DREPT INTERNATIONAL

UMANITAR
STATUTUL JURIDIC AL PARTICIPANŢILOR LA
CONFLICTELE ARMATE
COMBATANŢII, PRIZONIERII DE RĂZBOI ŞI
PERSOANELE DEŢINUTE PENTRU MOTIVE DE
CONFLICT ARMAT
Conf. Univ. Dr. Beatrice Onica Jarka
 1. Importanţa delimitării combatanţilor de
populaţia civilă, principiul
distincţiei – principiu fundamental de Drept
Internaţional Umanitar
 1.1. in timpul conflictelor armate
internaţionale
• POPULAŢIA CIVILĂ COMBATANŢII

• persoane care nu • membri ai forţelor

sunt combatanţi şi nu armate de toate
iau parte la ostilităţi; tipurile care iau parte
la ostilităţi;
 1.1. In timpul conflictelor armate
internationale
• POPULAŢIA CIVILĂ
• persoane care nu au
dreptul de a participa la
ostilităţi şi sunt pedepsite
dacă iau parte la ostilităţi
(excepţie populaţia civilă
levee en masse/ridicată
spontan);
• COMBATANŢII
• au dreptul de a participa
la ostilităţi şi nu sunt
pedepsiţi pentru această
participare (excepţie
combatanţii nelegali);
 1.1. in conflictele armate
internationale
• POPULAŢIA CIVILĂ • COMBATANŢII

• protecţia este oferită de • protecţia este oferită de

DIU pentru că nu iau
parte la ostilităţi;
DIU, astfel: pe de o parte,
în timpul participării la
ostilităţi (împotriva unor
metode şi mijloace de
purtare a războiului) şi,
pe de altă parte, după ce
nu mai iau parte la
ostilităţi, ca prizonieri de
război.
2. Definiţia combatanţilor; Categorii de
combatanţi; Populaţia levee en masse
2.1. COMBATANŢII - CATEGORIE
EXISTENTĂ ÎN CADRUL
CONFLICTELOR ARMATE
INTERNAŢIONALE

.
 2.2. Categorii de combatanti

DREPTUL DE LA HAGA

• Membrii forţele armate regulate

 2.2. Categorii de combatanti
DREPTUL DE LA GENEVA

CG III (art.4)
• membrii forţelor armate regulate,

• membri ai miliţiilor şi ai corpurilor de voluntari;

partizanii. membrii forţelor armate care se pretind a fi
ale unui guvern sau ale unei autorităţi nerecunoscute
de partea adversă; persoanele care însoţesc forţele
armate fără a face parte din ele; corepondenţii de
război, membrii echipajelor, inclusiv comandanţii,
piloţii şi elevii marinei comerciale şi echipajelor
aviaţiei civile (aceste din urmă categorii neparticipând
direct la conflictul armat).
 2.2. Categorii de combatanti
Aceste grupuri trebuie să atingă un anumit nivel de
organizare pentru a li se recunoaşte statutul de prizonieri
de război atunci când sunt capturate.
trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ,
următoarele condiţii:
• să fie sub comandă responsabilă;
• să poarte un semn distinctiv, uşor de recunoscut de la
distanţă;
• să poarte armele în mod deschis;
• să respecte regulile şi obiceiurile războiului.
Neîndeplinirea acestor condiţii atrage neacordarea
statutului de combatant.
 2.2. Categorii de combatanti
populaţia „levee en masse” sau masele
ridicate spontan . Aceste persoane trebuie să
îndeplinească trei condiţii, în mod cumulativ:
• să poarte armele în mod deschis;
• să respecte regulile şi obiceiurile războiului;
• să acţioneze pe un teritoriu neocupat pentru a
rezista preluării controlului teritoriului de către
puterea inamică.
 2.2. Categorii de combatanti
• DREPTUL DE LA GENEVA
PA I (art. 43) extinde definiţia combatanţilor şi, fără să mai indice
categorii de combatanţi, prevede caracteristicile comune ale
acestora, sub formă cumulativă, şi anume:
• combatanţii trebuie să fie subordonaţi unei părţi în conflict;
• combatanţii trebuie să aibă o organizare de tip militar;
• combatanţii trebuie să fie sub comanda unui responsabil care să
exercite un control efectiv asupra membrilor organizaţiei;
• să respecte regulile de DIU.
În caz de atac obligatia de distinctie de populatia civila/ purtarea
armelor la vedere
Sancţiunea pentru nerespectarea acestei obligaţii este
pierderea dreptului de a fi considerat prizonier de război (art. 43
paragraf 4 Protocolul I).
 2.3. Consecinţa principală a
statutului de combatant

Statutul de Prizonier de Război – statut de

persoane protejate

Istoric
Ucisi, sclavi, rascumpăraţi
Conventia de la Geneva din 1929
Convenţia III de la Geneva
3. Definiţia prizonierilor de război

3.1. Dreptul la statutul de prizonieri de război

Combantantii legali

3.2. Pierderea dreptului de fi considerat

prizonier de război
Cand incalca principiul distinctiei
Cand sunt judecati pentru crime de război
 3. Definiţia prizonierilor de război
3.3. Determinarea statutului de prizonier de război

• Statutul de prizonier de război va fi clarificat, dacă există îndoieli,

de către un tribunal competent conform art. 5 din CG III
• PA I art. 45 paragraf 2 şi 3 că, dacă o persoană căzută în mâinile
unei părţi adverse nu este deţinută ca prizonier de război şi trebuie
să fie judecată de către această parte pentru o infracţiune în
legătură cu ostilităţile, ea este îndreptăţită să-şi valorifice dreptul
său la statutul de prizonier de război în faţa unui tribunal
judiciar şi să obţină rezolvarea acestei probleme.
• Clarificarea statutului de prizonier de război trebuie făcută, atunci
când procedura aplicabilă o permite, înainte de a se fi decis asupra
infracţiunii de care este acuzată persoana respectivă.
Definitia prizonierilor de război
3.4. Persoane care nu beneficiază de statutul de
prizonier de război în cadrul conflictelor armate
internaţionale ci doar de protectii echivalente
 4. Captivitatea
După intrarea în captivitate, prizonierul de război este internat.

