Turismul in Europa si

Romania
(PROIECT)
COSMIN BERZINTU
Clasa 11-a
Colegiul National de Arta ,,George Apostu,,Bacau
 Intr-o competitie a continentelor, Europa ar fi cu siguranta destinatia numarul 1 a
lumii. Europa ofera turistilor istorie, cultura, natura - ca sa ne rezumam doar la atat -
altfel spus, o diversitate pe care cu greu o poate egala un alt continent
A)Eco-turism prin Europa Centrala si de Est

Eco-turismul a inregistrat in ultima perioada un succes nesperat. Si nu

vorbim aici doar de Romania, unde, din nefericire, se intelege prin asta
doar eco-turismul rural din Maramures si alte zone asemanatoare, ci de
intreaga Europa Centrala si de Est. Ca raspuns la interesul crescut pentru
cunoasterea naturii, dar si la semnalele de alarma venite din cele mai indepartate
colturi ale lumii, s-a conturat treptat o noua etica a calatoriei numita ecoturism.
Ecoturismul poate furniza veniturile atat de necesare pentru protejarea parcurilor
nationale si a altor arii naturale, venituri care nu ar putea fi obtinute din alte surse.
De asemenea, ecoturismul poate constitui o alternativa viabila de dezvoltare
economica pentru comunitatile cu putine activitati generatoare de venit. Mai mult,
ecoturismul poate spori nivelul de educatie si constiinta al turistilor, transformandu-
i in sustinatori entuziasti ai conservarii mediului natural si cultural.

1)Turismul in Europa

Vindecare cu apa Turcianske Teplice si
Plestany (Slovacia)
S-au redescoperit cu aceasta ocazie
tratamentele din natura. Medicamente
care se gasesc in iarba si pe copaci, in
pamant si in apa spune
intelepciunea populara.

Istoria ne intampina in nordul Slovaciei, la Pretutindeni in Europa

Turcianske Teplice, aproape de Zilina, la inceputul Centrala si de Est se regasesc
secolului al XVI-lea familia Majthenyi, care detinea spitale naturale care se
intreaga zona, a ridicat prima cladire deasupra bazeaza pe cadourile
izvoarelor termale cu efecte benefice. Apa de 28-50 Mamei-Natura. Ne putem
de grade se foloseste printre altele la tratamentul astfel vindeca de multe boli,
problemelor ginecologice si dermatologice. Apa revigora corpul si sufletul in
radioactive din Plestany cel mai popular spa al peisaje magnifice.
Monarhiei Austro-ungare, este la fel de buna si in
cazul bolilor reumatice.

Minunea de la Egerszalok ( Ungaria)
In doar doua locuri din lume, mai exact in
localitatea Pamukkale din Turcia si in Parcul
Yosemite din America mai poate fi intalnit un
fenomen al naturii la fel de special ca la Egerszalok,
intre Muntii Matra si Bukk. In partea sudica a
comunei curge un izvor cu apa extreme de bogata in
substante minerale, iar sarurile din apa se depun si
construiesc in permanenta impresionante figure
albe dantelate. Bazinele cu apa calda atrag multi
turisti la tratament, atat vara, cat si iarna.
Pestera de la
Bockstein (Austria)
Dintre paradisurile statului
federal Salzburg, Bad Gastein
ne invita iarna pe partiile de
ski si in spa-uri, iar vara sa
admiram frumusetile naturale
ale zonei. Pestera spa
Bockstein, aflata deasupra vaii
Gastein, este o locatie
miraculoasa acolo caldura
depaseste 40 de grade, iar cei
care au boli respiratorii se pot
vindeca inhaland aerul cald si
bogat in radon. Radiatia de
radon aplicata pe termen scurt
cu control medical, ajuta la
regenerarea celulelor si
amelioreaza durerile
articulatiilor.
 Fluxurile turistice presupun in primul rand o deplasare temporara a persoanelor in functie de
dimensiunea cererii,de potentialul turistic,de distanta la care se gaseste, de accesibilitatea si de prestigiul
pe care il detine regiunea de primire. Ele reprezinta expresia cea mai concreta a activitatii turistice.
Evolutia numarului de turisti, la nivel mondial, a cunoscut cresteri semnificative, in ultimele doua
decenii. In anul 1990, UNWTO inregistra 438 de milioane de sosiri ale turistilor internationali, numarul
acestora a ajuns la 802 milioane si la peste 1 miliard de sosiri, in anul 2010. Criza economica mondiala,
agravata de panica mondiala creata in jurul virusului gripal A(H1N1), au facut din anul 2009 unul din
cele mai grei ani din sectorul turismului.
Pe plan mondial, sosirile turistice (2001-2006) au inregistrat descresteri, cel mai mult a fost afectat
continentul american care a suferit o scadere de 6%, urmat de Asia de Sud (4,5%) si Orientul Mijlociu
(descrestere de 2,5%). Europa a inregistrat o usoara crestere de 0,7%, dar si-a mentinut pozitia de lider
in turismul mondial in ceea ce priveste sosirile internationale.
Europa a continuat sa fie destinatia principala si favorita a turistilor de pretutindeni, in prezent, Europa
detine o pondere de cca. 52% din totalul turistilor internationali, iar, in valori absolute, numarul
turistilor care au vizitat Europa a fost in crestere, de la un an la altul.
Urmatoarea regiune preferata de turisti este continentul asiatic care a inregistrat o scaderede 2% (181
milioane) in 2009 fata de anul 2008. In prezent, Asia si Pacific detine o pondere de 21% din totalul
turistilor internationali. Continentul american a inregistrat o scadere a volumului fluxurilor turistice,
numarul turistilor americani inregistrand un mare declin, in toate regiunile importante datorat in
principal crizei economice si instabilitatii cauzate de atacurile teroriste.

