Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Definiie
Boal infecto-contagioas
Boal endemic
Produs de Mycobacterium tuberculosis (bacilul
Koch)
Granuloame + inflamaie + distrucie
Pulmonar, rareori extrapulmonar
Evoluie cronic, consumptiv i deseori fatal
Situatii clinice
Tuberculoza infectie
Contact anterior cu BK
Indivizi aparent sanatosi
Tratament ?
Tari cu incidenta scazuta:
Infectare recenta = tratament profilactic
Imunosupresie
HIV in toate cazurile (+ preventie secundara)
Tuberculoza boala
Epidemiologia tuberculozei
Definitii
Infectia tuberculoasa = infectia latenta cu MTB, fara
manifestari clinice, Rx sau bacteriologice
Epidemiologie
Tuberculoza = boala infecto-contagioasa
cea mai raspandita la om
cea mai persistenta
Endemie
infectiozitate redusa
imunitate relativa - 10% dintre persoanele infectate
fac boala in decursul intregii lor vieti (max. in primii 2
ani)
perioada de latenta indelungata
Morbiditatea TB
Incidenta = numarul de cazuri de TB nou
diagnosticata in decurs de un an raportat la
100.000 locuitori
Prevalenta = numarul de cazuri de TB existente
in comunitate la un moment dat raportat la
100.000 locuitori
Mortalitatea = numarul de decese datorate TB
in decurs de un an raportat la 100.000 locuitori
Incidenta
Incidenta TB in Romania
%000
600
500
492.7
400
300
200
100
0
184.4
142.2
152.1
102.6
110
61
55.8
121.9 134.1
135.6
53.2
70
1950 1965 1970 1975 1980 1985 1987 1990 1995 2000 2001 2002 2003
Incidenta TB
Conform OMS, Romania ocupa locul 3 in
regiunea Europa, dupa Kazakstan si Kyrgystan
Incidenta este mai crescuta la:
barbati
grupele de varsta 25-29 ani pana la 60-64 ani
200
180.2
150
100
44.9
50
35.1
24
18.5
6.7
3.7
4.2
6.9
1980
1985
1990
11.3
9.5
0
1950
1955
1960
1965
1970
1975
1995
2000
Co-infectia HIV-MTB
Infectia HIV cel mai mare factor de risc pentru
progresia infectiei latente spre TB activa
Infectati MTB ce se infecteaza HIV risc de 8-10% pe
an de a face TB activa
Infectati HIV ce se infecteaza MTB risc si mai mare
de a face TB activa
Riscul creste odata cu scaderea CD4+
Forme diseminate la cei cu CD4+<100 cel/mm3
Etiologie
Complexul Mycobacterium tuberculosis (MTB):
M. tuberculosis
M. bovis rar (transmitere digestiva)
M. africanum rar (Africa Centrala si Occidentala)
Alte micobacterii:
patogene: M. leprae (lepra)
conditionat patogene: M. kansasii, M. scrofulaceum,
complexul MAI (M. avium-intracellulare), etc.
