Sunteți pe pagina 1din 19

DRUMUL SPRE O DEMOCRAIE CONSOLIDAT

Drumul spre o democraie consolidata Juan J. Linz si Alfrd Stepan


Este necesar sa mentionam cele trei conditii minimale ce trebuie indeplinite inainte de a se pune problema unei democratii consolidate. - intr-un sistem politic modern nu pot avea loc alegeri libere si care sa se bucure de autoritate , castigatorii acestora nu pot exercita monopolul fortei legitime, iar cetatenii nu pot beneficia de o protejare eficienta a drepturilor lor prin domnia legii, decat daca exista un stat => fara stat nu poate exista democratie; - nu ne putem gandi la o democratie consolidata decat in momentul in care tranzitia democratica a luat sfarsit. O conditie necesara, dar deloc suficienta pentru incheierea unei tranzitii democratice este organizarea unor alegeri libere si competitive. Totusi, acestea nu sunt necesare pentru incheierea tranzitie si instaurarea democratiei pline. ( ex. Chile 1996 in care au fost rganizate alegeri libere si competitive au rezultat un guvern lipsit de putere de jure ( puterea de drept) si cea de facto (puterea din afara legii) pentru a determina politicile in multe domenii semnificative , deoarece puterile executiva, legislativa si judecatoreasca inca sunt constranse de un angrenaj format din domenii rezervate, prerogativemilitare sau enclave autoritare; - nici un regim nu trebuie sa fie numit democratie, decat daca conducatorii sai guverneaza democratic. Daca executivele alese in mod liber incalca constitutia, violeaza drepturile individuale si ale minoritatilor, incalca functiile legitime ale legislativului si, astfel, nu guverneaza in limitele statului de drept, regimurile lor nu sunt democratice => respectarea legii. Astfel, atunci cand vorbim despre consolidarea democratiei nu avem de-a face cu regimuri nedemocratice liberalizate, cu pseudodemocratii sau cu democratii hibride, unde cateva institutii democratice coexista cu institutii nedemocratice aflate in afara controlului statului democratic.

Numai democratiile pot deveni democratii consolidate.


Momentul cand se poate vorbi despre inceperea consolidarii unei democratii este, obligatoriu, dupa finalizarii etapei tranzitiei. O posibila definitie a democratiei consolidate este una ce imbina dimensiunile comportamentala, atitudinala si constitutionala: prin democratie consolidata ne referim la regim un regim politic in care democratia ca sistem complex de institutii, reguli si stimulente si constrangeri modelate a devenit singurul joc acceptat = democratie pe toate planurile. - comportamental, democratia singurul joc acceptat atunci cand nici un grup politic semnificativ nu incearca in mod serios sa rastoarne regimul democratic sau sa promoveze violenta interna sau internationala pentru a se separa de stat. Cand se ajunge in aceasta situatie, comportamentul guvernului nou-ales nu mai este dominat de problema privind modul in care trebuie evitata prabusirea democratiei ( ex. Romania 2012, grupul politic USL inainteaza demersuri pentru demiterea presedintelui Basescu. Democratia ideala, mai sus evocata, a fost incalcata prin instigarea de catre USL a poporului, nerespectarea de catre grupul politic a Constitutiei si apelarea la ajutor din partea socialistilor europeni ajutor international ). - atitudinal, democratia devine singurul joc acceptat atunci cand, chiar si in fata unor crize politice si economice severe, majoritatea populatiei considera ca orice schimbare politica suplimentara trebuie sa se realizeze in limitele procedurilor democratice. - constitutional, democratia devine singurul joc acceptat atunci cand toti actorii din societate se obisnuiesc cu ideea ca in interiorul statului conflictul politic va fi rezolvat in concordanta cu normele stabilite si ca violarile acestor norme sunt nu doar costisitoare, ci si ineficiente. Avand in vedere toate aceste aspecte, definitia se concretizeaza astfel: Comportamental, un regim democratic, de pe un teritoriu, este consolidat atunci cand nici un actor semnificativ national, social, economic, politic sau institutional nu foloseste resurse importante in incercarea de a-si atinge obiectivele prin crearea unui regim nedemocratic sau printr-o deprindere de stat. Atitudinal, un regim democratic este consolidat atunci cand o majoritate puternica a opiniei publice continua sa creada ca procedurile si institutiile democratice sunt cele mai potrivite pentru a guverna viata colectiva chiar si in contextul unor probleme economice majore si al unei profunde insatisfactii fata de cei care detin puterea. In aceeasi ordine de idei, regimul este consolidat si cand sprijinul pentru alternativele antisistem este destul de redus, sau este mai mult sau mai putin izolat de fortele pro-democratice. Constitutional, un regim democratic este consolidat atunci cand fortele guvernamentale si cele neguvernamentale se supun si se obisnuiesc cu rezolvarea conflictelor in limitele legilor, procedurilor si institutiilor specifice, care sunt aprobate prin noul proces democratic. Nu trebuie sa excludem doua avertismente cu privire la consolidarea democratiei: - posibilitatea ca la un moment dat, in viitor, o democratie deja consolidata sa se prabuseasca. Faptul ca aceasta s-a dezvoltat nu reprezinta un argument pentru singuranta ca ea devine vesnica. Poate insemna, insa, gradul ridicat de dificultate a prabusirii democratiei, dar in niciun caz consolidarea nu o face intangibila. - exista mai multe tipuri de democratii consolidate, faptul ca democratiile consolidate isi pot imbunatati sistemul si se pot perfectiona (crestere economica, cresterea implicarii si participarii cetatenilor la viata politica).

