Caracteristica generală

 Elaborează hormoni: acţiune umaorală

 Acţionează la distanţă asupra celulelor-ţintă
 Celulele-ţintă: posedă receptori specifici pe
membrana celulară, în citoplasmă şi/sau în nucleu
 Mai bine de 50 hormoni:
– steroizi (ovare, testicule, cortexul suprarenalelor)
– peptide mici, proteine, glicoproteine
– analoguri sau derivate a aminoacizilor
Organizarea sistemului

 Aranjamentul celulelor
– Trabecule, folicule
 Organe
– hipofiza, epifiza, tiroida, paratiroidele,
suprarenalele, paraganglii
 Insule
– Langerhans, testicule, ovare, placenta,
hipotalamusul
 Celule izolate: sistemul neuroendocrin difuz
Alte caracteristici

 Nu au sistem de ducturi
 Posedă o reţea bogată
de capilare fenestrate
sau sinusoide
 Hormonii sunt temporar
stocaţi în citoplasmă
sub formă de granule
de secreţie
 Conţin numeroase fibre
nervoase vegetative
 Sistemul endocrin
Эндокринная система

Structuri centrale Structuri periferice Celule endocrine solitare

Центральные структуры Периферические структуры Одиночные эндокринные клетки

Hipotalamusul Hipofiz-dependente Hipofiz-nondependente De provenienta nervoasa

Гипоталамус Гипофиз-зависимые Гипофиз-независимые Нейрального происхождения
(Sistema APUD)
Hipofiza De alta provenienta
Glanda tiroida Glandele paratiroide
Гипофиз Другого происхождения
Щитовидная железа Околощитовидные железы

Epifiza
Эпифиз
Gonadele
Половые железы

Scoarta suprarenalelor
(zona fasciculata, reticulara)
Кора надпочечников Organe cu functie mixta
(пучковая, сетчатая зоны) Органы со смешанной функцией

Hipofiz-dependente Hipofiz-independente
Гипофиз-зависимые Гипофиз-независимые

Gonadele Insulele Langhergans Rinichiul

Гонады Островки Лангерганса Почка
Placenta Miocardul Timusul
Плацента Миокард Тимус
Corpusculi Merkel
Тельца Merkel
 Large-celled nuclei
• Supraoptic & paraventricular
• These nuclei produce 2 hormones:
vasopressin & oxytocin

Small-celled nuclei
• Produce the proteins that promote or inhibit the
secretion and excretion of adenohypophyseal
hormones. For example: growth-hormone-
releasing factor, growth-hormone-inhibiting
factor, thyrotropin-releasing factor,
gonadotropin-releasing factor & other
 Hypophysis

Pars
intermedia
 Populaţia celulară a adenohipofizei
Endocrinocite cromofile Endocrinocite cromofobe
I. Acidofile I. Rezerva cambială pentru
endocrinicitele cromofile
•Somatotropocite
- hormonul somatotrop -STH
II. Endocrinocite cromofile
•Prolactinocite
degranulate
- hormonul prolactina (lactotrop)- LTH
II. Bazofile
III.Endocrinocite senile
•Tirotropocite
- hormonul tirotrop – TTH
IV.Celule folicular-stelate
•Corticotropocitele
- hormonul adrenocorticotrop-ACTH
• Gonadotropocitele
- hotmonul foliculostimulant- FSH
- hotmonul luteinizant - LH
Denumirea hormonului Câmpul de Acţiune

Somatotrop STH Determină creşterea aproape a tuturor tesuturilor

(hormonul de creştere)

Prolactina LTH Stimulează creşterea sînilor şi secreţia laptelui

Tirotrop TTH Stimuleaza glanda tiroidă să secrete tiroxină (T4) şi

triiodtironină

Adrenocorticotrop ACTH Stimuleaza secreţia de hormoni adrenocorticali de

către cortexul suprarenalei

Luteinizant LH •Asigură ovulaţia

•Determină secreţia hormonilor feminini in ovare si a
testosteronului în testicule
Intermediate part

 Cords and small cystic

cavities filled with
colloid
 Mainly basophilic cells
 Secrete endorphins
 Produce MSH, that
stimulate dispersion of
melanosomes into
keratinocytes
Hormonul Antidiuretic
•Determină retenţia de apă la nivelul tubilor renali;
• Produce vasoconstricţia şi creşterea T.A.