saprofite
Caractere MTB
Rezistent la colorare / decolorare
(bacili acid-alcoolo-rezisteni = BAAR)
Caracteristica data de compozitia peretelui celular
Obligatoriu aerob
Parazit intracelular facultativ
Distrus de radiatiile ultraviolete
Transmiterea tuberculozei
-sursa de infectie Bolnavii cu TB pulmonar, n special cei cu
microscopie pozitiv
Contagiozitatea sursei:
densitatea bK in sputa (M+ >>> M-)
frecventa tusei
Transmiterea tuberculozei
Bolnavi cu TB pulmonara
tuse, stranut, vorbire
picaturi mici
nuclei de picatura
Gazda sanatoasa
Indivizi
neinfectati
M-
Indivizi infectati
Tuberculoza
pulmonara
M+
Indivizi
infectati
Riscul de infectie
densitatea surselor de infectie
(TBP/M+)
durata si proximitatea contactului cu
sursele
virulenta tulpinilor de bK
rezistenta indivizilor la infectie
2000 8000
200
infectie HIV
3500 14000
1000
silicoza
3000 7000
anomalii Rx sechele TB
200 400
insuficienta renala
400 900
diabet zaharat
300
subponderal
200 260
Vaccinarea BCG
Infectia tuberculoasa
Multiplicarea MTB
Infectia tuberculoasa
meninge
varfuri pulmonare
ficat, splina
corticala renala
ganglioni
oase, articulatii
Diseminare hematogena
Evolutia primoinfectiei
Reducerea treptata a populatiei micobacteriene
eliminare completa
persistenta unor bacili dormanti
Metode de diagnostic
Examenul bacteriologic
Examenul histopatologic
Examenul bacteriologic
Microscopie optica (evidentierea BAAR)
Sensibilitate 10000 bacili / ml
Inocularea la cobai
Costisitoare, lenta, doar in cercetare
Sensibilitate 1-10 bacili / ml
Probe clinice
TB pulmonara (contaminate)
Sputa spontana sau indusa cu aerosoli
Mai rar alte
TB extrapulmonara (sterile)
Examenul microscopic
Coloratia Ziehl-Neelsen
Standard
Rezultate semicantitative
Numar BAAR
Rezultat
absenti
negativ
++
10 BAAR / 1 camp
+++
Examenul microscopic
Coloratii fluorescente
Rapide
Cultura micobacteriilor
Metoda standard de diagnostic al TB
Medii solide, de ex. Lowenstein-Jensen
Standard
Crestere in 4-6 saptamani
Medii lichide
Rapide (incepand de la cateva zile)
Mult mai scumpe
Testarea sensibilitatii
Dificila, costisitoare, grevata de erori
Rezistenta MTB la antituberculoase este definita
cantitativ (> 1% bacili rezistenti)
Este obligatorie:
Pentru izoniazida si rifampicina
La retratament sau in suspiciunea de chimiorezistenta
initiala
Examenul histopatologic
Probe clinice
Fragment pleural (biopsie pe ac, mai rar
toracoscopica)
Ganglion
Fragment pericardic sau peritoneal
Os sau membrana sinoviala
Perete bronsic, laringe, plaman
Rar alte
Rezultate
Pozitiva (infectie tuberculoasa)
10 mm
5 mm la cei infectati HIV
Rezultate false
Fals pozitive
Vaccinare BCG
Contact cu micobacterii atipice
Fals negative
Erori de tehnica
Sarcoidoza activa, boli hematologice maligne, infectii
virale acute (oreion), vaccinari antivirale cu virus viu,
infectia HIV
Tratamente imunosupresoare de durata (inclusiv
corticoterapia)
Faza initiala a infectiei tuberculoase
Stadards of diagnosis
All persons with otherwise unexplained productive cough lasting
o23 weeks should be evaluated for TB
All patients (adults, adolescents and children who are capable
of producing sputum) suspected of having pulmonary TB should
have at least two, and preferably three, sputum specimens
obtained for microscopic examination.
When possible, at least one early morning specimen should be
obtained
For all patients (adults, adolescents and children) suspected of
having extrapulmonary TB, appropriate specimens from the
suspected sites of involvement should be obtained for
microscopy and, where facilities and resources are available,
for culture and histopathological examination
All persons with chest radiographic findings suggestive of TB
should have sputum specimens submitted for microbiological
examination
Tuberculoza copilului
Tuberculoza la copil
Suspiciune in fata unui context sugestiv:
copil din focar de tuberculoza
copil simptomatic
Primoinfectia tuberculoasa
Febra usoara
Scadere ponderala
Apatie/indiferenta
Rar febra inalta, letargie
Manifestari cutaneo-mucoase:
Eritem nodos
Conjunctivita flictenulara
Context epidemiologic
IDR (eventual cu retestare in caz de test negativ)
Anomalii radiologice compatibile
Eventual endoscopie: confirma adenopatia
Atentie la diagnosticul deferential al adenopatiei
cu hipertrofia de timus (la copiii sub 2 ani) si
limfomul malign!