Modelare si conditii pe langa un stat functional , pentru ca o democratie sa fie consolidata trebuie sa existe sau sa se creeze cinci conditii inerconectate si mutual favorizate. - societatea civila acea arena a societatii unde indivizi, miscari si grupuri cu organizare proprie si relativ autonome incearca sa articuleze valori, asociatii si solidaritati si sa-si promoveze interesele. Societatea civila poate include numeroase miscari sociale ( grupuri feministe, asociatii de proprietari etc) , precum si asociatii din toate straturile sociale (sindicate, grupuri antreprenoriale etc). - societatea politica acea arena in care actorii politici concureaza pentru dreptul legitim de a exercita controlul asupra puterii publice si aparatului de stat. Consolidarea democratica necesita ca populatia sa dezvolte o apreciere fata de institutiile centrale ale unei societati politice democratice partide politice, legislativul, alegeri, reguli electorale, conducere politica, aliante dintre partide ( ex. Luptele impotriva regimurilor nedemocratice din Europa de Est si America Latina societate civila vs. stat ). - domnia legii - birocratie de stat - societate economica

Nevoia de Rachtsstaat (stat de drept, supus legii )


Pentru a obtine o democratie consolidata, gradul necesar de autonomie a societatii civile si politice trebuie sa fie inradacinat si sprijint de a treia arena, domnia legii. Conditia constitutionalismului este indispensabila. Rachtsstaat = guvernul si aparatul de stat supuse legii, ariile de putere discretionara ar fi definite si limitate din ce in ce mai mult, iar cetatenii s-ar putea adresa curtilor de justitie pentru a se apara impotriva statului si oficialitatilor sale. Rachtsstaat-ul modern este fundamental pentru a face ca democratizarea sa fie posibila, din moment ce in lipsa lui, cetatenii nu si-ar putea exercita drepturile politice in deplina libertate si independenta. Un stat de drept este crucial pentru consolidarea democratiei. Este cea mai importanta modalitate continua si regulata prin care guvernul ales si administratia de stat se supun unei retele de legi, tribunale, agentii semiautonome de control si norme ale societatii civile, care controleaza tendinte ilegale ale statului su, totodata, fixeaza ferm intr-o retea interconectata de mecanisme ce necesita transparenta si responsabilitate. In final, o democratie in care un singur lider se bucura sau crede ca se bucura de o legitimitate democratica ce ii permite sa ignore, sa dizolve sau sa modifice alte institutii legislativul, tribunalele, limitele constitutionale ale puterii nu se incadreaza in conceptia noastra despre domnia legii intr-un regim democratic. Unele democratii prezidentiale cu tendinta spre caracteristici populiste, plesbicitare si delegative, la care se adauga durata fixa a mandatului si imposibilitatea reinnoirii acestuia, ceea ce exclude responsabilitatea in fata electoratului incurajeaza un comportament neconstitutional sau anticonstitutional ce ameninta domnia legii, uneori insasi democratia si, cu siguranta, consolidarea democratiei. Alegerile anticipate sunt un mijloc specific parlamentarismului dar nedisponibil in prezidentialism pentru rezolvarea crizelor generate de o asemenea conducere abuziva ( ex. Romania 2012 USL in afara legii).