Hormonul Oxitocina
• Stimulează contracţiile uterine în timpul naşterii;
• Stimulează contracţia celulelor mioepiteliale din glanda mamară
şi produce ejecţia laptelui în alaptare.
• Asigura evacuarea spermei la ejaculare.
Oxitocină
 Organizare histologică a epifizei

 Capsula: piamater
 Septuri conjunctive:
pseudolobuli
 Stroma
– Fibre de reticulină
– Celule gliale
– Fibroblaste, mastocite,
celule pigmentare
 Parenchim
 Parenchimul

 Pinealocite, celule interstiţiale, fibre nervoase

 Pinealocitele
– Mari, stelate, nucleu sferic, citoplasmă
bazofilă
– Prelungiri cu expansiuni dilatate care se
termină lîngă capilare
– Prelungirile: microtubuli şi vezicule
– Diferenţieri sinaptice multiple, cresc
numeric în perioada nocturnă
– Principalul hormon: melatonina, eliberată
imediat după sinteză
– Concentraţia melatoninei şi serotoninei:
funcţie de ritmul nictemeral
 Corpii arenacei

 Concreţiuni calcare
extracelulare
 “nisip cerebral”
 Săruri de calciu dispuse
concentric
 Creştere numerică; după
fotostimulare prelungită şi la
vărstnici
 Identificare radiologică: la
80% persoane peste 30 de
ani
 Histofiziologie

 Modulează funcţia gonadelor, transductor neuroendocrin

 Secreţie cu ritmicitate diurnă – sezonieră
 Concentraţia melatoninei creşte în perioade întunecate
 Dependenţă de inervaţie
 Complex melatonină – neuroepifizine, exocitoză – disocierea
complexului
 Alte substanţe: vasopresina, antigonadotrofina epifizară,
factor de eliberare al gonadotrofinelor
 Metabolic: hiperlacemiant, stimulează gliogeneza hepatică
 Implicaţii în afecţiunile sezoniere
 Glanda Tiroidă
•Cea mai voluminoasă glandă endocrină
• Masa: 30-40gr
• Structura: doi lobi (drept şi stâng) uniţi prin istm
• Funcţia: secreţia T3 şi T4
50 mg Iod anual
1mg Iod pe săptămână
Structură histologică

 Capsula: ţesut conjunctiv

dens dezordonat, vase
sanguine, fibre nervoase,
dublată de ţesut adipos
 Trabecului: ţesut
conjunctiv
 Stroma: ţesut conjunctiv
lax, capilare fenestrate
 Parenchim: tirocite şi
celule “C” (parafoliculare)
 Unitatea
morfofuncţională –
folicul

Forma: rotundă, ovală.

Conţin o substanţă vîscoasă-
coloid
Diametru: 0,2-1,0mm

N total : 3mln-30mln
Perete subţire,
format din două
tipuri de celule:
a) endocrinocite
foliculare
b) endocrinocte
parafoliculare,
situate într-un
singur rând pe
membrana
bazală
! Fiecare folicul
este înconjurat de o
reţea vasculară
considerabilă,
astfel perfuzia
sangvină din
tiroidă este
comparabilă cu cea
din rinichi si din
ficat.
 Tirocitul

 Specializat în sinteza de
hormoni tiroidieni
 Bipolaritate funcţională
 Cubic, turtit sau columnar
 Nucleu rotund sau ovalar
 Citoplasmă acidofilă sau
bazofilă
 Organite implicate în sinteze
proteice
 Apical: microvili
 Bazal: falduri de membrană
Coloidul

 Sintetizat în tirocite
 Substanţă vîscoasă
 Acidofilă
 Componente
– Tireoglobulină
– Tirozină liberă
– Hormoni tiroidieni
– Iod organic
– GAG
 CICLUL SECRETOR AL GLANDEI TIROIDE
A. Faza de producţie
1.Captarea si acumularea aminoacizilor(tirozina), ionilor, apei,
hidraţilor de carbon din sânge prin polul bazal.
2.Sinteza lanţului polipeptidic al moleculei de tiroglobulină in REG.
3.Deplasarea lanţului polipeptidic al moleculei de tiroglobulună spre
polul apical şi alipirea hidraţilor de carbon în AG.
4.Împachetarea tiroglobulunei în vezicule şi revărsarea lor prin
exocitouă în coloid.
5.Captarea J (selectiv şi împotriva gradientului de concentraţie) din
sânge prin polul bazal.
6.Transformarea J neorganic în J organic(prin oxidare) de
peroxidaze.
7. Conjugarea J atomar cu Tg si formarea hormonilor.
 B. Faza de excreţie
1. Fluidificarea coloidului şi rezorbţia lui de câtre
tirocite.
2. Hidroliza tiroglobulinei de către enzimele lizozomale
cu eliberare de T3 şi T4.
3. Transportul T3 şi T4 spre polul bazal şi secreţia lor
prin “pinocitoză inversă” în sânge.
4. Reîntoarcerea produselor neutilizate(J; T1,
T2,aminoacizi) în coloidşi încludera lor intr-un ciclul
secretor nou.
Foliculul tiroidian normofuncţional

 tirocite cubice
 coloid în
cantitate mare
 puţine vezicule
de resorbţie
Foliculul tiroidian hipofuncţional