B) Turismul n Europa Centrala: creterea nu e

suficient de mare
 In anul 2009, Africa este singura
regiune din lume ce a inregistrat o
crestere pozitiva de 3% a numarului de
Din pacate in 2010 Europa a inregistrat cele mai slabe rezultate in sosiri turisti internationali, 46 milioane.
ceea ce priveste turismul, cu o crestere a numarului de turisti straini de doar 3%. Iar in 2010 se preconizeaza o crestere de
Rezultatele sale au avut de suferit din cauza eruptiei vulcanului din Islanda si a pana la 47 milioane turisti, avand in
incertitudinilor din jurul zonei euro. vedere ca Africa de Sud a fost gazda
Principalele tari turistice ale Europei Centrale au avut in general o crestere Campionatului Mondial de Fotbal FIFA
constanta a numarului de turisti, locul fruntas fiind ocupat de Germania care a
ajuns la o cifra de 27 milioane de vizitatori in anul 2009, fiind urmata
2010.
indeaproape de Austria.

Turismul practicat in aceste tari este in special cel cultural-istoric, de afaceri,

Europa Centrala, este una din regiunile
preferate de turisti inregistrand valori
montan, si bineinteles vacantele de odihna unde ca destinatie principala este
pozitive, in crestere a numarului de turisti
Elvetia cu statiunile montane renumite la nivel mondial (Saint Moritz,
care au avut un un interes sporit pentru
Innsbruck), Alpii atat elvetieni cat si austrieci aduc anual milioane de turisti si o obiectivele turistice din aceasta parte a
crestere semnificativa a economiei. batranului continent.
Marii emitatori de turisti catre Europa sunt tot tarile europene (Germania, Marea Europa este cel mai vizitat continent, aici
Britanie, Italia, Franta, Olanda, Elvetia, Spania,tarile nordice) dar si SUA. inregistrandu-se A din numarul total al
Fluxurile turistice care au destinatia Europa sunt indreptate spre Europa de Sud turistilor internationali de pe glob. Pe
si Meridionala care in 1997 au inregistrat 72 % din sosiri, 80 % din incasari. continental european se afla tarile cu cele
mai multe sosiri de turisti si cu cele mai
Dupa cum reisese si din figura de mai sus, cea mai vizitata tara a Europei mari venituri din turism, cum ar fi indeosebi
Centrale a fost Germania, cu peste 25 milioane de turisti, numarul acestora : Franta, Spania si Italia, care primesc anual
mentinand o crestere inca din 1990 in ciuda crizei economice. Germania este o intre 50.000.000 si 60.000.000 de turisti .
tara cu una dintre cele mai dezvoltate industrii turistice, axata pe turismul Alte tari cu turism dezvoltat sunt : Regatul
cultural. Cele mai populare destinatii sunt Berlin, Munchen, Marea Baltica, Unit, Elvetia, Austria, Grecia, Germania,
Marea Nordului, Hamburg, Bremen etc. Portugalia, Cehia, Polonia, Ungaria, Olanda
si Belgia ; Satele foarte mici (Andorra, San
Turismul in Germania a evoluat progresiv dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. Marino, Monaco, de regula, ca principala
Obiectivele turistice variaza de la destinatii rurale pana la hoteluri de lux. sursa de venituri, turismul.
Turismul rural este dezvoltat in sudul tarii, in landul Baden-Wurttemberg, acolo
unde sunt plantate culturi ca vita-de-vie si pomi fructiferi. Turismul urban, In Europa se remarca mai multe tipuri de
respectiv, infloreste in centrele urbane de tipul orasului. turism:
- balneo - maritime;
Cea mai renumita sarbatoare este Oktoberfest, festivalul berii, care aduna an de - cultural - istoric;
an mii de iubitori ai acestei bauturi. Turismul aduce venituri foarte mari Austriei. - turism montan;
Cei mai multi turisti vin iarna pentru a face schi si alte sporturi de iarna in - sporturi de iarna.
statiunile turistice din Alpi, special amenajate in acest scop. Conditiile naturale si
amenajarile moderne fac posibila organizarea unor importante concursuri
sportive de iarna, in 2009 inregistrandu-se circa 23 milioane de sosiri turistice.
Imagini Europa Centrala
 Dei exist toate tipurile de transporturi, cele mai dezvoltate sunt cele
maritime urmate de cele rutiere. Islanda este una dintre puinele ri
europene care este lipsit de ci ferate. Unele aeroporturi precum cele
din Copenhaga i Reykjavik, sunt importante pentru rutele transarctice.
Dei n ansamblu Europa Nordic este mai puin vizitat decat alte regiuni
ale continentului, dispune de o serie de atracii turistice: monumente
istorice, arhitectonice i de art, staiuni de sporturi de iarn i
balneoclimaterice.