O birocratie utilizabila
O birocratie utilizabila

O democratie consolidata presupune indeplinirea a trei conditii esentiale: O societate civila plina de viata si independenta (cetateni liberi si activi civic) O societate politica cu autonomie suficienta si un consens functional cu privire la procedurile de guvernare si constitutionalism (principiul separarii puterii in stat). Domnia legii Miza unei democratii o constitutie garantarea si respectarea drepturilor cetatenilor ei. Pentru ca acest principiu sa functioneze, statul trebuie sa asigure prezenta unor actori, a unor organe capabile sa se ingrijeasca de implinirea acestor prerogative (organul politienesc, judiciar, sanitar etc.). Aici intervine birocratia: veniturile acestor instante puse la dispozitia cetatenilor sunt acoperite prin taxele pe care statul le reglementeaza si le colecteaza de la cetateni. O birocratie sanatoasa presupune activitatea unui stat functional. In anumite zone ale lumii tari ale fostului bloc URSS, din America Latina (Brazilia) nu exista un stat care sa functioneze in mod adecvat, motiv pentru care birocratia e precara, si deci la fel si serviciile de care beneficiaza cetatenii. Pe de alta parte, in Chile de exemplu, se pune problema utilizarii birocratiei de stat in noua democratie incompatibilitate ideologica, dar care se pare acopera nevoile solicitate de anumite sectoare.

Societatea economica
Reprezinta un alt pilon esential in construirea unei democratii consolidate. Ideea de societate economica formuleaza distinctia dintre aceasta ca mecanism specific democratic si alte doua tipuri de mecanisme mai mult sau mai putin nedemocratice: economia de comanda (presupune controlul absolut al statului si este viabila strict in perioada de razboi) si economia de piata pura (autosuficienta pietei). Practic, societatea economica traduce ideea unui echilibru dintre suficienta autonomie a pietei si implicarea pertinenta a statului. Teoria conform careia pietele libera nu sunt compatibile cu democratiile consolidate este sustinuta prin faptul ca: Economiile de piata pure nu pot sa ia nastere, nici sa fie mentinute fara un grad de implicare din partea statului (dimensiunea contractual-legislativa a activitatilor desfasurate) Situatiile de criza (esecurile) necesita metode de corectare, deci de implicarea unei instante superioare (care este aparatul statal) Adam Smith, Avutia natiunilor: trei sarcini importante ale statului. functia de aparare, functia justitiara (impartirea dreptatii / vz. cazul litigiilor) si administrarea unor sectoare publice care nu prezinta interes pentru domeniul privat dar care produc beneficii societatii. o democratie viabila angajeaza existenta unor politici publice respective a unor bunuri publice (in educatie, transporturi, sanatate) autenticitatea aparatului democratic. Principiul interdependentei intre sectoare (cele cinci arene); ex. Societatea politica produce birocratia guvernamentala prin care reglementeaza si controleaza societatea economica. Obstacole in calea consolidarii democratiei: Conflictul etnic in statele multinationale Dezamagirile populare legate de crizele/reformele economic-politice.

Statul-natiune vs. democratizarea:

Statul weberian statul-natiune democratie inlantuire logica (Franta, Germania, Portugalia, Grecia, Japonia). Incompatibilitatea dintre cele doua este resimtita in conditiile in care politicile de nationalizare formuleaza intaietatea natiunii dominante (cultural, religios, politic etc.), in vreme ce democratia solicita o cetatenie larga si cuprinzatoare ce acorda drepturi individuale egale pentru toti. Tensiunea dintre aceste doua se atenueaza in momentul in care exista o oaresicare omogenitate in atitudinile de identificare a rezidentilor cu ideea de stat, motiv pentru care statul poate suprapune cele doua politici. Desigur ca astazi putem vorbi din ce in ce mai putin de o omogenitate nationala.
Relatia polis-demos -este deci mai delicata in contextul unui stat pluralist (diversitatea societatilor nationale),

suscitand complexitatea politicilor politice. In continuare, consolidarea democratiei este posibila, insa este necesara o atentie sporita din parte statului privind modelarea normativa. In mod inevitabil, un stat nu poate fi si stat-natiune si democratie consolidata in stare pura. Incompatibilitatea dintre multiculturalism si statul-natiune nu poate fi abolita decat prin exercitarea unor politici de asimilare culturala voluntara, abandonul cultural ori crearea pasnica si acceptarea voluntara a unor granite teritoriale ceea ce este foarte dificil si aproape imposibil de realizat. Solutia sanctiunilor subtile, desi nu sunt considerate formal antidemocratice, nu ar conduce la constituirea unei democratii, ci ar incuraja probabil ideea purificarii entice. Distribuirea pe glob / limba reprezinta un alt obstacol in calea consolidarii democratiei: circa 8000 de limbi (Ernest Gellner); ex. Cazul Letoniei, Estoniei. Diviziunea teritoriala si divortul de catifea nu constituie o solutie.

