Curtea retine faptul ca pe 17 oct 2000 RDC a depus la registrul curtii o cerere initiind procedura de judecata impotriva Belgiei

cu privire la un mandat international de arest emis de un judecator belgian impotriva ministrului de afaceri externe in functie a RDC, d-l Abdulaye Yerodia Ndombasi. Congo a precizat ca Belgia a violat principiul neamestecului in treburile interne ale unui alt stat, principiul egalitatii a membrilor ONU, art. 2 par 1 Carta ONU, la fel si imunitatea diplomatica a ministrului de externe a unui stat suveran, recunoscuta de jurisprudenta curtii conform art 41, par 2 a Conventiei de la Viena din 18 aprilie 1961 privind relatiile diplomatice. Ambele parti si-au exprimat consimtamantul in a da spre judecata cazul Curtii Internationale de Justitie. Congo, prin Guvernul sau cerea urmatoarele: 1. prin emiterea mandatului de arest international din 11 aprilie 2000 impotriva d-lui Yerodia, Belgia a incalcat inviolabilitatea absoluta si imunitatea ministrilor de externe,rii recunoscuta de dreptul international cutumiar. Facand acest lucru, Belgia a incalcat principiul egalitatii suverane intre state. 2. sa recunoasca actul ca nelegal si sa acorde repararea prejudiciilor cauzate RDC 3. recunoasterea incalcarilor de dreptului international care stau la baza emiterii si circulatiei internationale a mandatului de arestare din 11 aprilie 2000, excluzand punerea sa in aplicare pe teritoriul oricarui stat, inclusiv Belgia 4. sa ceara Belgiei anularea mandatului de arestare din 11 aprilie 2000 si sa informeze autoritatile straine la care mandatul a fost comunicat ca Belgia renunta la cererea sa pentru cooperarea lor in executarea mandatului nelegal emis Din partea Guvernului Belgiei Pentru motivele expuse n Counter-Memorialul de Belgia i n pledoaria sa, Belgia solicit Curii, ca o chestiune preliminar, s judece i s declare c Curtea nu are competen n acest caz si/sau c aplicarea de ctre Republica Democrat din Congo mpotriva Belgiei este inadmisibil. n cazul n care, contrar celor susinute de Belgia cu privire la competena Curii i la admisibilitatea cererii, Curtea conchide c are competen n acest caz i c aplicarea de ctre Republica Democrat Congo este admisibil, Belgia solicita Curii s resping susinerile Republicii Democratice Congo pe fond a cauzei i s resping aciunea. Rezumatul cauzei La data de 11 aprilie 2000 un judector de la tribunalul de prima instanta din Bruxelles, Belgia a emis un mandat internaional de arest n lips impotriva d-lui
Abdulaye Yerodia Ndombasi, acuzndu-l ca autor sau co-autor la infraciunile care constituie nclcri grave ale Conveniei de la Geneva din 1949 i a protocoalelor adiionale, i de crime mpotriva umanitii. Mandatul de arest a fost anuntat la nivel internaional prin intermediul Interpol. n momentul n care mandatul de arest a fost emis Yerodia era Ministrul Afacerilor Externe din Congo. Crimele cu care domnul Yerodia a fost acuzat erau pasibile de pedeaps n Belgia n temeiul Legii din 16 iunie 1993 privind pedepsirea gravelor nclcri ale conveniilor internaionale de la Geneva din 12 august 1949 i a Protocoalelor I i I1 din 8 iunie 1977, adiionale la aceasta, modificata prin Legea din 19 februarie 1999 privind reprimarea unor nclcri grave ale dreptului internaional umanitar.