Starea de captivitate încetează în trei situaţii:

• prin repatriere, pentru răniţii şi bolnavii care, după părerea medicilor, nu

sunt susceptibili de însănătoşire în decursul unui an,
• ca şi pentru răniţii şi bolnavii ale căror facultăţi intelectuale şi fizice par să fi
suferit o scădere importantă şi permanentă;
• prin spitalizare într-o ţară neutră, pentru prizonierii a căror sănătate mintală
sau fizică ar fi serios ameninţată prin menţinerea în captivitate precum şi
pentru răniţii şi bolnavii care par a se vindeca în anul următor;
• prin eliberare şi repatriere, la sfârşitul ostilităţilor.
5. Drepturile şi obligaţiile prizonierilor de
război în timpul captivităţii

CG III, guvernează protecţia generală a prizonierilor

de război.
prizonierii de război trebuie trataţi uman în toate
cazurile, împotriva lor nu pot fi declanşate represalii,
prizonierii de război trebuie trataţi cu respect faţă de
persoana şi onoarea lor şi nu pot fi supuşi discriminării.
• prizonierii de război sunt sub autoritatea Puterii
inamice, şi nu a indivizilor sau a corpurilor de trupă care
i-au capturat, iar Puterea deţinătoare este răspunzătoare
de tratamentul care le este aplicat.
 5. Drepturile si obligaţiile
prizonierilor de război
• Dreptul la respectul persoanei
şi onoarei lor, urmând ca
femeile să fie tratate cu toată
consideraţia datorată sexului
lor şi să beneficieze, în orice
caz, de un tratament tot atât de
favorabil precum cel acordat
bărbaţilor.
 5. Drepturile si obligaţiilor
prizonierilor de război
• condiţiile de internare, prizonierii de război
• au dreptul la asistenţă din partea personalului
medical şi a personalului religios, care va fi
reţinut de către puterea adversă pentru a
satisface nevoile prizonierilor de război în cadrul
activităţilor specifice la care au dreptul
• asigurarea disciplinei interioare în lagăr, tot în
sensul asigurării prizonierilor de război
împotriva abuzurilor
 6. Sistemul gravelor incalcari
• Art.13 si 130 CG III
• grave încălcări unul dintre următoarele acte, dacă sunt
comise împotriva unor persoane protejate de conventie:
- omuciderea intenţionată;
- tortura sau tratamentele inumane, inclusiv experienţele
biologice;
- faptul de a cauza, în mod intenţionat, mari suferinţe sau
de a aduce grave atingeri integrităţii fizice sau sănătăţii;
- faptul de a constrânge un prizonier de război să
servească în forţele armate ale Puterii inamice sau
- acela de a-l lipsi de dreptul său de a fi judecat, în mod
regulat şi imparţial,
6. Sistemul gravelor incălcari
Statutul Curţii Penale Internaţionale din
1998 reia în categoria crimelor de război,
sistemul gravelor încălcări, faptele
prevăzute la art. 13 şi art. 130 din
Convenţia de la Geneva III îmbogăţindu-le
de data aceasta cu consecinţe penale la
nivelul dreptului internaţional – crimele de
război
 7. Combatanţii nelegali
7.1. Terminologie
• „combatanţi nelegali” sau „ilegali” sau „nepriveligiati”.
Acestor persoane le este negat statutul de prizonier
de război, atunci când sunt capturaţi datorită
caracterului profund prohibit al acţiunilor întreprinse de
acesta ele situându-se în afara regulilor de purtare a
războiului.

• Nici Convenţia de la Geneva III şi nici Protocolul I nu

folosesc această terminologie de combatant nelegal.

• Actul Comisiilor Militare din 2006 „combatanţi inamici

nelegali”
 7. Combatanţi nelegali
7.2. Categorii

PA I introduce categoriile de spioni

şi, respectiv, de mercenari, ca
fiind categorii cărora le este negat
statutul de prizonier de război.
 7. Combatanţi nelegali
7.3. Spionii
art. 46 din PA I,
un membru al forţelor armate ale unei părţi
la conflict care cade în mâinile unei părţi
adverse atunci când se dedă la activităţi
de spionaj, nu are dreptul la statutul de
prizonier de război şi poate fi tratat ca
spion. exceptie
 7. Combatanţi nelegali
7.4. Mercenarii
• Istoric
• Reglementare
art. 47 PA I
Convenţia Uniunii Africane cu privire la
Eliminarea Mercenariatului din Africa, din 1977,
Convenţia ONU împotriva Recrutării, Folosirii,
Finanţării şi Antrenării de Mercenari din 1989.
 7. Combatantii nelegali
7.4.Mercenarii

Problema companiilor private de securitate

 7.Combatantii nelgali
7.5. Teroristii

• evolutia terorismului
• terorismul de franciza
Lipsa de protectie totala?
• NU Art. 75 PA I
8. Persoanele care participă la luptă în
cadrul conflictele neinternaţionale sau
interne
• Art. 3 comun CG
• PA II
Art. 4
Teroristii – executiile extrajudiciare (Osama
Bin Laden in Pakistan de catre trupele
americane, atacurile cu drone in Yemen)
in lipsa unui proces. Fundamentata pe
calitatea de combatant ilegal continuu a
teroristului.
 9. Membrii forţelor militare
internaţionale
• DIU aplicabil