C)Turismul in Europa de Nord

 Turismul litoral este foarte dezvoltat, atrgnd anual
peste 150 milioane de turiti (peste un sfert din
turitii nregistrai pe glob).

d)Turismul in Europa de Sud

 A)Regiunea de Vest:
Din punct de vedere a resurselor turistice i a tipurilor de turism practicate,
Regiunea Vest se caracterizeaz prin varietate i heterogenitate determinate n
primul rnd de distribuia n teritoriu a formelor de relief, care fac cu putin o
mprire a judeelor regiunii n dou mari categorii. Astfel, judeele cele mai
dezvoltate din punct de vedere economic, Timi i Arad, au un relief preponderent
de cmpie, ceea ce face ca turismul bazat pe obiective antropice s fie
predominant. n schimb, judeele mai slab dezvoltate din punct de vedere
economic, Cara-Severin i Hunedoara, bucurndu-se de un relief predominant
muntos, au o activitate turistic bazat pe resurse i obiective naturale.

2)Turismul in Romania(1)
 Turismul din judeul Arad se bazeaz att pe patrimoniul natural, ct mai ales pe elementele
antropice. Beneficiaz de asemenea de o poziionare favorabil n partea de vest a Romniei, fiind
situat pe axe majore de comunicaii rutiere (Axa TEN-T nr. 7 i drumurile europene E68 i E671),
feroviare (Axa TEN-T nr. 22) i aeriene (Aeroportul Internaional Arad). Din punct de vedere
natural, relieful este relativ bine echilibrat i scade de la est la vest, cuprinznd sectoare montane
(Munii Codu Moma i Zarandului), dealuri (Dealurile Lipovei) , cmpie (Cmpia de Vest),
depresiuni, culoare i vi (Valea Mureului). Resursele naturale se constituie din ariile naturale
protejate (Parcul Natural Lunca Mureului, Rezervaia natural mixt Dealul Mocrea-Ineu,
Rezervaia natural mixt Moneasa, Parcul dendrologic Mocrea-Ineu) i izvoarele minerale i
geotermale (staiunea Moneasa). Potenialul turistic antropic este reprezentat de obiective istorice
precum ceti (Cetatea Aradului, iria, oimo, Dezna), peste 20 de castele (iria, Curtici, Macea,
Conop, Svrin, Birchi etc.), mnstiri, monumente istorice i arhitecturale (Hodo-Bodrog,
Lipova, Radna, etc), biserici (Julia, Hlmagiu, rmure, Ioneti, etc), centre etnografice (centre de
producere a ceramicii la Brsa, Trnvia, port popular la icula, Brsa, Buteni, obiceiuri folclorice
tradiionale - Trgul de fete de pe Muntele Gina, Trgul Srutului de la Hlmagiu) i economie
rural (mori de ap la Rdeti, Valea Mare, Iacobini, Vrfurile, Roia). Potenialul turistic al
judeului asigur practicarea mai multor tipuri de turism: turismul balneo-climateric, turismul
cultural, turismul rural, turimul activ i sportiv, turismul speologic, turismul de vntoare i pescuit,
turismul de afaceri, turismul de weekend, turismul de tranzit. Principalele areale turistice ale
judeului sunt Munii Codru Moma, Valea Mureului, Podgoria Aradului i Municipiul Arad.