Meningita tuberculoasa
Tuberculoza miliara
Meningita tuberculoasa
Tablou clinic similar cu cel al meningitei la adult:
Debut insidios si nespecific, ulterior cefalee si varsaturi
Uneori coma si rigiditate a membrelor
Meningita tuberculoasa
Diagnostic suspectat in:
Context epidemiologic
Neconfirmarea altei etiologii a meningitei
Chiar in prezenta unei IDR negative (frecvent)
Tuberculoza miliara
Simptome:
Debut in primele saptamani de la primoinfectie
Forma severa de boala:
febra inalta
varsaturi, diaree
dispnee, cianoza, uneori insuficienta respiratorie
Radiografie toracica: aspect de milira adenopatie
Fund de ochi si LCR: semne de diseminare
IDR rareori pozitiva
Tuberculoza miliara:
diagnostic
Suspiciune in caz de:
Context epidemiologic
Rx toracica: miliara
Excluderea altor cauze de miliara febrila
IDR pozitiva
Concluzii
Suspiciune intr-un context clinic si epidemiologic
Confirmata de IDR si izolarea ocazionala a
bacililor
Evolutie frecvent benigna, autolimitativa
Risc de dezvoltare a bolii ulterior
Uneori apar forme diseminate cu prognostic grav
in absenta tratamentului
Manifestri generale
Simptome respiratorii
Pseudogripal
Acut
Pseudopneumonic
Hemoptizie
Asimptomatic
Manifestri generale
Astenie fizic
Anorexie
Scdere ponderal (semnificativ > 10% din
masa iniial)
Transpiraii
Ascensiune termic variabil (posibil absent)
Amenoree nejustificat (femei)
Simptome respiratorii
Tuse persistent (peste 3 sptmni) =
simptomul central
Expectoraie mucoas / mucopurulent, posibil
absent
Hemoptizie (uneori inaugural)
desori mic (spute hemoptoice)
rareori masiv (amenintoare de via)
Manifestri clinice
nespecifice
uneori absente
tusea persistent = cel mai important semn de
apel pentru tuberculoza pulmonar
Radiografia toracic
Element central n diagnosticul tusei persistente
Leziuni radiologice
Opaciti de tip alveolar (condensri acinare)
Mrime diferit (subsegmentare lobare)
Omogene sau neomogene (zone transparente n
interior)
Imagine cavitar
Imagine cavitara
Forma extensiva
(bronhopneumonica
Tuberculom
Complicaii
pneumotorax / piopneumotorax
pleurezie de nsoire
Bronhoree purulent
Exacerbri infecioase
Tuse
> 3 sptmni
Dispnee progresiv
Sindrom obstructiv
Istoric de fumat
Rx +/- bronhoscopie
sugestive
Expunere profesionala,
imagine Rx
Astm bronic
Patologie ORL
Boala de reflux gastroesofagian
Broniectazii
Neoplasm bronhopulmonar
Pneumoconioz
Abcesul pulmonar
Cancerul pulmonar
Chistul hidatic
Debut insidios
Tuse i expectoraie cronic
Sput fetid
Rx: imagine hidroaeric
Istoric de fumat
Rx: cavitate cu perete gros
Frecvent adenopatii
Istoric de vomic cu lichid clar
Rx: cavitate cu perete subire
Membrana proliger
Diagnostic TB pulmonara
Decizia administrarii tratamentului antituberculos
argumente:
Epidemiologice
Clinice
Radiologice
Microscopia sputei
2 esantioane pozitive
un esantion pozitiv cu aspect clinico-radiologic compatibil
Negativa (3-6 esantioane) cu aspect clinico-radiologic sugestiv
(decizia unui pneumolog)
Diagnostic TB pulmonara
Confirmarea diagnosticului de TB pulmonara :
Cultura pozitiva a sputei
Evolutie clinico-radiologica favorabila sub
tratament, in absenta unuui diagnostic alternativ