La 17 octombrie 2000, Congo iniiaza procedurile n faa Curii Internaionale de Justiie, solicitamd Curii s constate nulitatea mandatului de arestare internaional, emis la 11 aprilie 2000 de Belgia. Dup ce a fost intentat aciunea, domnul Yerodia nu mai detine functia de ministru de externe si nici o alta functie ministeriala. n cadrul procedurilor de sesizare, Congo a invocat dou motive juridice distincte. n primul rnd, a susinut c jurisdicia universal pe care statul belgian si-o atribuie n temeiul articolului 7 din Legea n cauz constituie o nclcare a principiului c un stat nu poate s exercite autoritatea pe teritoriul unui alt stat i a principiului egalitii suverane dintre toate statele membre ale Naiunilor Unite. n al doilea rnd, a afirmat c nerecunoasterea, pe baza articolului 5 din Legea belgian, a imunitii unui ministru al afacerilor externe n funcie a constituie o nclcare a imunitii diplomatice a ministrului Afacerilor Externe al unui stat suveran. Cu toate acestea, Memoriul Congo i observaiile sale finale se refer doar la o nclcare n ceea ce privete dreptul internaional cutumiar privind inviolabilitatea absolut i imunitatea de la procesul penal a minitrilor de externe. Obiectiile Belgiei Prima Obiectie: Avnd n vedere faptul c Yerodia Ndombasi nu mai este nici Ministrul Afacerilor Externe nici nu mai ocup orice alt funcie n Guvern, nu mai exist un litigiu ntre pri n sensul termenilor enuntati in clauzele opionale, prin urmare nu tine de competenta Curtii. Curtea retine c jurisdicia sa trebuie s fie determinat la momentul n care a fost depus actul de sesizare. Astfel, n cazul n care Curtea are competena la data depunerii actului de sesizare, continu s detina competenta asupra cauzei, indiferent de evenimentele ulterioare. n continuare, Curtea constat c, la data la care a fost depusa cererea Congo-ului, fiecare dintre pri era legata printr-o declaraie de acceptare a jurisdiciei obligatorii, depuse n conformitate cu articolul 36, alineatul 2, din Statutul Curii : Be1gia printr-o declaraie din 17 iunie 1958 i Congo printr-o declaraie din 8 februarie 1989. Aceste declaratii nu contineau nici un impiediment pentru judecarea cauzei. Curtea observ n plus c nu este contestat de ctre pri c la momentul faptelor a existat o disput legal ntre ele cu privire la legalitatea mandatului international de arest din 11 aprilie 2000 i consecinele eventuale declararii mandatului ca fiind nelegal. Prin urmare, Curtea concluzioneaz c n momentul n care a fost sesizat, avea competena de a judeca i c nc mai are o astfel de competen i ,prin urmare, prima obiecie Belgia trebuie s fie respinsa. A doua Obiectie: In lumina faptului ca Yerodia Ndombasi nu mai este Ministrul Afacerilor Externe si nici nu mai ocupa nici o alta functie in Guvern, cauza ramane fara obiect si, prin urmare, Curtea nu ar trebui sa continue judecarea litigiului. Curtea noteaz c a afirmat deja cu mai multe ocazii c evenimentele care au loc ulterior depunerii unei cereri poate face cererea fr obiect, astfel nct Curtea nu este chemat s dea o decizie. Cu toate acestea, Curtea consider c acest lucru nu se aplica in cazul de fata. Considera ca schimbarea in cazul d-lui Ndombasi nu a pus capat litigiului dintre parti si astfel nu lasa cauza fara obiect. Congo susine c mandatul de arestare emis de autoritile judiciare belgiene mpotriva domnului Yerodia a fost i rmne nelegal, cerand anularea acestuia ca despagubire a prejudiciului moral suferit. La rndul su, Belgia susine c nu a acionat prin nclcarea dreptului internaional i contest observaiile Congo-ului. In concluzie, cauza are obiect, deci va fi respinsa si a doua obiectie. A treia Obiectie: Cazul n forma sa actual este semnificativ diferit de cea prevzut n aplicatia de sesizare a RDC i c, n consecin, Curtea nu dispune de competen n cazul i / sau c cererea este inadmisibil. In principiu, instanta internationala nu poate sa schimbe natura litigiului cu care a fost sesizata in urma unor evenimente survenite anterior, insa Curtea consider c, n spe, faptele care stau la baza cererii nu

