Subiectele rezolvate la materiale de constructii

Sesiunea de iarna
1.materialele unitare sunt acele materiale care se caracterizeaza prin existenta de legaturi chimice de acelasi fel intre toate particulele constituiente(atomi, molecule, ioni). 2.materialel compozite sunt materialele alcatuite din mai multe componente compatibile, cu proprietati complementare, astfel incat produsul rezultat sa aiba proprietati superioare oricaruia dintre componenti. 3.materialele asociate sunt materiale de constructii formate din doua sau mai multe materiale unitare sau compozite si indeplinesc functii diferite in produsul finit. 4.incercarea prespune supunerea materialului cu compozitia si structura nemodificata, la actiunea incarcarilor mecanice sau a agentilor fizico-chimici, pentru determinarea comportarii sale la aceste actiuni. 5.analiza prusupune descompunerea materialului in parti constituiente pentru determinarea calitativa(existenta) si cantitativa(cantitatea relativa) a componentelor acestuia. 6.probele necesare investigarii care sunt extrase din elemente de constructie poarta denumirea de carote. 7.probele sub forma de bucati, cu forma si dimensiuni normate(diferite in functie de tipul incercarii si tipul materialului), confectionate din materialul ce urmeaza a fi investigat si pe care se efectueaza analizele si incercarile de laborator, poarta denumirea de epruvete. 8.densitatea reala a unui material reprezinta masa unitatii de volum format din particulele constituiente(fara pori, goluri sau alte discontinuitati). 9.densitatea aparenta a unui material reprezinta masa unitatii de volum aparent(cu structura sa, deci format din particule constituiente si discontinuitatile din acest volum-pori, goluri, capilare, fisuri etc.). 10.densitatea aparenta a unui material poros reprezinta masa unitatii de volum aparent(format din particule constituiente si pori). 11.densitatea reala a unui material compact, in raport cu cea aparenta este aceeasi(egala). 12.precizia de masurare a densitatii aparente este mai buna folosind metoda balantei hidrostatice. 13.saturarea cu apa este obligatorie pentru determinarea densitatii aparente la probe poroase cu forma geometrica neregulata in cazut cand materialul din proba nu reactioneaza chimic cu apa, sau in prezenta acesteia nu se produce distrugerea structurii. 14.parafinarea este obligatorie pentru determinarea densitatii aparente la probe poroase cu forma geometrica neregulata in cazul cand materialul din proba reactioneaza chimic cu apa, sau aceasta distruge structura materialului. 15.uscarea la masa constanta a meterialelor poroase este obligatorie pentru determinarea densitatii aparente a probelor cu forma geometrica neregulata. 16.intre compactitatea si densitatea aparenta a unui material exista corelatii: C-Vr*100/Va=Roa*100/Ro. 17.volumul real al materialului(pentru determinarea densitatii), reprezinta volumul format din particule constituiente. 18.volumul aparent al materialului(pentru determinarea densitatii aparente), reprezinta volumul format din particulele constituiente si discontinuitatile din acest volum(pori, goluri, capilare, fisuri etc.). 19.absorbtia de apa reprezinta proprietatea unui material de a absorbi si retine in porii si capilarele sale o cantitate maxima relative de apa, in anumite conditii de presiune si temperature. 20.porozitatea aparenta mare si finetea porozitatea aparenta mare si finetea mare a porozitatii determina o absorbtie mare. 21.umiditatea unui material reprezinta cantitatea de apa pe care acesta o contine la un moment dat. 22.proprietatea corpurilor solide poroase de a permite trecerea fluidelor prin structura lor reprezinta permeabilitatea. 23.stabilitatea la apa reprezinta proprietatea materialelor de constructii de a nu se distruge/de a nu-si modifica esential proprietatile, sub actiunea saturarii indelungate. 24.aprecierea rezistentei la inghet-dezghet(in conditiile standardelor romanesti aliniate la standardele europene), se realizeaza prin numarul maxim de cicluri successive de inghet-dezghet pe care le poate suporta un material, fara ca pierderile de rezistenta si de masa sa scada sub anumite limite maxime admise pentru fiecare material. 25.pentru determinarea umiditatii, din momentul recoltarii pana in momentul primei cantariri, proba de material trebuie supusa uscarii. 26.materialele clincherizate au porozitatea cuprinsa intre 2-8%. 27.materialele vitrificate au porozitatea sub 2%.

