ANTIMALARICE

Baze parazitologice
Antimalaricele sunt chimioterapice cu acţiune electivă asupra protozoarelor parazite din
genul Plasmodium, care, inoculaţi la om de către femela de ţânţar din genul Anofeles,
provoacă malaria (paludism, “frigurile de baltă”).
Speciile de Plasmodium implicate sunt:
o Pl. vivax;
o Pl. falciparum;
o Pl. malariae;
o Pl. ovale;
o Pl. knowlesi
Aceste specii se caracterizează printr-un mod dublu de înmulţire:
 un ciclu asexuat, schizogonic, care reprezintă modul de multiplicare a parazitului la
aceeaşi gazdă (om);
 un ciclu sexuat, sporogonic, care reprezintă modul de multiplicare a parazitului în
abdomenul femelei de anofel.
Ciclul asexuat
 Faza exoeritrocitară:
o parazitul (plasmodiul), sub formă de sporozoiți, ajunge prin sânge în celulele
hepatice, unde, prin multiplicare, formează merozoiți;
o durează 6-20 zile, în funcție de specia de plasmodiu
 Faza eritrocitară:
o merozoiții trec din ficat în sânge, localizându-se în hematii, unde se transformă în
trofozoiți (folosesc hemoglobina ca element nutritiv);
o trofozoiții se dezvoltă și se multiplică pe parcursul a 4 stadii, la final formând din nou
merozoiți;
o merozoiții, prin ruperea membranei eritrocitelor, ajung în sânge și reinfectează alte
hematii, cu reînceperea ciclului;
o după un număr de cicluri, unele forme ajunse la maturitate, schizonți, se
diferențiază în forme sexuate, gametociți masculi și femele, ce ajung în sânge și îl
infectează
Ciclul sexuat
 Debutează când gametociții sunt ingerați de femela de anofel din sângele bolnavului;
 Gametociții ajung astfel în stomacul femelei, se maturizează și se transformă în gameți
masculi și femele, care, în urma fecundării, formează un zigot (ou);
 Zigotul, după creștere și multiplicare în interior, formează un oochist;
 La maturitate oochistul eliberează sporozoiți mobili, prin ruperea membranei;
 Sporozoiții migrează și se acumulează în glandele salivare; astfel, femela anofel
inoculează parazitul la om sănătos;
 Incepe un nou ciclu de existență la cele două gazde – om (ciclu asexuat) și anofel (ciclu
sexuat)
Ciclul de transmitere a malariei

.
Manifestări clinice
 În principal, malaria se manifestă prin febră, ce apare la șapte zile de la prima posibilă
expunere sau la trei luni (mai rar) de la ultima posibilă expunere.
 Formele mai severe de malarie , determinate de P. Falciparum se manifestă prin :
o febră, frisoane;
o dureri de cap, dureri musculare, slăbiciune;
o vărsături;
o tuse;
o diaree și dureri abdominale.
 La acestea se pot adăuga simptome asociate insuficienței de organ, cum ar fi insuficiența
renală acută, convulsii generalizate, colaps circulator, comă și deces
Baze farmacodinamice

 Antimalaricele (antipaludicele) sunt medicamente active asupra agentului patogen al

malariei (plasmodiul) în diferitele faze ale dezvoltării şi înmulţirii sale.
 Clasificarea antimalaricelor se face în funcție de:
o faza intervenţiei medicamentului;
o structura chimică sau mecanismul de acţiune
 Clasificare în funcţie de Medicamente Locul şi modul de acţiune
origine şi structura chimică

aminoalcooli: chinina Schizontocide endoeritrocitare pe

Naturale sau de semisinteză lactone sesquiterpenice: trofozoiţi din sp Plasmodium
artemisinin, artemeter, (artemisinin ne este activă pe P
artesunat vivox, malariae sau ovale)

Sinteză clorochina,
* derivaţi de 4 aminochinolină hidroxiclorochina,
amodiachina, piperachina
Schizontocide eritrocitare