s-au schimbat ntr-un mod care a produs o astfel de transformare n litigiu. Ceea ce trebuie sa decida este daca acel mandat de arestare este sau nu in conformitate cu regulile dreptului international, aspect cerut de altfel de catre autoritatile congoleze. Prin urmare, si a treia obiectie este respinsa. A patra Obiectie: Avnd n vedere noile circumstane referitoare la domnul Yerodia Ndombasi, cazul este considerat ca avand caracterul unei aciuni de protecie diplomatic, dar unul n care, individul fiind protejat, nu a reuit s epuizeze cile de atac locale, i, n consecin, Curtea nu are competen n caz i / sau cererea este inadmisibil. Curtea retine insa faptul ca RDC nu a invocat niciodata drepturile personale ale d-lui Yerudia si ca nu actioneaza in ideea protectiei unui cetatean al sau, ci in virtutea incalcarii unor drepturi ale statului prin emiterea acelui mandat de arest. Astfel, si aceasta obiectie va fi respinsa. Non ultra petita Ca un argument subsidiar, Belgia invoca regula non ultra petita ce are ca efect faptul c instanele nu se pot pronuna dect asupra problemelor cu care au fost sesizate formal de ctre pri. n dreptul privat, n care i are originea regula non ultra petita , aceasta ngrdete limitele competenelor instanei astfel nct s garanteze suveranitatea i securitatea juridic a prilor din proces. In cazul de fata, Belgia cere ca instanta sa se pronunte doar asupra incalcarii imunitatii si inviolabilitatii de care se bucura ministrul de externe congolez, aspect precizat in observatiile finale ale Congo-ului. Curtea retine acest principiu, insa nu considera ca ii este interzis sa faca anumite referiri si la primul punct din cererea inaintata de Congo (incalcarea principiului neamestecului in treburile interne ale altui stat si egalitatea intre state) in decursul judecarii cauzei si observa ca intr-o abordare logica a problemei al doilea punct nu ar putea fi solutionat decat in urma solutionarii primului aspect. Insa, in cazul de fata si in concordanta cu observatiile finale ale Congoului, Curtea se va pronunta doar asupra problemei de imunitate de jurisdictie si inviolabilitate si nu asupra validitatii legii belgiene din 1999.

Imunitatea si inviolabilitatea in general Potrivit CIJ, dreptul internaional cutumiar garanteaza minitrilor de externe n funcie - atta timp ct acestia sunt in functie - imunitatea absolut de jurisdicie penal i inviolabilitate. Raionamentul din spatele acestor imuniti este necesitatea de a asigura ndeplinirea funciilor foarte importante pe care minitrii de externe le exercita n numele statelor lor. Mai mult dect att, ntruct imunitatea i inviolabilitatea protejeaza minitrii de externe de orice act al altui stat care ar putea afecta ndeplinirea funciilor lor, nici o distincie nu poate fi fcut ntre imunitatea functionala si cea personala. Din acelai motiv, un ministru de Externe este protejat de imuniti, att n cazul vizitelor oficiale, cat si in cazul celor private. Curtea subliniaz, totui, c imunitatea de jurisdicie de care beneficiaza ministri de externe nu atrage insa si impunitatea, n ceea ce privete orice infraciuni pe care le-ar fi comis, indiferent de gravitatea lor. Concluzia Curtii