Evoluia bolii
In absenta tratamentului corect:
Agravare progresiva cu extensie lezionala
Frecvent deces
Eliminare persistenta de bacili (sursa de infectie)
Tuberculoza extrapulmonar
(TBEP)
Tuberculoza extrapulmonar
Reprezint 1/6 din cazurile de tuberculoz (la HIV)
Cuprinde toate localizrile exceptnd plmnul
Mai frecvent la infectaii HIV
Origine focarele de diseminare hematogen
Leziuni paucibacilare
Tuberculoza diseminat
(septicemie TB)
Cuprinde:
Tuberculoza miliar acut i cronic
Tuberculoza diseminat areactiv
Tuberculoza miliar
Cea mai frecvent form de TB diseminat
Leziuni active mici (<3mm) rspndite n ntregul
organism
Frecvent: plmn, ficat, splin
Uneori: mduv osoas, seroase, rinichi, sistem
nervos central, suprarenale
febr 38-40C,
frisoane,
astenie fizic intens,
anorexie,
scdere ponderal
Tuse seac
Dispnee progresiva detres respiratorie
Examenul fizic: tahicardie, hepatomegalie,
splenomegalie
Radiologic
Diagnostic diferenial
Alte cauze infecioase:
Citomegalovirus
S. aureus
Pn. carinii
Carcinomatoza miliar
Pneumonita de hipersensibilitate
Sarcoidoza
Meningita tuberculoas
Origine: focare de diseminare hematogen din
cursul primoinfeciei
Apare in prima copilrie
Deseori in cadrul unei tuberculoze miliare
Manifestri clinice
Debut subacut
Iniial: - febr i alterarea strii generale
- iritabilitate/ astenie fizic
- cefalee
- +/- vrsturi
Ulterior: - alterarea strii de contien
- redoarea cefei
- semne de paralizie a nervilor cranieni
Tardiv: - fotofobie
- poziie antalgic fetal
- com
Investigatii
Rx variabila:
- normal
- imagine miliar
- aspectul leziunii primare
Diagnostic pozitiv
! De probabilitate tratamentul se instituie rapid
Vrsta < 5 ani
Copii nevaccinai BCG
Contact cu pacient cu tuberculoz pulmonar
activ
LCR lichid clar cu limfocitoz i proteine
crescute
Diagnostic diferenial
Examenul LCR
Etiologie
Celule
Proteine
Bacteriologie
TB
BAAR (-)
Culturi bK (+), PCR
Bacterian
Sute-mii/mm3
Neutrofile
>0,6 d/dl
Viral
>300/mm3
Limfocite
<0,5 g/l
Negativ
Meningism
<10/mm3
<0,5 g/dl
Negativ
Criptococic
Neutrofile
Limfocite
Crescute
Parazii n coloraii
specifice
Pleurezia tuberculoas
Forma cea mai frecvent de TB extrapulmonar
Adult tnr, adolescent
Origine:
rar diseminare hematogen
ruperea in pleura a unui nodul pulmonar subpleural
Manifestri clinice
Debut acut
Durere intensa cu caracter pleural (junghi)
Ascensiune termic
Tuse seac
+/- polipnee
Examen fizic
Sindrom lichidian pleural:
Matitate bazala intensa, deplasabil
Abolirea vibraiilor vocale
Abolirea murmurului vezicular
+/- suflu pleuretic la marginea superioar a
matitii
n pleurezii mici semnul Hirtz pozitiv
Paraclinic
1. Rx: opacitate de tip lichidian
2. IDR la PPD negativ; se pozitiveaz n cursul
tratamentului = argument dg retrospectiv
3. Ex. lichidului pleural:
Serocitrin
Exsudat (proteine > 3g/dl, LDH > 2/3 din LDH plasmatic)
Numeroase limfocite (> 90%)
ADA crescut
Radiologic
Diagnostic diferenial
Etiologie
Clinic
Lichid
Diagnostic +
TBC
Mycoplasma
Tuse, cefalee,
mialgii
Serocitrin,exsudat
monocite
Cultur +
Viral
Durere toracic,
dup IACRS
Serocitrin,exsudat
mononucleare
Resorbie rapid
Bacterian