JUDETUL ARAD
 Judeul Cara-Severin este un jude eminamente turistic, prin potenialul turistic remarcabil la nivel
regional i naional, dat de relieful muntos, dar i de resursele antropice. Acest potenial este pus n valoare
de poziia favorabil a judeului, la grania cu Serbia, pe dou coridoare pan-europene de transport i
anume Coridorul IV i VII (Dunrea). Resursele naturale se bazeaz pe relieful predominant muntos,
reprezentat de Munii Banatului n ansamblu i parial de grupa Retezat-Godeanu ai Carpailor
Meridionali, pe importantele i extinsele arii naturale protejate dintre care 4 au statut de parc naional (PN
Semenic-Cheile Caraului, PN Cheile Nerei-Beunia, PN Domogled-Valea Cernei, PN Retezat), iar unul
de parc natural (Parcul Natural Porile de Fier), pe izvoarele termale i minerale (Staiunea Bile
Herculane) i pe staiunile de schi (Semenic, Muntele Mic) Potenialul turistic antropic este bine
reprezentat de vestigii arheologice ale unor ceti geto-dacice (Boca, Colan, Ocna de Fier, Oravia, Sasca
Montan, etc), castre romane (Vrdia, Mehadia, Teregova, Moldova Veche, etc), ceti medievale
(Caraova, Mehadia, Coronini, Caransebe, etc), monumente istorice i de art de factur religioas
(mnstiri, biserici de zid i biserici de lemn), monumente istorice i de art de factur civil, ansambluri
arhitecturale (Caransebe, Oravia, Bile Herculane, Boca i Anina), muzee i case memoriale (Reia,
Caransebe, Oravia, Vrdia, Ocna de Fier, Anina, Moldova Nou), etnografie i folclor (arhitectur
popular, tehnic popular i instalaii, esturi, custuri, costume populare, ceramic popular, muzee
etno-folclorice, manifestri populare tradiionale, etc). Principalele tipuri de turism sunt cele practicate n
natur: turismul sportiv i de aventur, turismul balneo-climateric, dar i cele legate de resursele antropice:
turism cultural, turism rural, turism de evenimente, turism de tranzit. Principalele areale turistice ale
judeului sunt: arealul muntos arcu-Muntele Mic-Godeanu - Retezat, Valea Cernei - Munii Cernei -
Mehedini, Defileul Dunrii, Munii Banatului, Culoarul Timi-Cerna.

Judeul Cara-Severin
 Judeul Hunedoara deine, asemeni judeului Cara-Severin, o component turistic foarte
important dat de resursele naturale de excepie, precum i de o motenire cultural i istoric de
importan naional i chiar european. Dei localizarea i accesibilitatea fa de Europa de Vest nu
este la fel de favorabil ca a celorlalte trei judee, totui judeul este traversat de coridorul de
transport pan-european IV, de axa rutier TEN-T 7 i de axa feroviar TEN-T 22. Resursele
turistice naturale se bazeaz pe formele deosebit de atractive de relief montan i depresionar
(Carpaii Meridioanli - grupele Retezat-Godeanu i ureanu, Munii Poiana Rusc i Munii
Apuseni), arii naturale protejate din care dou parcuri naionale (PN Retezat, PN Defileul Jiului) i
dou parcuri naturale (PN Geoparcul Dinozaurilor - ara Haegului, PN Grditea Muncelului -
Cioclovina), parcuri dendrologice (Arboretumul Simeria), izvoare termale i minerale (Geoagiu-
Bi, Vaa de Jos), staiunile de schi (Straja, Parng). Resursele turistice antropice sunt numeroase i
variate i includ vestigii arheologice romane (complexul Ulpia Traiana Augusta Dacia
Sarmizegetusa, Sarmizegetusa Regia), ceti i castele medievale (Castelul Corvinilor, Cetatea
Devei), monumente istorice i de art de factur religioas (Deva, Hunedoara, Clugara), muzee i
galerii de art, etnografie i folclor. Tipurile de turism practicate n jude sunt n special cele legate
de natur i anume turismul montan, sportiv i de aventur, turismul balnear i de recreere, dar i
cele legate de activiti cultural-istorice i economice - turism cultural-istoric, turism rural, turism
industrial, turism de transit. Principalele areale turistice ale judeului sunt reprezentate de arealul
Retezat - Depresiunea Haegului, Munii Ortiei, Culoarul Mureului cuprinznd Deva i
mprejurimi (Hunedoara, Simeria), Munii Parng - Vlcan - ureanu, Munii Metaliferi.