Gametocide şi schizontocide pe
* derivaţi de 8-aminochinolină primachina, tafenochina formele intrahepatice şi
endoeritrocitare.
meflochina, lumefantrina, Schizontocide pe foRmele
* aminoalcooli halofantrina endoeritrocitare din sp Plasmodium
falciparum, vivax, malariae et ovale
* sulfonamide sulfonamide retrard – Schizontocide pe foRmele
sulfadoxine endoeritrocitare prin inhibarea
sulfone - dapsona dihidropteroat sintetazei
* diaminopirimidine pirimetamina Schizontocide pe foRmele
* biguanide endoeritrocitare prin inhibarea
proguanil, clorproguanil dihidropterofolat reductaza

atovaquona Inhibă transportul electronilor în

* hidroxinaftochinone mitocondrie, inhibă sinteya de ATP

Antibiotice
tetraciclina, doxiciclina Schizontocide
* cicline
clindamicina, spiromicina, Schizontocide
* macrolide azitromicina
Farmacoterapie
Malaria este o boală curabilă dacă este diagnosticată prompt și tratată corespunzător.
Poate fi complicată (severă) sau necomplicată.
În funcţie de specie şi de gravitatea infecţiei, se aplică recomandările „The WHO Guidelines
for the treatment of malaria” din 2006 şi actualizate în 2015.
Tratamentul malariei necomplicate – P. falciparum
 Prima linie - terapie combinată bazată pe artemisinin (ACT):
o artemeter + lumefantrina;
o artesunat + amodiachina;
o artesunat +meflochina;
o artesunat + sulfadoxin + pirimetamina;
! Tratamentul durează cel puţin trei zile
 Alternativă - sulfadoxin + pirimetamina (SP) + amodiachina (AQ) sau dihidroartemisinin
+ piperachina
 A doua linie
o artesunat + tetraciclină/doxiciclină/clindamicină timp de 7 zile
o chinina + tetraciclină/doxiciclină/clindamicină timp de 7 zile
Situații particulare
Sarcină
 Primul trimestru de sarcină
o chinina + clindamicina timp de 7 zile;
o terapie combinată bazată pe artemisinin, dacă este singurul tratament disponibil
sau dacă tratamentul cu chinină + clindamicină timp de 7 zile nu a fost eficient
 Al doilea şi al treilea trimestru de sarcină
o terapie combinată bazată pe artemisinin
Turişti ce vizitează ţări non-endemice
o atovaquona + proguanil
o artemeter + lumefantrina
o chinina + doxiciclina/clindamicina
Tratamentul malariei necomplicate – P. vivox

 Când agenţii patogeni sunt sensibili la clorochină se recomandă asocierea clorochină +