28.materialele fuzibile sunt materialele cu punct de refractaritate mai mic decat 1350 grade C. 29.materialele refractare sunt materialele cu punct de rafractaritate mai mare decat 1580 grade C. 30.temperatura(punct) de aprindere-temperatura la care materialul se aprinde in prezenta sursei de foc. 31.temperatura(punct) de inflamabilitate-temperatura la care materialul se aprinde chiar in absenta sursei de foc(gasele combustibile se autoaprind sub actiunea temperaturii). 32.punctul de inmuiere al unui material, reprezinta temperature la care materialul supus incalzirii sufera deformatii sub actiunea greutatii proprii. 33.punctul de aprindere al unui material reprezinta temperatura la care materialul se aprinde in prezenta sursei de foc. 34.materialele inflamabile-sunt materialele care se aprind sub actiunea temperaturii, chiar in absenta sursei de foc(gaze combustibile). 35.materialele combustibile-sunt materialele care se aprind in prezenta sursei de foc, dar ard si dupa departarea acesteia(polimeri). 36.materialele necombustibile sunt materialele care nu se aprind sin nu ard, dar in prezenta flacarii si a temperaturii se deformeaza, se topesc sau se distrug (beton, metale etc.). 37.daca degradarea materialului este provocata de solicitari termice repetate, fenomenul poarta denumirea de oboseala termica. 38.solicitari statice-care sunt produse de forte exterioare ce cresc continuu, dar lent, de la zero la o valoare maxima unde se mentine un timp determinat. 39.solicitarile dinamice-sunt produse de forte exterioare care actioneaza brusc, cu toata intensitate ei(sub forma de soc). 40.solicitarile produse de forte exterioare a caror intensitate variaza sinusoidal sunt solicitari ciclice. 41.efectul efortului unitar tangential este de a impiedica lunecarea relativa a sectiunilor si se manifesta ca o forta de forfecare. 42.efectul efortului unitar normal este de a impiedica departarea sau apropierea sectiunilor, dupa cum solicitarile sunt de intindere sau compresiune. 43.pentru probe din acelasi material, cu forma geometrica cubica, prismatica sau cilindrica si cu aceeasi suprafata de incercare, rezisenta la compresiune cu valoarea cea mai mare o are proba de forma geometrica cubica. 44.pentru probe din acelasi material, cu forma geometrica cubica, prismatica sau cilindrica si cu aceeasi suprafata de incercare, rezistenta la compresiune cea mai mica o are proba de forma geometrica cilindrica. 45.lucrul mecanic necesar pentru distrugerea unei probe de volum cunoscut, reprezinta rezistenta la compresiune prin soc. 46.lucrul mecanic necesar pentru distrugerea unei probe cu sectiunea S, prin caderea unei greutati standardizate, reprezinta rezistenta la incovoiere prin soc. 47.valoarea efortului unitar care tinde asimptotic graficul de variatie a efortului unitar, cand numarul de cicluri creste, reprezinta rezistenta la oboseala. 48.proprietatea materialelor de a se opune modificarii formei, prin patrunderea unui corp dur nedeformabil in masa lor, reprezinta duritatea. 49.la un corp solicitat la intindere, cand intensitatea fortelor active este mai mare decat cea a fortelor de legatura, corpul se va deforma plastic. 50.la un corp solicitat la intindere, cand intensitatea fortelor active este cel mult egala cu cea a fortelor de lagatura, corpul se va deforma elastic. 51.caracterul vascos al deformatiilor poate determina intazierea producerii deformatiilor in raport cu viteza de crestere a intensitatii efortului unitar. 52.caracterul vascos al deformatiilor este determinat de fracari interne intre unitatile structurale. 53.relaxarea materialului are loc cand se analizeaza starea de eforturi si deformatii la trecerea din starea solida in stare vascoasa. 54.relaxarea materialului are loc numai cand se produce descarcarea probelor. 55.pentru un material rezistenta la compresiune, este egala cu forta maxima de rupere f max aferenta pe unitatea de suprafata A. 56.considerand frecarea dintre platanele presei si suprafetele epruvetei, rezistenta la compresiune obtinuta la incercarea cu frecare este cu atat mai mare cu cat raportul intre suprafata de rupere si volumul sau vor fi mai mari, deci cu cat volumul va fi mai mic.(este influientata de viteza de incercare). 57.rezistenta la compresiune obtinuta pe prisma:

-cand raportul dintre inaltimea h si diametrul d, respective latura sectiunii transversale l este supra unitar, intre valoarea rezistentelor exista relatia: Rpr<Rc>Rcil -cand acelasi raport este subunitar, intre valorile rezistentelor exista relatia: Rpr>Rc<Rcil 58.pentru un material, rezistenta la intindere centrica(axiala) reprezinta raportul dintre forta maxima de rupere si aria initiala a sectiunii probei incercate. 59.ruperea unei probe de material supuse la compresiune statica se produce prin dilatarea probei de material. 60.ruperea unei probe de material supusa la intindere centrica(axiala) se produce prin microfisuri ce se dezvolta transformandu-se in fisuri, iar in final se produce ruperea materialului. 61.daca viteza de crestere a fortei este mare, la incercarea la compresiune statica, rezistenta la compresiune este mare. 62.daca viteza de crestere a fortei este mica, la incercarea la compresiune statica, rezistenta la compresiune este mica. 63.rezistenta la compresiune la probe cu sectiunea de incercare circulara, fata de cea cu sectiunea cu colturi, este mai mare. 64.rezistenta la compresiune obtinuta pe un cub echivalent in raport cu rezistenta la compresiune pe cub, cu aceeasi sectiune de incercare, este egala. 65. 58.pentru un material, rezistenta la intindere centrica(axiala) reprezinta raportul dintre forta maxima de rupere si aria initiala a sectiunii probei incercate. 66.rezistenta la compresiune la probe cu sectiunea de incercare cu colturi, fata de cea cu sectiunea circulara, este mai mica. 67.caracteristica numita rezilienta exprima lucrul mechanic necesar pentru a rupe o proba cu sectiunea S, prin caderea unei greutati standardizate G. 68.pentru un material rezistenta la compresiune dinamica exprima: lucrul mecanic necesar pentru distrugerea unei probe de volum cunoscut. 69.incercarea pentru determinarea rezistentei la oboseala se executa prin supunerea probei de material la masina de incercat, care este sub forma unui dispozitiv mecanic cu incovoiere rotativa, care genereaza o forta de intensitate variabila sau constanta F, ce induce in sectiunea solicitata eforturi de intindere si/sau eforturi de compresiune pentru perioade scurte T, durata perioadei de alternare fiind determinate de viteza de rotatie a dispozitivului de incercare. 70.elementele chimice in contact,in conditii variate de temperatura si presiune dau nastere la combinatii chimice complexe, care sunt minerale. 71.modul de aranjare a mineralelor in spatiu reprezinta: textura 72.rocile sunt combinatii naturale de minerale. 73.caracteristicile produselor din piatra naturala sunt influientate de modul de formare al rocilor(geneza), de structura si textura lor, care formeaza criterii de clasificare a rocilor. 74.structura hemicristalica este specifica rocilor formate in apropierea scoartei terestre unde viteza de racire a topiturilor a fost relative mare.structura hemicristalica este specifica rocilor partial cristalizate, partial sub forma amorfa. 75.structura holocristalica este specifica rocilor complet cristalizate, marimea cristalelor depinzand de viteza de racire a magmei si respectiv de conditiile de temperatura si presiune geologice, in cazul formarii rocilor metamorfice. 76.rocile au textura masiva(neorientata) daca au minerale sub forma grauntoasa si formeaza roca cu caracteristici similare dupa orice directie(izotropie). 77.structura vitroasa este specifica roclor de suprafata la care viteza mare de racire nu a permis cristalizarea(roci cu structura amorfa sau sticloasa). 78.rocile au textura sistoasa daca sunt formate din straturi de minerale diferite. 79.rocile au o textura stratificata daca au mineralele(aceleasi in toata masa rocii) dispuse in straturi, ceea ce face ca proprietatile sa difere in functie de unghiul dintre directia de incercare si aceste straturi, iar roca sa prezinte fenomenul de clivaj(desfacerea in foi-unele gresii,mica). 80.porfirul este o roca filoniana. 81.granitul este o roca intrusiva. 82.dioritul este o roca intrusiva(granitica). 83.sienitul este o roca intrusiva(granitica). 84.gabroul este o roca intrusiva(granitica). 85.bazaltul este o roca efusiva compacta.