Judeul Hunedoara
 Turismul n judeul Timi este fundamentat cu precdere pe resursele antropice,
mai ales pe cele economice i culturale, i mai puin pe cele naturale, cum este
cazul pentru celelalte trei judee. Acest potenial turistic este ntrit de poziia foarte
favorabil a judeului n ceea ce privete accesibilitatea i apropierea de piaa de
desfacere vest-european. Judeul se situeaz pe un coridor pan-european (IV), pe
dou axe TEN-T (7 i 22) i deine un aeroport internaional (Aeroportul
Internaional Traian Vuia). Resursele naturale ale judeului constau n formele de
relief carstic ale Munilor Poiana Rusc (Peterile Romneti i Pietroasa),
izvoarele de ape minerale i termale (Buzia, Clacea), rezervaii naturale
(rezervaia ornitologic Satchinez) i fondul cinegetic i piscicol bogat. Oferta
turistic este completat de castele i ceti medievale (Castelul Huniade din
Timioara), ansambluri arhitecturale i mnstireti (Palatul Baroc din Timioara,
Castelul Reginei Elisabeta de la Banloc, Mnstirea Parto, Mnstirea Sraca),
evenimente culturale i festivaluri, muzee i case memoriale (Lugoj, Traian Vuia),
etnografie i art meteugreasc (Muzeul Satului Bnean, Dumbrava). Tipurile
de turism practicate n jude sunt n special turismul de tranzit i de afaceri,
turismul urban, turismul cultural-istoric, turismul medical, dar i turismul balnear i
de recreere i cel cinegetic i piscicol. Principalele areale turistice ale judeului
cuprind Municipiul Timioara i mprejurimile, zona piemontan a Munilor Poiana
Rusc i arealul Buzia-Reca-Lugoj.

Judeul Timi
Turismul n Romnia se concentreaz asupra peisajelor naturale i a istoriei sale bogate. Traversat de apele Dunrii, Romnia are un
scenariu sensibil, incluznd frumoii i mpduriii Muni Carpai, Coasta Mrii Negre i Delta Dunrii, care este cea mai mare delt
european att de bine pstrat. Cu rolul de a puncta peisajele naturale sunt satele rustice, unde oamenii de acolo triesc i menin pentru
sute de ani tradiiiile. n Romnia este o abunden a arhitecturii religioase i a oraelor medievale i a castelelor.
*Zone turistice

n ultimii ani, Romnia a devenit o destinaie preferat pentru muli europeni (mai mult de 60%[2] dintre turitii
strini provin din rile membre UE), rivaliznd i fiind la concuren cu ri
precum Bulgaria, Grecia, Italia sau Spania. Staiuni precum Mangalia, Saturn, Venus,Neptun, Olimp i Mamaia (nu
mite uneori i Riviera Romn) sunt printre principale atracii turistice pe timp de var.[3] n timpul iernii, staiunile
de schi de pe Valea Prahovei i din Poiana Braov sunt destinaiile preferate ale turitilor strini.[4][5] Pentru
atmosfera lor medieval i pentru castelele aflate acolo, numeroase orae transilvnene
precum Sibiu, Braov, Sighioara, Cluj-Napoca sau Trgu Mure au devenit nite importante puncte de atracie
pentru turiti. De curnd s-a dezvoltat i turismul rural ce se concentreaz asupra
promovrii folclorului i tradiiilor.[6] Principalele puncte de atracie le reprezint Castelul Bran, mnstirile pictate
din nordul Moldovei,bisericile de lemn din Transilvania ori Cimitirul Vesel din Spna.[7] Alte atracii turistice
importante din Romnia sunt cele naturale precum Delta Dunrii, Porile de Fier, Petera Scrioara i nc alte
cteva peteri din Munii Apuseni.[8]
Ateneul Romn
Bucovina este situat n partea de nord a Romniei, n nord-vestul Moldovei. Regiune montan pitoreasc, cu
tradiii etnografice ce dinuie nealterate, Bucovina se remarc printr-o activitate turistic dinamic, datorat n
primul rndmnstirilor. Cele cinci mnstiri cu pictur exterioar, intrate n patrimoniul turistic mondial, i pstreaza
frumusetea dup mai bine de 450 de ani.[9][10]