primachină
 La pacienţi cu deficienţă uşoară şi medie de G6PD se recomandă primachina 0,75 mg/kg
/ săpt., timp de 8 săptămâni.
 La pacienţi cu deficienţă severă de G6PD primachina este contraindicată.
 Terapia combinată bazată pe artemisinin (ACT) în combinaţie cu primachina se poate
utiliza în curele radicale.
 În multe zone artesunat + sulfadoxin (sulfamidă antibacteriană) + pirimetamina nu este
eficientă asupra P. vivox.
Tratamentul malariei severe
Este o urgenţă medicală
 Adult, copil – i.v., i.m. artesunat sau dacă nu este disponibil atunci artemeter sau chinină
 Antimalarice inj. minim 24 h parenteral, apoi tratament complet p.o. terapie combinată
bazată pe artemisinin (artesunat + clindamicină/ doxiciclină; chinină + clindamicină/
doxiciclină).
 Dacă tratamentul complet pentru malaria severă nu este posibil, până la transportarea
într-un loc unde este disponibil tratamentul se poate administra artesunat intra rectal,
chinină i.m., artesunat i.m., artemeter i.m.
REPREZENTANŢI - clorochina
 Antimalaric de sinteză, derivat de 4-aminochinolină, cu spectru antiplasmodic relativ larg.
 Fcin.:
o se absoarbe repede şi aproape în totalitate (aprox.90%) din tubul digestiv;
o se fixează în proporţie medie (aprox.60%) de proteinele plasmatice;
o se distribuie larg în organism (Vd aprox.115 l/kg); se acumulează cu concentraţii în eritrocite şi
mai ales în ficat, rinichi, plămâni şi inimă;
o trece prin placentă, greu în LCR (fără a realiza concentraţii active);
o se elimină lent prin urină (65% nemetabolizată);
 Fdin.:
o acţiune schizontocidă hematică asupra celor patru specii de plasmodii (au apărut tulpini
rezistente de Pl. falciparum);
o acţiune gametocidă (cu excepţia Pl. falciparum);
o acţiune antiprotozoarică şi faţa de Entamoeba histolytica;
o alte acţiuni: clorochina, ca şi hidroxiclorochina, are proprietăţi antiinflamatoare, uneori utile ca
alternative, în artrita reumatoidă, lupus eritematos sistemic, lupus discoid, sarcoidoze, etc.
 Mecanism de acţiune:
o nu este până în prezent elucidat pe deplin, pare a f complex;
o acumulată în eritrocitele parazitate, se fixează de ADN-ul protozoaric, îi distruge structura
terţiară, cu inhibarea consecutivă a sintezei acizilor nucleici şi proteinelor;
o inhibă polimeraza plasmodiului, enzima care inactivează hemul solubil, toxic pentru parazit
(plasmodiul digeră hemoglobina celulei gazdă; aminoacizii esenţiali şi fierul puşi în libertate
îi utilizează pentru nutriţie, iar hemul îl polimerizează sub formă de pigment insolubil,
netoxic: hemozoina);
o alcalinizează pH-ului acid din interiorul “vacuolei digestive” a protozoarului (clorochina este
o bază); astfel perturbă digestia hemoglobinei şi probabil contribuie la inhibarea
polimerazei.
 Rezistenţă:
o în anumite zone endemice au apărut tulpini rezistente la clorochină de Pl. falciparum.
o Mecanismul apariţiei rezistenţei (ca şi cel de acţiune) nu este pe deplin elucidat
Ftox.:
o dozele relativ mici utilizate în tratamentul supresiv sunt bine suportate, dar dozele mari utilizate
în criza de malarie şi mai ales cele pentru proprietăţile antiinflamatoare pot cauza reacţii adverse
grave.
RA:
o în cazul administrării orale: tulburări gastrointestinale iritative, cefalee, tulburări vizuale, urticarie;
rar discrazii sanguine, hemoliză (în caz de deficit de G6-PD); tratamentul cronic poate duce la
decolorarea patului ungheal şi a membranelor mucoase;
o în cazul administrării parenterale de doze mari apar tuburări cardiovasculare (hTA, vasodilataţie,
deprimare cardiacă, modificări EKG), nervos centrale (stări cofuzive, convulsii, comă).
CI sau prudenţă:
o epilepsie, miastenie gravă;
o afecţiuni hepatice şi gastrointestinale severe, neurologice şi hematologice;
o psoriazis şi alte afecţiuni cutanate exfoliative, porfirie;
o în cazul unui tratament de lungă durată, cu doze mari, sunt obligatorii investigaţii oftalmologice si
neurologice la intervale de 3-6 luni.
Fter.şi Fgraf.:
o la copii: în crize de malarie, iniţial 10 mg/ kg, după 6 ore 5 mg/ kg, apoi 5 mg/ kg/ zi timp de 2-4
zile;
o în coma din malarie: injectare i.m. 200 mg la 6 ore.
o Se utilizează sub formă de săruri: difosfat, sulfat, clorhidrat; doze echivalente: 100 mg bază =