86andezitul este o roca efuziva compacta, roca hemicristalica. 87.piatra ponce este o roca efusiva poroasa. 88.tuful vulcanic este o roca efusiva poroasa. 89.grohotisurile sunt roci detritice necimentate(sedimentare). 90.bolovanisurile sunt roci detritice necimentate(sedimentare). 91.gipsul este o roca sedimentara de precipitatie. 92.argila este o roca detritica cimentata. 93.calcarul este o roca sedimentara de precipitatie. 94.travertinul este o roca sedimentara de precipitatie. 95.dolomitul este o roca sedimentara de precipitatie. 96.marmura este o roca metamorfica prin contact. 97.ardezia este o roca metamorfica prin compresiune. 98.rocile detritice sunt rezultate din depuneri de sfaramaturi provenite de la roci preexistente si pot fi roci detritice cimentate si necimentate. 99.rocile de precipitatie sunt formate prin depunerea si cristalizarea unor saruri din apele marilor si oceanelor si se caracterizeaza prin compozitie mineralogica simpla, fiind alcatuite in principal dintr-un mineral care ii da denumirea.ele sunt gipsul, calcarul si dolomitul, travertinul. 100.rocile organogene sunt formate prin acumularea scheletelor minerale ale unor specii marine.ele sunt:calcare cochilifere, diatomit si tripoli. 101.conglomeratele rezulta prin cimentarea(aglomerarea) prietrisurilor. 102.brecciile rezulta prin cimentarea grohotisurilor. 103.gresia silicioasa rezulta prin cimentarea nisipurilor. 104.argila rezulta prin cimentarea malurilor. 105.marmura rezulta prin metamorfoza calcarelor, are o structura cristalina si rezistente macanice mari, putand fi folosita la realizarea de placi ornamentale, trepte de scari, coloane, pardoseli. 106.ardezia rezulta prin metamorfoza argilei, prezinta fenomenul de clivaj si poate fi folosita sub forma de foi ca material de invelitori. 107.piatra de talie este o piatra pentru zidarie, care este un produs fasonat si care face parte din produsele de cariera. 108.molonul este un produs de piatra pentru zidarie, un produs fasonat care face parte din categoria produselor de cariera. 109.piatra mosaic este un produs de piatra pentru zidarie, un produs fasonat care face parte din categoria produselor de cariera. 110.palcile pentru placaje sunt un produs de piatra pentru zidarie, un produs fasonat ce face parte din produsele de cariera. 107-110-TOATE PRODUELE SUNT DIN PIATRA NATURALA 111.savura este un produs de piatra Sparta din categoria produselor concasate(agregat natural sfaramat) care sunt produse din cariera, produse din piatra naturala. 112.splitul este o piatra sparta din catogoria produselor concasate, grupa produselor de cariera, care fac parte din produsele de piatra naturala. 113.filerul este un produs ce face parte din grupa filere de pietre naturale, un produs concasat ce face parte din categoria produselor de cariera. 114.criblura facer parte din grupa cribluri de pietre naturale, facand parte din produsele concasate. 115.incarcarea cu material granular a vasului pentru determinarea densitatii in gramada in stare afanata se face la inaltimea de 10 cm. 116.prezenta umiditatii la nisip poate determina modificari ale densitatii sale in gramada. Prezenta unei cantitati mici de apa poate duce la cresterea densitatii in gramada pentru ca volumul de goluri este inlocuit de apa.prezenta unei cantitati mari de apa poate duce la scaderea densitatii in gramada a nisipului pentru ca apa are densitatea mai mica decat densitatea reala a nisipului. 117.curba C4 nu exprima granulozitatea pentru ca nu se afla intre curbele limita C1, C2, C3. 118.cele care incep cu o panta mai mare. 119.sortul elemenar reprezinta cantitatea de agregat separate intre doua ciururi consecutive din setul standardizat. 120.sortul granular reprezinta cantitatea de agregat ca suma de sorturi elementare succesive.(0,7-1-nisipul)