Lichid purulent
Neoplazic
Impregnare
neoplazic
Seros/hemoragic
exsudat
Citologie +
Mezoteliom
Durere toracic,
dispnee
Seros/hemoragic
exsudat
LES
LES cunoscut
Durere toracic
Seros/hemoragic
exsudat
Celule lupice
Reumatoid
Artrit, noduli
subcutanai
Tulbure, exsudat
FR prezent
Evoluie
Spontana:
Resorbie spontan, vindecare fr sechele;
Risc de TB pulmonara in urmatorii 5 ani
Tuberculoza ganglionar
Copil i adult tnr
Mecanism diseminare limfohematogen
Frecvent ganglioni laterocervicali i
supraclaviculari
Clinic:
adenopatie nedureroas, elastic, neaderente
rar apar manifestri generale
Tuberculoza ganglionar
Diagnostic:
Cultura bK: punctat ggl, fragment ggl
Histologic: fragment ggl
Diagnostic diferenial
adenopatii abcedate
sarcoidoza, neoplazii, limfoame maligne
Alte micobacterii: M. scrofulaceum, M. intracellulare
Spondilita tuberculoasa
Manifestri clinice - dependente de localizare
Durere n punct fix, influenat de palpare
Rareori manifestri generale
Tardiv gibozitate
Rx. profil:
Eroziunea anterioar a corpurilor vertebrale
Tasare vertebral
Diagnostic pozitiv:
Examen bacteriologic din cazeumul exteriorizat
Biopsia osului afectat
Tuberculoza articular
Articulaii mari, frecvent monoarticular
Obiectiv: tumefacie nedureroas amiotrofie
progresiv distrucie articular
Rx.: leziunie epifizare + mrirea spaiului articular
IDR la PPD +
Diagnostic: cultura bk din lichidul sinovial
Tuberculoza renal
Mecanism: reactivarea focarelor de diseminare
hematogen
Afectarea ulterioar a ureterelor, vezicii urinare
Clinic:
durere lombar,disurie, tumefacie, hematurie
rar manifestri generale
Pericardita tuberculoas
Rar, de obicei asociat cu infecia HIV
Mecanism: reactivarea focarelor hematogene din cursul
primoinfeciei
Simptome: febr, durere toracic, dispnee progresiv
Obiectiv: frectur pericardic, zgomotelor cardiace,
Rx: largirea siluetei cardiace, tergerea arcurilor, dublu
contur
ECG: modificri difuze de faz terminal
Diagnostic: biopsie pericardic
Complicaii: tamponad cardiac
Alte localizari
Tuberculoza peritoneala
Evoluie insidioas
Clinic: ascit; rareori abdomen acut
Diagnostic: laparotomie exploratorie cu examen
histologic + bacteriologic al fragmentelor peritoneale
Tuberculoza laringiana
Form rar
Intens contagioas
Se asociaz cu TB pulmonar extins
Clinic: disfonie, uneori obstrucie laringian
Tuberculoame cerebrale
TB cutanat
TB intestinal
TB hepatosplenic
TB auricular
TB ocular
TB tiroidian
TB suprarenalian (insuficien
corticosuprarenal)
MTB HIV
Infectia HIV: cel mai puternic factor de risc
pentru aparitia tuberculozei la o persoana
infectata in prealabil cu M. tuberculosis
Tuberculoza + infectie HIV = SIDA
Tuberculoza = cea mai frecventa infectie
oportunista in infectia HIV in tarile cu endemie
mare
Circumstante de diagnostic
Pacient cunoscut cu infectie HIV:
Tuse persistenta
Tuberculoza pulmonara
CD4 > 200/mm3:
Semne clinico-radiologice similare pacientilor fara
infectie HIV
Predomina cazurile BAAR (+)
Frecventa in tarile cu endemie mare a tuberculozei
Tuberculoza extrapulmonara
Ganglionara
Seroase (pleurezie, peritonita, pericardita)
Meningita
Mai frecventa la indivizii HIV-pozitivi!