160 mg difosfat = 137 mg sulfat = 125 mg clorhidrat.
Interacţiuni:
o asocierea cu meflochina creşte riscul unui atac de malarie;
o antagonizează efectul anticonvulsivantelor;
o creşte riscul aritmiilor ventriculare ale amiodaronei;
o creşte Cp a digoxinei şi ciclosporinei (risc de reacţii toxice).
HIDROXICLOROCHINA
 Este derivatul β-hidroxilat al clorochinei. Are proprietăti foarte asemănătoare cu ale
clorochinei; se utilizează mai ales în tratamentul de fond al poliartritei reumatoide şi al
lupusului.
Primachina
 Derivat de 8-aminochinolină, cu spectru antiplasmodic îngust.
 Fcin.:
o administrată oral, se absoarbe aproape complet din intestin;
o volum de distribuţie mare;
o metabolizare rapidă şi aproape totală, prin oxidare; metaboliţii păstrează parţial acţiunea
plasmodicidă dar sunt şi responsabili de acţiunea methemoglobinizantă;
o se elimină renal sub formă de metaboliţi (99%);
o T ½ = 3-6 ore (după o doză unică).
 Fdin.:
o acţiune schizontocidă tisulară şi gametocidă;
o este foarte activă ca schizontocid tisular secundar în malaria produsă de Pl. vivax şi Pl. ovale.
 Mecanism de acţiune: puţin cunoscut; se leagă de ADN-ul şi de mitocondriile paraziţilor, iar unii
dintre metaboliţi au acțiune oxidantă
 Rezistenţă: se poate dezvolta, dar fără semnificaţie clinică deosebită.
 Ftox.: la dozele terapeutice incidenţa recţiilor adverse este redusă.
 RA:
o ocazional, tulburări digestive (se pot evita prin administrarea în timpul mesei);
o anemie hemolitică (la indivizii cu deficit de G6-PD);
o methemoglobinemie toxică la doze mari;
o leucopenie, foarte rar agranulocitoză (mai ales la bolnavii cu lupus sau artrită);
 CI:
o leucopenie;
o deficit de G6-PD;
o lupus eritematos, artrite reumatoide (bolnavii cu tendinţă la granulocitopenie);
o asocierea cu medicamente mielotoxice
 Fter. şi Fgraf.:
o în malaria cu Pl. vivax şi Pl. ovale (care se caracterizează prin forme exoeritrocitare persistente)
elimină riscul recăderilor; se administrează 15 mg/ zi, timp de 14 zile;
o în cura radicală (după clorochină) 15 mg/ zi, timp de 14 zile (avantaj: acţiunea gametocidă prin
care este împiedicată transmiterea malariei);
o se administrează oral
Proguanil
 Antimalaric de sinteză, derivat de biguanidă, activ prin cicloguanil, un metabolit cu structură de
triazină ciclică.
 Fcin.:
o adminstrat oral, se absoarbe relativ lent, dar realizează Cp suficiente pentru acţune;
o este metabolizat sub influenţa subfamiliei 2C a citocromului P-450 în doi metaboliţi, dintre care
unul activ (cicloguanilul);
o se leagă în proporţie medie de proteinele plasmatice; se distribuie cu acumulare în eritrocite;
o se elimină prin urină, parţial nemetabolizat;
o T ½ plasmatic aprox. 20 ore (sau mai mare in funcţie de rata de absorbţie).
 Fdin.:
o acţiune schizontocidă tisulară, schizontocidă hematică (lentă), sporontocidă (slabă).
 Mecanism de acţiune: inhibă selectiv enzima bifuncţională dihidrofolat reductaza – timidilat
sintetaza a plasmodiilor sensibile, determinând inhibiţia sintezei de ADN şi depleţia cofactorilor folaţi.
 Rezistenţă: se dezvoltă repede, ceea ce îi limitează mult utilizarea.
 Ftox.: administrat oral (200-300 mg), este bine suportat.
 RA:
o ocazional, greaţă, diaree;
o la doze mari (peste 1g/zi ): vomă, dureri abdominale, hematurie, celule epiteliale în urină,
leucopenie.
 Fter. şi Fgraf.:
o profilaxia malariei cu Pl. falciparum (ca alternativă a meflochinei), 200 mg/ zi, cu 2 zile înainte de
expunere şi cel puţin o lună după părăsirea zonei (se asociază cu clorochina).
Chinina
Este un alcaloid extras din scoarţa arborelui de cincona (America de Sud), în care se găsesc 20 de
alcaloizi, dintre care o pereche de antipozi optici sunt importanţi terapeutic: chinina (levogiră) şi
chinidina (dextrogiră).
Fcin.:
o administrată oral, se absoarbe repede, Bd aprox. 75%;
o se leagă în proporţie foarte mare (aprox.93%) de proteinele plasmatice;
o traversează placenta şi trece în lapte;
o se metabolizează hepatic în proporţie mare (aprox.80%), mai ales prin CYP3A4; principalul
metabolit 3-hidroxichinina păstreaza parţial acţiunea antimalarică, dar se poate acumula cu
consecinţe toxice (în insuficienţa renală);
o T ½ mediu = 11 ore;