Democraie i state multinaionale.


Dup ce naiunile separate din URSS au devenit 15 republici, bazate pe naionalitile titulare ele nu au devenit state democratice aa cum presupuseser analitii ci liderii lor s-au orientat ctre alegerea unor teme naionaliste extreme . O formul posibil pentru diminuarea conflictului dintre naionalitile i imigrani este reprezentat de ceea ce David Laitin numete jocul asimilrii competitive, cu alte cuvinte este n interesul unor imigrani din clasa muncitoare de a fi asimilai pentru a mbunti ansele copiilor lor n noul mediu ns este extrem de neplauzibil ca un stat-naiune s ia natere voluntar printr-un proces de asimilare competitiv. Cum s-ar putea ajunge la democraie n statele multinaionale ? Cu ct ntr-un stat dat este mai mare procentul de locuitori care fie sunt nscui n acel stat, fie s-au stabilit aici fr s se considere ceteni strini i crora ulterior le este refuzat cetenia statului respectiv,cu att mai puin este probabil ca acel stat s-i consolideze democraia. ntr-o societate multinaional i multicultural ansele consolidrii democraiei cresc graie unor politici care s acorde cetenie cuprinztoare i egal i s ofere tuturor un acoperi comun n ceea ce privete drepturile individuale mandatate i aplicate de stat. Statul i societatea ar putea deasemenea s permit o varietate de instituii colective sprijinite public cum ar fi massmedia i coli n limbi diferite ,recunoaterea simbolic a diversitii culturale, toleran legal i politic pentru partidele minoritilor i alte proceduri pe care Arend Lijphart le-a descris sub forma democraiei consociaionale. Combinarea drepturilor colective pentru naionaliti sau minoriti cu drepturile individuale pe deplin protejate de stat, este soluia cea mai puin conflictual. O atenie conceptual , politic i normativ trebuie acordat posibilitii naiunilor-state , acele state multiculturale sau chiar multinaionale care reuesc s produc o identificare i o loialitate puternic din partea diverilor lor ceteni. Un exemplu este SUA, ar multicultural, cu tot mai multe limbi sau Elveia.

Identiti multiple
Identitile politice nu sunt fixe sau primordiale. Ele sunt mai curand extrem de schimbtoare i construite pe baze sociale. n al doilea rnd, dac politicienii naionaliti nu foreaz polarizarea, muli oameni pot prefera s se considere ca avnd identiti multiple i complementare. Capacitatea uman pentru identiti complementare i multiple este unul din factorii-cheie ce fac posibil democraia n statele multinaionale. nainte de folosirea contient a purificrii etnice ca strategie pentru construcia statului-naiune n fosta Iugoslavie, Sarajevo era un ora multinaional, al crui ceteni aveau identiti multiple i una din cele mai ridicate rate din lume de cstorii interconfesionale. Potenialii artizani ai democraiei trebuie s ia n considerare amestecul special de naiuni, culturi i identiti politice prezente n teritoriu. n arena societii politice o legislaie a ceteniei cu caracter naionalizator ar duce la o suprareprezentare semnificativ a naionalitii dominante n alegerile pentru ocuparea posturilor oficiale. Rezultatele democratice potenial dificile sunt realizabile numai dac se argumenteaz n favoarea unor politici i decizii preventive i dac acestea din urm sunt negociate i implementate de liderii politici.

Probleme ale reformei simultane. n rile cu economii de comand ce s-au prbuit din interior, politicile democratice pot i trebuie s fie instaurate i legitimate printr-o multitudine de alte apeluri, nainte ca posibilele beneficii ale unei economii de pia s se materializeze pe deplin. ntr-o transformare radical ca acea care are loc n Europa Central i de Est deteriorarea economiei nu se traduce n mod necesar printr-o erodare rapid a sprijinului pentru sistemul politic. Legitimitatea perceput a sistemului politic a oferit instituiilor democratice din Europa Central i de Est un grad important de izolare fa de ineficacitatea perceput a noului sistem economic. Dovezile din Europa Central i de Est susin puternic argumentul c satisfacia ntrziat i ncrederea n viitor sunt posibile chiar i atunci cnd exist o ntrziere recunoscut a mbuntirii economice. Simultaneitatea rezultatelor politice i economice rapide este dificil dar din fericire cetenii Europei Centrale i de Est nu o percep ca fiind necesar.