Evolutia tuberculozei
Sub tratament evolutie similara cazurilor HIV (-)
Reactii adverse mult mai frecvente
Mortalitate mai mare prin complicatii legate de
prezenta SIDA
Nu se administreaza:
Rifampicina (in caz de administrare concomitenta de
antiretrovirale)
Thioacetazona: reactii cutanate severe
Preventia tuberculozei
Preventia tuberculozei
Primara: izolarea si tratarea cazurilor de
tuberculoza pulmonara activa
Secundara (prevenirea dezvoltarii bolii
tuberculoase):
Depistarea si tratarea infectiei tuberculoase latente
Vaccinarea BCG
Grupe de risc
Persoane expuse surselor de infectie
Contacti familiali
Institutii medicale (pacienti, personal)
Imunodeprimati
Infectie HIV
Silicoza, limfoame, diabet zaharat, transplant de
organ, etc
Chimioprofilaxie - indicatii
Contacti familiali < 5 ani indiferent de rezultatul testarii
tuberculinice
Infectati HIV cu testare tuberculinica pozitiva (> 5 mm)
Eventual alte categorii:
Alti contacti familiali ai bolnavilor cu TBP/M+ (in special cu viraj
tuberculinic si/sau < 35 ani)
Alte categorii de imunodeprimati cu testare tuberculinica pozitiva
Vaccinarea BCG
Vaccin viu atenuat (bacilul Calmette-Guerin
provenit din M. bovis)
Efect:
Protectie partiala (20-60%) impotriva dezvoltarii
tuberculozei boala
Prevenirea formelor grave de tuberculoza la copil (TB
diseminata, meningita TB)
Evolutie postvaccinala
Evolutie normala: induratie rosie (3-4
saptamani), uneori cu ulcerare, in final cicatrice
usor retractila cu diametru de 5 mm
Complicatii locale: adenopatii satelite uneori
fistulizate, ulceratie locala prelungita
Complicatie generala: BCG-ita (= infectie
diseminata, similara tuberculozei diseminate, ce
apare la imunodeprimati)
Tratamentul tuberculozei
Tratamentul tuberculozei
= Administrarea de antibiotice cu efect asupra
MTB (chimioterapie antituberculoasa)
Decizia administrarii tratamentului argumente:
epidemiologice
clinice
radiologice
examenul microscopic al sputei
Populatiile micobacteriene
Localizate
intracelular
extracelular
Ritm de multiplicare
rapida
lenta
intermitenta
+
Postefectul antibiotic al medicamentelor antiTB
Administrare medicamentelor
in priza unica zilnica
intermitenta (de 2-3 ori pe saptamana)
Chimiorezistenta
apare prin mutatie genica spontana in populatiile
micobacteriene salbatice (1 la 105-108)
mutant rezistent la 2 antiTB 1 la 1010-1013
(mutatii independente intre ele)
leziunile cavitare - 108-109 populatie
micobacteriana insuficienta pentru aparitia
spontana a mutantilor multirezistenti
Chimiorezistenta
Chimiorezistenta dobandita monoterapie cu un
medicament antiTB
+
Efect bactericid + Efect sterilizant
+
Durata suficienta
Medicamente antiTB
De prima linie
eficienta
toxicitate
utilizate in regimurile standard
De rezerva
eficienta
toxicitate
utilizate in regimuri individualizate in TB
multichimiorezistenta (MDR)
Izoniazida (INH, I)
Activitatea bactericida cea mai intensa
Actioneaza in special pe populatiile
cu multiplicare rapida
extracelulare
Rifampicina (RMP, R)
Intens bactericida
Efect sterilizant potent
Activa pe toate populatiile micobacteriene
INH + RMP
Antituberculoase majore
RMP
INH
INH
INH
INH
INH
INH
INH
INH
INH
RMP
RMP
RMP
RMP
RMP
RMP
RMP
RMP
RMP
Pirazinamida (PZM, Z)
Modest bactericida
Efect sterilizant potent
Actioneaza pe populatii intracelulare, la pH acid
Asocierea PZM in primele 2 luni de tratatament
permite scaderea duratei la 6 luni
INH
INH
INH
INH
INH
INH
INH
INH
RMP
RMP
RMP
RMP
RMP
RMP
RMP
RMP
RMP
INH
INH
INH
INH
INH
INH
RMP
RMP
RMP
RMP
RMP
RMP
PZM
PZM
IN
RM
P
IN
RM
P
IN
H
RM
P
Streptomicina (SM, S)
Efect bactericid modest
Nu are efect sterilizant
Etambutol (EMB, E)
Efect bacteriostatic modest
Nu are efect sterilizant
INH
INH
INH
INH
INH
RMP
RMP
RMP
RMP
RMP
RMP
PZM
PZM
INH
INH
INH
INH
INH
INH
RMP
RMP
RMP
RMP
RMP
RMP
PZM
PZM
EMB/SM EMB/SM
intermitenta (3/7)
Doza uzuala
(mg/kC/priza)
Doza max.
