Psihanaliza si Psihologia analitica

Din punct de vedere al structurii aparatului psihic este evident ca exista diferente majore intre psihanaliza freudiana si psihologia analitica a lui Jung atat la nivel de functionare si dinamica cat si la nivel de analogie. Diferenta se vede cel mai bine in faptul ca la Freud, sinele reprezinta zona arhaica continuta din instincte si este ereditara, iar la Jung sinele este departe de a fi de sorginte biologica; el pune sinele in centrul unei functionari dinamice ale instantelor psihicului, influentand functionarea acestora si Jung pune in sine originea spirituala a omului, sinele fiind de natura divina si nu o instanta genetic ereditara ca la Freud. C.G. Jung mai puncteaza o detasare de psihanaliza prin impartirea inconstientului in doua nivele: inconstientul colectiv si cel personal. Inconstientul colectiv se refera la tipare psihice arhaice precum mama, eroul, intelepciunea batranului, etc. Si se poate corela cu mai multe identificari la nivel de popoare, de exemplu: germanicii sunt mai exacti, mai reci, mai rigizi; latinii sunt mai pasionali, mai inflacarati, mai muzicali. Desigur o mare influenta in determinarea inconstientului colectiv o are cultura unui popor, credintele si obiceiurile acestiua. Deasemeni, Jung aduce un aport in psihologie ca rezultat al observarii a doua fenomene manifeste in comportamentul uman, si anume animus si anima. Ruptura dintre Sigmund Freud si Carl Gustav Jung este marcata de aparitia lucrarii Wandlungen und Symbole der Libido (1912), unde Jung incearca sa largeasca orizonturile psihanalizei, negand puterea prea mare investita in libido de catre Freud, care spunea ca acesta reprezinta principala sursa de energie a omului. Astfel Jung devine un adversar al pansexualismului freudian si alti cercetatori si critici il vor urma, unii afirmand chiar ca Sigmund Freud a modificat rezultate ale testelor si terapiilor in favoarea sa, cu scopul de a promova tehnica psihanalitica. Oricum ar fi este usor de observat totusi ca introspectia psihanalitica si individuarea au ca traseu metodic aceeasi relevanta, intru-cat ambele presupun cautarea in inconstient / sine, in oricare din paradigme oricum o zona neatinsa de lumina constiintei, unde se gasesc traume si cauze ale unor afectiuni. Avand in vedere ca Freud spune ca omul pulsioneaza energie sexuala, iar Jung spune ca in centrul functionarii noastre se afla divinul, nu putem pana in acest moment decat sa acceptam ca suntem si una si alta in acelasi timp.

Musat Marian Cristian Grupa III