Dup examinarea termenilor mandatului de arestare, Curtea constat c emiterea acestuia, ca atare, reprezint un act emis de ctre autoritile belgiene judiciare, destinat s permit arestarea pe teritoriul belgian a unui Ministru de Externe in exercitiu, n baza acuzaiilor de crime de rzboi i crime mpotriva umanitatii. Faptul c mandatul este executoriu rezult n mod clar din textul actului: tuturor executorilor judectoreti i agenii de autoritate public . pentru a executa acest mandat de arestare i, de asemenea, din urmatoarea afirmatie din acelasi text: poziia de ministru al afacerilor externe deinuta n prezent de acuzat nu presupune imunitate de jurisdicie i de executare. Curtea noteaz c mandatul a facut desigur o excepie pentru cazul unei vizite oficiale de ctre dl Yerodia n Belgia, i c domnul Yerodia niciodat nu a suferit o arestare n Belgia. Curtea insa considera ca, desi domnul Yerodia nu a fost arestat, simplul fapt ca mandatul de arest a fost emis constituie o incalcare a imunitatii si inviolabilitatii de care se bucura in calitate de ministru de externe. De asemenea, Curtea observ c Belgia admite c scopul circulaiei internaionale a mandatului de arestare n litigiu a fost s se stabileasc o baz legal pentru arestarea domnului Yerodia n strintate i extrdarea lui ulterioar n Belgia. Curtea concluzioneaz c circulaia mandatului, dac s-a interferat sau nu n mod semnificativ cu activitatea diplomatic a domnului Yerodia , a constituit o nclcare a unei obligaii a Belgia catre Congo, n sensul c nu a respectat imunitatea ministrului pentru afaceri externe din Congo i, n special, a nclcat imunitatea de jurisdicie penal i inviolabilitatea de care se bucura atunci, n temeiul dreptului internaional. Prin urmare, Curtea consider c Belgia trebuie sa anuleze mandatul n cauz i s informeze autoritile crora le-a fost comunicat. Curtea nu considera necesar sa fie luata vreo alta masura si nu poate indica care ar fi implicatiile acestui caz fata de statele terte. Prin urmare, nu poate tine cont de celelalte cereri formulate de Congo. Critica O decizie recenta a Curtii Internationale de Justitie a clarificat un domeniu relativ obscur al dreptului international si anume regimul juridic al imunitatii personale a ministrilor afacerilor externe. Totusi, unele din concluziile Curtii pot fi criticate, mai ales faptul ca aceasta nu a operat nici o distinctie intre asa-zisa imunitate functionala (de care beneficiaza ministii afacerilor externe si, in general toti functionarii statului pentru acte savarsite pe durata exercitarii functiei) si imunitatea personala. Rezulta printre altele ca dupa obtinerea avizului Curtii, ministrii afacerilor externe (si alte organe ale statului), dupa incetarea functiilor lor, pot fi urmariti si pedepsiti pentru crime internationale savarsite in timp ce erau in functie, numai daca astfel de crime sunt considerate ca fiind savarsite cu titlu privat, o concluzie care nu tine cont de tendintele actuale ale criminalitatii internationale si care nu raspunde nevoilor justitiei penale internationale. Curtea, nu a construit n mod adecvat concluziile sale cu privire la existena unor norme de drept cutumiar care garanteaza asemenea imuniti absolute minitrilor de externe . n particular, Curtea - susinnd necesitatea de a apela la cutuma din cauza lipsei unui act normativ general cu privire la imunitile Minitrilor Afacerilor Externe - nu a insistat suficient in gasirea unor texte internaionale care conin unele normele privind imunitile minitrilor de externe.

Convenia din 1969 privind misiunile speciale (10), stabilete c pentru minitrii afacerilor externe se vor bucura, atunci cnd iau parte la misiunile speciale ale statului lor, de aceleai privilegii i imuniti acordate prin dreptul internaional efilor de state. Dar acest raionament, desigur, se aplic numai pentru misiuni speciale, adic vizite oficiale. Prin urmare, conform acestui text, minitrii de externe beneficiaza cu siguranta de imunitate si inviolabilitate, n caz de vizit oficial, adic n timpul exercitrii funciilor lor publice.