121.forma granulelor de agregat este determinate prin raportul parametrilor b/a si c/a. raportul parametrilor b/a si c/a se determina pe sorturi deferite de granule de agregat, la care se masoara a,b si c dupa care se face raportul acestora, media rapoartelor comparandu-se cu valorile normale. Coeficientul volumic este raportul intre volumul aparent al granulelor si suma volumelor sferelor circumscrise granulelor din agregatul respectiv. 122.forma granulelor recomandata in amestecuri de betoane este cea in care coeficientul volumic este cat mai mare si b/a>0,66 sau c/a>0,33. 123.forma granulelor nerecomandata in amestecuri de betoane este cea in care coeficientul volumic este cat mai mic si b/a<0,66 sau c/a<0,33. 124.impuritatile din agregate pot influienta caracteristicile compozitelor pe care le formeaza.continutul de impuritati este reprezentat de diverse substante care in cantitati mici in masa agragatului, pot avea actiuni defavorabile privind realizarea structurii si a caracteristicilor macanice cand agregatele sunt folosite la betoane si mortare. 125.prin granulozitate se apreziaza compozitia in granule de diferite dimensiuni dintr-un agregat. 126.inghet-dezghetul, ca actiune distructiva asupra produselor din piatra duce la pierderea relativa de masa si la pierderea de rezistenta la compresiune. 127.rezistenta la soc apreciaza comportarea la actiuni dinamice a materialului fasonat sau sub forma granulara.Rezistenta la soc la piatra se exprima in procente.(R soc-m1*100/m) 128.rezistenta la uzura se poate determina in varianta cu material granular si in varianta cu probe fasonate, reprezentand capacitatea probei respective de a se opune uzurii provocata de frecarea in anumite conditii. Rezistenta la uzura la piatra se exprima in procente.(R uz-m1*100/m) 129.rezistenta la strivire prin compresiune la agregate se face prin modificarea de granulozitate provocata de strivirea agregatelor. In vasul de incercare se pune o masa de material granular. Se actioneaza cu o presa. Rezistenta la strivire prin compresiune la piatra se exprima in procente.(R str-m1*100/m) 130.pentru obtinerea produselor ceramie albe poroase se folosesc argile caolinite cu granule de diametre de maxim 0,06 mm, argilele fiind de culoare alba spre galbui. 131.pentru prevenirea actiunilor distructive asupra produselor din piatra la nivelul fundatiilor se prevad hidroizolatii. 132.la fabricarea produselor ceramice, nisipul silicios are rol de degresant. 133.la fabricarea produselor ceramice cenusa are rol de degresant. 134.la fabricarea produselor ceramice zgura macinata are rol de degresant. 135.la fabricarea produselor ceramice varul are rol de aglomerant. 136. la fabricarea produselor ceramice melasa are rol de aglomerant. 137. la fabricarea produselor ceramice gudronul are rol de aglomerant. 138. la fabricarea produselor ceramice samota are rol de ados refractar. 139. la fabricarea produselor ceramice cuartul are rol de ados refractar. 140. plasticitatea argilelor favorizeaza o deformatie permanenta. 141.macerarea materiilor prime este un proces natural ce consta in pastrarea argilelor in depozite descoperite, unde in timp se produce putrezirea materialelor organice iar sub actiunea inghetului se produce o sfaramare naturala a argilelor. 142.uscarea naturala a produselor ceramice dureaza 15-20 de zile. ?143.pentru obtinerea produselor ceramice bruta colorate se folosesc argile fuzibile. 144.contractia la ardere a argilei are loc la temperaturi de 750-900 grade C. 145.pentru obtinerea produselor brute clincherizate se folosesc argile vitrifiabile. 146.formarea mulitului are loc la temparatura de 860 grade C. 147.contractia la uscare este determinata de evaporarea apei peliculare si libere. 148.pentru produse ceramice clincherizate, porozitatea este de 8%-2-%(pg 112) 149.pierderea apei legate chimic la argila are loc la temperaturi de cca. 460 grade C. 150.pentru produse ceramice vitrificate porozitatea este sub 2%. ?151.pentru produse brute poroase, porozitatea este peste 8%. 152.degresantii folositi la fabricarea produselor ceramice au rolul de a micsora plasticitatea argilelor si totodata contractia ei la uscare. 153.indicele de plasticitate al unei argile se apreciaza prin intermediul determinarii umiditatii corespunzatoare unei deformatii standard(raport de turtire) suferita de o proba cilindrica de argila sub actiunea unei greutati standardizate.