Democraia i calitatea vieii.


Procesul de consolidare a democraiilor nu necesit n acest caz o democraie de o calitate ridicat , nici o societate de o calitate ridicat, instituiile democratice sunt numai un set de instituii publice ce afecteaz viaa cetenilor. Chiar i n democraiile consolidate instituiile nu sunt toate controlate de oficialiti alese dei multe sunt supravegheate de persoane alese de ceteni. Aceste instituii opereaz ntr-un cadru legal creat de corpuri alese, aadar i deriv autoritatea din acestea. Calitatea vieii publice este n mare msur p reflecie nu a caracterului democratic sau nedemocratic al regimului ci al calitii celorlalte instituii. Nici o democraie nu poate asigura prezena bancherilor de ncredere, a antreprenorilor cu iniiativ ,a medicilor devotai pacienilor etc. Calitatea general a unei societi este numai n mic parte o funcie a democraiei. Totui , toate aceste dimensiuni ale societii afecteaz satisfacia cetenilor , inclusiv satisfacia fa de guvernare i chiar fa de democraia nsi. Cu ct democraii sugereaz mai mult c realizarea politicilor democratice va duce la dobndirea celorlalte bunuri cu att va fi mai mare eventuala deziluzie. Calitatea democraiei poate contribui negativ sau pozitiv la calitatea societii dar cele dou nu trebuie confundate.

Dezvoltare i cultur democratic Robert A. Dahl


Analiza culturii democratice are la baz 2 presupoziii: 1. Orice sistem politic, inclusiv sistemul democratice ajunge la un anumit moment s se confrunte cu crize puternice 2. O cultur democratic puternic solid ajut la depirea crizelor ntr-o ar democratic

Cum poate lua natere o cultur democratic robust ntr-o societate n care a fost absent sau nedezvoltat? R: Prin apariia i dezvoltarea economiei de pia . Legtura dintre democraia secolului XX i existena unei economii de pia avansate nu poate fi contestat.

Dahl nu considera ecnomia de piata avansata ca fiind strict necesara si suficenta pentru crearea unei culturi democratice solide. Istoria unor tari precum Statele Unite, Canada, Australia, a demonstrat ca au existat trasaturi propice dezvoltarii unei culturi democratice solide chiar inainte de a aparea o societatea avansata de piata.

Pentru ca democratia sa supravietuiasca in perioadele de criza erau necesare doua practici de origine culturala: 1. Principalele forte publice de coercitie organizata (armata, politia) trebuia sa se afle sub controlul ferm al conducatorilor alesi in mod democratic. 2. Era important sa se mentita capacitatea de a tolera si de a proteja pe baza legala opiniile si credintele diferite.

Plecand de la ideea ca economia moderna de piata nu este o conditie nici necesara, nici suficenta pentru existenta democratiei, observam ca nu exista nici o solutie unica de legatura intre dezvoltarea socioeconomica, regimul politic si cultura democratica.

Dahl pleaca de la ideea ca dovezile istorice par sa fie in concordanta cu un numar de cai posibile, astfel evidentiaza doar trei dintre acestea: 1. Succesiunea occidentala obisnuita 2. Succesiunea modernizarii autoritare 3. Democratizarea are loc treptat, pe masura ce dezvoltarea socioeconomica si cea politica se stimuleaza reciproc.

Concluzii:
1. Chiar daca o economie de piata avansata aduce cu sine multe structuri si credinte utile democratiei; o societate nu este nici strict necesara, nici suficenta pentru crearea unei culturi politice. 2. Nu exista nici o secventa unica de tranzitie de la un regim nedemocratic la inagurarea institutiilor politice democratice. 3. Intrucat conditiile institutionale ale democratiei moderne sunt de acum bine cunoscute, procesul tranzitiei si consolidarii democratice nu ar trebui sa fie la fel de indelungat ca in Occident. 4. Desi introducerea institutiilor democratice intr-o tara lipsita de experinta democratiei marcheaza o schimbare extraordinara, ea nu asigura si faptul ca aceste institutii vor fi inradacinate intr-o cultura democratica solida. 5. Intrucat nu exista doua tari care sa aiba experinte istorice identice, nu este rezonabil sa gandim ca toate tarile democratice au si culturi politice identice. 6. Daca institutiile politice dintr-o tara nu sunt sustinute de o cultura politica solida, autoritarismul poate reveni atunci cand au loc crize puternice ( mai devreme sau mai tarziu aproape toate statele se confrunta cu asemenea tipuri de crize).