(mg)
300
10
600
10
600
10
600
30
2000
40
2500
25
1500-1600
30
2000
20
1000
20
1000
Asocierea de S/E
protejeaza fata de monorezistenta initiala
Regimuri terapeutice
Reg
Tipuri de cazuri
TBP BAAR+
(retratament)
Regim terapeutic
INH INH INH INH INH INH
RMP RMP RMP RMP RMP RMP
PZM PZM
EMB/SM
EMB/SM
INH INH INH INH INH INH INH INH
RMP RMP RMP RMP RMP RMP RMP RMP
PZM PZM PZM EMB EMB EMB EMB EMB
EMB EMB EMB
SM SM
INH INH INH INH INH INH
RMP RMP RMP RMP RMP RMP
PZM PZM
Individualizat
diabet zaharat
insuficienta renala cronica
hepatita cronica
infectie HIV/SIDA
Monitorizarea tratamentului
1. Aderenta la tratament
2. Eficienta tratamentului
Aderenta la tratament
DOT (directly observed therapy) de electie,
mai ales in faza intensiva
Eficienta tratamentului
Monitorizare clinica
scaderea/disparitia febrei
reducerea/disparitia tusei
revenirea apetitului alimentar
cresterea in greutate
Tratament eficient
Negativarea sputei in microscopie la sfarsitul
fazei intensive (absenta negativarii
prelungirea fazei intensive la 3 luni)
Negativarea persistenta in culturi a sputei in
cursul tratamentului, incepand de la sfarsitul a 4
luni de tratament
Completarea certa a intregului tratament, chiar
in absenta examenelor bacteriologice
Tratament ineficient
Examen bacteriologic al sputei pozitiv
(microscopie / cultura) incepand de la sfarsitul a
4 luni de tratament
Oprirea prematura a tratamentului
Tratamente adjuvante
Corticoterapia 0.5mg/kC/zi, 5-6 sapt.
meningita TB
pericardita TB
Nu are efecte in TB pulmonara, pleurala, primara
Tratament chirurgical
complicatiile TB
TB cu germeni polichimiorezistenti
Controlul tuberculozei in
comunitate
Controlul tuberculozei in
comunitate
Componentele programului de
control
1.
2.
3.
4.
5.
Organizarea tratamentului
Regimuri standardizate de scurta durata
Sub directa observare
Folosirea combinatiilor medicamentoase
Programele DOTS
Evaluarea individuala a
tratamentului
Vindecat: tratament corect, 2 controale bacteriologice
negative
Organizarea depistarii
Depistare pasiva: printre simptomatici
Ex. bacteriologic: minim 3 spute
Examen radiologic
Vaccinare BCG
Concluzii
Tuberculoza: problema de sanatate publica
Necesitatea unui program national de control
Implicarea intregului personal in indeplinirea
obiectivelor
Necesitatea evaluarii periodice