Plexul cervical 60. PC formare PC este f de catre rr ventrale ale n spinali C1-C4.

. R ventrala C1 merge prin santul de pe arcul P al atlasului in raport cu a vertebrala, P de aceasta. Este situat intre atlas si osul occipital. Trece intre dreptul A al capului (spre A si M) si m splenius spre P si L. Inconjoara procesul transvers (masa L a atlasului) si se anastomozeaza cu r ascendenta din C2. Rr ventrale C2-C4 merg intre mm intertransversali cervicali A si P apoi intre m scalen A sau lung al capului (AM) si scalen mijlociu spre PL. Fiecare se imparte intr-o r ascendenta si o ramura descendenta. Prin anastomoza intre ramura ascendenta a unui n si descendenta supraiacenta se formeaza 3 arcade (anse) ale PC : arcada atlasului, arcada axisului, ansa cervicala. Ramura descendenta C4 participa la formarea PB. Ansa atlasului este situata suboccipital, cea a axisului retrostilian, a 3-a este situata in profunzimea trigonului carotic. Rr PC sunt rr superficiale (cutanate) si rr profunde sau musculare.

61. Ramuri senzitive ale PC. (cutanate). A. din ansa axisului (C2-C3). 1. n transvers al gatului. De la origine are traseu spre L si usor I mergand profund de m SCM. Ajunge in pct lui Erb (1/2 marginii P a SCM) unde strapunde lama superficiala a fasciei cervicale devenind superficial. Isi schimba directia spre A si M avand traseu transversal. Are raport cu vena jugulara externa si este acoperit de m platysma. In aria trigonului carotidelor se imparte in rr ce se distribuie tegumentului regiunii A a gatului. Se poate anastomoza cu ramus colli din facial si formeaza asa numita ansa cervicala superficiala. 2. N auricular mare. O din ansa cervicala mijlocie sau a axisului. Se indreapta spre I si L mergand profund de m SCM. L niv pct lui Erb este situat S de n transvers al gatului si I de n occipital. Devine superficial si are traseu spre superior incrucisand fata A a SCM P de vene VJI. Este acoperit de m platysma. Ajunge la unghiul mandibulei si se imparte intr-o ramura A si una P. R A se distribuie reg parotideomaseterine (se anastomozeaza cu n VII iar r P se distribuie la cele 2/3 I ale fetei M a pavilionului urechii. Se anastomozeaza cu n occipital mic, n auricular P, ramura auriculara a n X. 3. N occipital mic. Are o in ansa cervicala mijlocie, se indreapta spre I si L profund de m SCM, S de precedentii. La nivelului pct lui Erb devine superficial si se indreapta spre S si P, paralel cu marginea P a SCM sau cu marginea A a m

trapezzzz. Este situat profund de m platysma. Trece P de mastoida si ajunge in regiunea occipitala. Da rr pt tegumentul regiunii occipitale si rr auriculare pt 1/3 S a fetei M a pavilionului urechii. B. Ansa cervicala I : nn supraclaviculari. Se desprind din ansa cervicala I in aria trigonului carotic profund de elementele MNV al gatului. Se indreapta spre I si L profund de m SCM si incruciseaza marg P a SCM la 1 cm I in pct lui Erb. De obicei la acest nivel trunchiul n supraclaviculari se imparte in 3 ramuri : M, interM, L. Incruciseaza clavicula pe fata ei A. R M se distribuie art sternoclaviculare si primelor 2 spatii intercostale. R interM pt tegumentul trigonului omoclavicular si primele 2 spatii intercostale. R L pt tegumentul de la niveulul umarului.

R profunde 62. Ansa cervicala (a hipoglosului). Se formeaza prin unirea a 2 radacini. Radacina S (C1-C2) se desprinde din ansaSe alatura n hipoglos imp cu care circula pana in trigonul carotic. La acest nivel in paraseste si coboara pe fata A a ACI si apoi pe fata A a ACE. Coboara imp cu a in regiunea SCM pana la tendonul int a m omohioidian unde se anstomozeaza cu r A de VJI. Radacina I C2-C3 se desp din ansa cervicala mijlocie P de precedenta. Coboara pe fata A a VJI, anastomoza intre cele 2 radacini poate sa aiba loc in int vaginei carotica sau A de aceasta. Ansa da ramuri pt m infrahioidieni cu exceptia m TH (care primeste rr din trunchiul cervical desprinse separat din hipoglos).

N frenic. (C3-C5). Principalul contingent de fribre provine din C4 caruia I se adauga fibre din C3 si C5 dar eventual si de la alte nivele. De la origine se indreapta spre I pe fata A a m scalen A, M de artera cervicala ascendenta fiind acoperit de m SCM. Raporturi : A m OH, SCM, M trunchiul tireocervical cu a cervicala A, n X, MNV al gatului. P si L cu m scalen A. De la acest nivel se indreapta spre apertura toracica superioara unde participa la formarea planului nervos. N frenic trece intre vena subclaviculara situata A si artera suclaviculara situata P L de ansa subclavie si de n X. poate sa prezitne la acest nivel o anastomoza cu gg simpatic cervical inferior = ansa frenicului. In continuare incruciseaza artera toracia I pe fata ei A dinspre SL spre IM si patrunde in torace. N frenic in torace. Exista diferente de traseu si de raporturi in torace intre n frenic intre n frenic drept si n frenic stang. In dreapta n frenic coboara M de a toracica interna avant raport M cu trunchiul brahiocefalic, P cu domul pleural, A cu spatiile intercostale si elementele acestora; L cu a toracica interna. In stanga are aceleasi raporturi A, L si P iar M are rap cu a subclaviculara si apoi cu aorta descendenta. Si in stanga si in dreapta n frenic este incrucisat A de venele brahiocefalice. La nivelul pediculului pulmonar, n frenic trece A de acesta incrucisand in dreapta crosa venei

azygos. Se aseaza intre pericard si pleura impreuna cu a pericardico-frenica, ramura din a toracica interna. Se indreapta spre diafragm se distribuie acestuia. In dr n frenic trece prin diafragm in cavitatea abd si da fibre pt gg celiac ce patrun in concavitatea acestuia. Rr : principale pt diafragm si asigura contractia periodica a acestuia si astfel inspiratia. Alte ramuri : pt pleura, pt pericard, r pt peritoneu, mai ales in dreapta si r ce intra in componenta plexului celiac de asemenea in dreapta.