Turismul n Romnia(2)
IMAGINI
 Prin funciile sale complexe, prin poziia n cadrul rii i prin numeroasele obiective cu valoare istoric,
arhitectonic i de alt natur, Bucuretiulreprezint unul dintre principalele centre turistice ale
Romniei.[11][8] Bucuretiul se remarc prin de amestecul eclectic de stiluri arhitecturale, ncepnd de
la Curtea Veche, rmiele palatului din secolul al XV-lea al lui Vlad epe - cel care a fost fondatorul
oraului i, totodat, sursa de inspiraie pentru personajul Dracula -, la biserici ortodoxe, la vile n stil
Second Empire, la arhitectura greoaie stalinist din perioada comunist i terminnd cu Palatul
Parlamentului, o cldire colosal cu ase mii de ncperi, a doua ca mrime n lume dup Pentagon. [12] Cele
mai importante obiective turistice ale municipiului Bucureti sunt: Ateneul Romn, Arcul de
Triumf, Palatul Bncii Naionale, Teatrul Naional,Universitatea Bucureti, Parcul Cimigiu, Grdina
Botanic, Parcul Herstru, Muzeul Satului, Muzeul Naional de Art al Romniei, Muzeul Naional de
Istorie al Romniei, Muzeul Naional de Istorie Natural Grigore Antipa, Biserica Stavropoleos, Hanul
lui Manuc i altele.[13][14] De asemenea, n Bucureti se organizeaz, n fiecare an, Trgul de Turism al
Romniei.

Bucureti
 Turismul n Romnia se concentreaz asupra peisajelor naturale i a istoriei sale bogate, avnd de
asemenea o contribuie important la economia rii. n 2006, turismul intern i internaional a
asigurat 4,8% din PIB i aproximativ jumtate de milion de locuri de munc (5,8% din totalul
locurilor de munc).[17] Dup comer, turismul este cea de-a doua ramur important din sectorul de
servicii. Dintre sectoarele economice ale Romniei, turismul este unul dinamic i n curs rapid de
dezvoltare, fiind de asemenea caracterizat de un mare potenial de extindere.[18] Dup
estimrileWorld Travel and Tourism Council, Romnia ocup locul 4 n topul rilor care cunosc o
dezvoltare rapid a turismului, cu o cretere anual a potenialului turistic de 8% din 2007 pn n
2016.[19]Numrul turitilor a crescut de la 4,8 milioane n 2002, la 6,6 milioane n 2004. De
asemenea, n 2005, turismul romnesc a atras investiii de 400 milioane de euro.[20]
n anul 2010, litoralul romnesc a atras aproximativ 1,8 milioane de turiti, cu 15% mai puini dect
n 2009[21]. Sunt numeroase agenii de turism din Romnia i din alte ri care aduc turiti strini.
Deasemenea turiti romni i strini i pot face rezervri la hoteluri, moteluri, pensiuni i alte spaii
de cazare din ar i din alte ri direct pe siteurile specializate.
n anul 2009, Romnia a avut 1,27 milioane turiti strini iar n 2010 - 1,34 milioane[22]. n anul
2004, numrul de turiti strini a fost de 3,6 milioane[23].
Staiunile balneo-climatericen staiunile balneo-climaterice din Romnia vin anual ntre 800 de mii
i un milion de oameni s se caute de sntate[24]. Acestora li se adaug i pesionarii care primesc de
la Casa Naional de Pensii bilete de tratament[24]. Anual circa 250.000 de astfel de bilete ajung la
prnsionari, dar nu toi ajung n staiuni[24]. Doar 10% dintre turiti sunt ceteni strini[

Statistici