154.fondantul folosit la fabricarea produselor ceramice are rolul de a cobora temperatura de ardere a masei argiloase in scopul reducerii consumului de combustibil necesar acestei operatii. 155.aglomerantii au rolul de a mari plasticitatea argilelor slab plastice in vederea reducerii manoperei de fasonare a formelor crude. 156.caramizile se impart in categorii de calitate in functie de: dimensiunea maxima a defectelor si numarul acestora precum si dupa marimea altor caracteristici(clasa data de densitate, marca, grosimea si presata-nepresata). 157.caramizile se impart in clase de calitate in functie de densitatea aparenta. 158.cat trebuie sa fie echivalentul FN pentru blocurile ceramice??? trebuie sa depaseasca valoare de 2,5. 159.volumul de goluri pentru GVP-uri este cuprins intre 15%-40%. 160.volumul de goluri pentru GO-uri este mai mic sau egal cu 30% din volumul caramizii. 161.faianta se obtine prin arderea formei la temperaturi de 1150-1250 grade C(a doua ardere pentru obtinerea smaltului: 850-900 grade C). 162.produsele ceramice brute compacte se obtin prin arderea formei la temperaturi de 1200-1300 grade C. 163.produsele ceramice fine compacte se obtin prin arderea formei la temperaturi de 1100-1250 grade C., 164.caramizile silico-aluminoase au caracter chimic neutru. 165.caramizile silicioase au caracter chimic acid. 166.materia prima pentru obtinerea nisipului este nisipul silicios:SiO2. 167.arderea sticlei se realizeaza la temperature de 1450 grade C. 168.transformarea sticlelor solubile in sticle insolubile se realizeaza cu stabilizatori: carbonat de Ca (CaCO3) si oxid de plumb(PbO). 169.detensionarea sticlei fasonate se realizeaza prin procesul de recoacere(dar nu se aplica la geamuri la care racirea la tragere este lenta si nu apar tensiuni interioare). 170.materia prima pentru obtinerea metalelor o constituie: ferita-pentru metale feroase si bauxita, cupru, zinc, plumb pentru metale neferoase. 171.austenita ca aliaj solutie solida se formeaza la obtinerea fontei pentru urmatorii parametri:cand temperatura are valori de peste 723 grade C(ferita-alfa Fe poate lega pana la 1,7% carbon). 172.ledeburita ca aliaj de amestec se formeaza la obtinerea fontei pentru urmatorii parametri:cand continutul de carbon depaseste 4,3%. ?173.ca agent reducator, la obtinerea fontei lucreaza oxidul de carbon. 174.zgura de furnal are caracter chimic in general bazic(poate fi si acid cand sterilul este redus la acid). 175.zgura de otelarie are caracter chimic bazic. ?176.pentru obtinerea pieselor turnate din fonta se foloseste fonta pestrita. 177.pentru obtinerea otelului se foloseste fonta alba(si fonte speciale). 178.otelul la care se introduce feroaliaje in timpul sarjei sunt oteluri calme, semicalme si necalme. 179.extruziunea otelului este un tratament mecanic. 180.laminarea otelului este un tratament mecanic. 181.normalizarea otelului este un tratament termic.