Fdin.:
o acţiune schizontocidă hematică;
o acţiune gametocidă asupra Pl. vivax şi Pl. malariae.
Mecanism de acţiune: probabil asemănător cu cel propus pentru clorochină; s-a identificat:
o inhibarea sintezei proteice ca urmare a legării de ADN-ul protozoaric;
o concentrarea în “vacuolele digestive” acide ale plasmodiilor sensibile
 Alte acţiuni. Chinina are numeroase alte acţiuni unele pot fi utile terapeutic:
o analgezică şi antipiretică (slabe);
o administrată local: anestezie, iritaţie şi inflamaţie (la doze mari);
o deprimă inima, scade tensiunea arterială (la doze mari);
o scade excitabilitatea plăcii motorii, prelungeşte perioada refractară a musculaturii striate (fiind
utilă în crampele nocturne şi miotonia congenitală); din punct de vedere farmacologic, miotonia
congenitală este antiteza miasteniei grave (dacă chinina este eficace într-unul dintre cele două
sindroame, îl agravează pe celălalt);
o stimulează pofta de mâncare (substanţă amară);
o sclerozant al varicelor (i.v.).
 Rezistenţă:
o cea dobândită este rară;
o rezistenţa Pl. falciparum are un mecanism neclarificat încă.
Ftox.:
o administrată în terapie de saturaţie sau în doze excesive determină triada: cinconism,
hipoglicemie, hipotensiune.
RA:
o cinconismul se manifestă ca un sindrom toxic (la supradozare sau la idiosincrazici, chiar la doze
mici); se manifestă:
o forme moderate: tulburări gastro-intestinale, tinitus, vertije, surditate, cefalee, tulburări de
vedere, erupţii cutanate, reacţii fototoxice;
o forme grave: greaţă, vomă, delir, deprimare respiratorie, slabiciune accentuată, colaps, chiar
comă; uneori anurie şi leziuni renale, anemie hemolitică, atrofie optică, discrazii sanguine (chiar
agranulocitoză);
o hipoglicemia poate fi uneori periculoasă, dacă nu este tratată prompt cu glucoză i.v.;
o hipotensiunea apare rar, dar este gravă în cazul unei administrări i.v. rapide; pot apărea şi aritmii
severe;
CI:
o idiosincrazie, tinitus, nevrită optică;
o sarcină (mai ales doze mari – produc avort);
o apariţia hemolizei impune oprirea administrării;
Fter. şi Fgraf.: cu toate că este mai puţin activă şi mai greu suportată comparativ cu
clorochina, poate fi de primă alegere în:

o malaria severă, cu număr mare de plasmodii în sânge (>100.000/mm3) şi malaria cu complicaţii

cerebrale şi pulmonare; 1800 mg (chinină diclorhidrică), i.v. în perfuzie (600 mg în 500 ml ser
fiziologic la 8 ore), când situaţia o permite, se trece la administrare orală;
o malarie cu Pl. falciparum, forme rezistente la clorochină sau la alte antimalarice; oral (chinină
sulfurică), 650 mg, de 3 ori/ zi (după mese), timp de 7 zile, sau aceeaşi doză timp de 3 zile,
asociată cu tetraciclină 250 mg, de 4 ori/ zi, timp de 7 zile.
 Interacţiuni:
o chinina (ca şi chinidina) poate creşte Cp a digoxinei (şi a altor glicozide tonicardiace) şi a
anticoagulantelor orale;
o poate interfera cu efectul blocanţilor neuromusculari şi poate antagoniza acţiunea
anticolinesterazicelor;
o clearence-ul renal al chininei este scăzut de cimetidină şi crecut prin acidifierea urinei.
Meflochina
Un derivat de sinteză al chinolilcarbinolului (4-metanol-chinolină), cu structură înrudită cu cea a
chininei.
Fcin.:
o administrată oral, se absoarbe în proporţii suficiente pentru acţiune (prezenţa
alimentelor favorizează absorbţia);
o se leagă în proporţie foarte mare de proteinele plasmatice (aprox. 98%);
o se distribuie preferenţial în anumite ţesuturi (cu concentrare);
o biotransformarea la om este încă puţin cunoscută;
o se elimină preponderent prin scaun, numai 10% prin urină (nematobolizată);
o epurarea se face lent, T ½ aprox. 20 zile.
Fdin.: acţiune schizotocidă hematică intensă faţă de Pl. falciparum polichimiorezistent.
Meflochina
Ftox.: în general bine suportată.
RA:
o uneori vertije, greaţă, vomă, dureri abdominale (toate trecătoare);
o rar, tulburări neuropsihice severe: dezorientare, stări depresive, encefalopatii, etc (obişnuit
reversibile după oprirea administrării).
Fepid.: se recomandă evitarea în timpul sarcinii, în special în perioada primului trimestru (dozele
foarte mari produc efecte teratogene şi tulburări în dezvoltare la rozătoare); nu este recomandată
copiilor cu greutate sub 5 kg.
CI:
o bolnavi cu antecedente severe neuropsihice;
o bolnavi cu reacţii adverse la chinoline (clorochină, chinină, chinidină, etc), deoarece creşte
riscul cardiotoxicităţii şi a convulsiilor.
Fter. şi Fgraf.:
o tratamentul curativ al malariei clorochin-rezistente şi polichimiorezistente produse de Pl.
falciparum; doză unică de 750-1000 mg (25 mg/ kg la copii); pentru limitarea apariţiei
rezistenţei se asociază cu pirimetamină şi sulfadoxină (ex: Fansimex comprimate = 250 mg
meflochină + 500 mg sulfadoxină + 25 mg pirimetamină, 2-3 comprimate doză unică);
o profilactic, în zonele endemice, 250 mg o dată/ săptămână.
Interacţiuni:creşte riscul crizelor la epilepticii trataţi cu acid valproic;
Halofantrina
 Este un derivat de fenantrencarbinol, are acţiune schizontocidă hematică faţă de tulpinile
de Pl. falciparum şi Pl. vivax rezistente la clorochină.
 Clinic, poate fi utilă în zonele endemice, în formele de malarie rezistente la clorochină.
 Anomaliile biodisponibilităţii (mai ales în prezenţa alimentelor grase), cardiotoxicitatea
(potenţial letală), efectul proaritmic şi alte reacţii adverse îi limitează foarte mult utilizarea.
Artemisinina
 Antimalaric cu structură de lactonă sesquiterpenică (endoperoxid) extras din qing hao
(Artemisia annua), cunoscută de peste 2000 de ani în China, ca plantă medicinală.
 Artemisinina şi derivaţii săi: dihidroartemisinina (formă activă), artemeterul (eterul
metilic), artesunatul sodic (esterul hemisuccinat de sodiu) au proprietăţi antimalarice cu
instalare rapidă.
 Fcin.: puţine date cunoscute, datorită dificultăţilor în analizele calitative şi cantitative.
 Fdin.: activă faţă de Pl. falciparum şi Pl. vivax;
 Fter. şi Fgraf.:
o este avantajoasă (datorită acţiunii rapide) în formele grave de malarie şi în malaria
cerebrală;
o pentru evitarea instalării rezistenţei se recomandă utilizarea substanţei numai în
formele rebele la alte antimalarice;
o se administrează oral, 5 zile ca medicaţie unică sau 3 zile în asociaţie cu meflochina.
ATOVAQUONA
 Fter.: dă rezultate bune în malaria cu tulpini de plasmodii rezistente la alte antimalarice
(mai ales în formele cu Pl. falciparum şi Pl. vivax rezistente la clorochină). Se asociază cu
proguanilul.
Primul vaccin antimalarie - 2015
primul vaccin contra malariei, Mosquirix, a primit aviz pozitiv din partea Agenției Europene a
Medicamentului (EMA);
 produsul nu va fi comercializat în Uniunea Europeană, ci în zone grav afectate de paludism ,cum ar
este Africa;
va fi folosit pentru imunizarea copiilor cu vârste cuprinse între șase săptămâni și 17 luni contra
malariei provocate de parazitul Plasmodium falciparum, precum și împotriva hepatitei B.
 după zeci de ani de cercetări, aceasta este prima dată când se aprobă un vaccin antimalarie, care,
deși are eficiență limitată, prezintă avantaje mai mari decât riscurile pe care le implică;
 studiile clinice efectuate în șapte țări africane au arătat că Mosquirix oferă “o protecție modestă”
contra celui mai frecvent tip de malarie, cel provocat de Plasmodium falciparum. Vaccinul s-a dovedit a fi
eficient în prevenirea îmbolnăvirii la 56 % dintre copiii de 5 până la 17 luni și la 31 % dintre cei cu vârste
de 6 până la 12 săptămâni;
 eficiența imunizării scade la un an de la administrare, așa încât EMA avertizează că vaccinarea
trebuie să fie însoțită de alte măsuri preventive, cum ar fi folosirea plaselor contra țânțarilor și a
insecticidelor;
 conform celor mai recente statistici ale OMS, în anul 2013, au murit de malarie 627.000 de persoane
în întreaga lume, dintre care 90 % în Africa, în special copii care nu împliniseră cinci ani (82%).
 conform OMS, vaccinul va fi folosit din 2018