 Tirocite aplatizate
 Foliculi mari
 Coloid abundent,
vîrscos, acidofil
 Vezicule absente
 Mărire de volum a
glandei: hipertrofie
foliculară
Foliculul tiroidian hiperfuncţional

 Tirocite columnare
 Foliculi mici,
numeroşi
 Coloid în cantitate
redusă, apos, bazofil
 Vezicule numeroase
 Creşterea glandei:
hiperplazie foliculară
Celulele C (parafoliculare)

 Origine: crestele neurale

 Secretă calcitonină
 Localizare: dedublări ale MB
folicular
 Nu ajung la lumenul folicular
 Nucleu rotund voluminos
 Citoplasmă: palidă la
coloraţiile uzuale
Glandele paratiroide

Patru glande de culoare

galben brună, cu o greutate
totală de doar 120mg,
reprezintă organe vitale,
extirparea lor determinând
moartea omului.
Tiroidă

Paratiroidă
 Celulele parenchimului

 Cromofobe (principale)
– Poliedrice, citoplasmă palidă la metodele uzuale
– Impregnare argentică: granule concentrate spre polul
vascular, mai numeroas eîn hipercalcemie
– Specializate în sinteza de PTH
 Oxifile (acidofile)
– Forme de involuţie a celulelor cromofobe
– Nucleu hipercrom sau picnotic, citoplasmă acidofilă
– Numărul creşte odată ci înaintarea în vîrstă
 De tranziţie
Endocrinocitele oxifile apar numai după vârsta de 10-
12 ani
Parathormonul

 Indispensabil vieţii
 Creşte reabsorbţia calciului la nivel renal
 Stimulează absorbţia intestinală a calciului
 Facilitează hidroxilarea renală a vitaminei D
 Absenţă: creşte fosforul anorganic, scade calciul ionic,
creşte excitabilitatea neuromusculară, contracţii tonice,
crize convulsive
 Exces (adenomul paratiroidian): decalcidiferi osoase şi
dentare, litiază renală recurentă
 Suprarenalele

 Organe retroperitoneale
pereche
 Polul superior al rinichilor
 Componente funcţionale:
– Corticosuprarenala periferic
– Medulosuprarenala central
 Origine
– Cortico: epiteliul celomic
– Medulo: crestele neurale
Organizare histologică

 Capsulă
– Ţesut conjunctiv dens
dezordonat
– Fibre nervoase
– Microganglioni
– Vase sanguine
– Ţesut adipos
 Trabeculi: groşi şi subţiri
 Stromă: conjunctivă laxă,
fibre de reticulină
 Parenchim
Zona glomerulară

 Subcapsulară
 Cordoane celulare dispuse sub formă de arcade,
pseudoglomerului sau pseudoacini
 Celule cu citoplasma omogen acidofilă
 Separate prin capilare fenestrate
 Sintetizează mineralocorticoizi
 Cel mai activ hormon: aldosteronul
 Intervin în metabolismul apei şi electroliţilor
Zona fasciculată

 Cea mai groasă (2/3 din grosimea CSR)

 Cordoane uni- sau bicelulare rectilinii, separate de capilare
fenestrate
 Celule poligonale cu numeroase vacuole în citoplasmă
(spongiocite)
 Reticul endoplasmic neted bine dezvoltat
 Intervin în catabolismul lipidelor (colesterol), glucidelor (efect
hiperglicemiant) şi proteinelor
 Secretă glucocorticoizi cu efect antiinflamator şi antialergic
 Cei mai activi: cortizolul şi cortizona
Zona reticulată

 Adiacentă medulosuprarenalei
 Limită netă faţă de medulo
 Cordoane celulare scurte, ramificate, care
formează o reţea
 În ochiurile reţelei: vase capilare
 Celule cu citoplasmă acidofilă care conţine
pigment lipocrom
 Sintetizează hormoni sexuali: estrogeni,
progesteron şi androgeni
Medulosuprarenala

 Stromă cu fibre
reticulinice şi capilare
sinusoide
 Parenchim: celule mari,
poliedrice cu
citoplasmă bazofilă,
nuclei eucromatici,
granulaţii care conţin
catecolamine,
epinefrină,
chromogranine
Tipuri celulare

 Adrenalinogene
 Noradrenalinogene
 Ganglionare (neuroni
simpatici)
 Produşii de secreţie: stocaţi
temporar în citoplasmă
 Granulele se colorează cu
săruri de crom: celule
“cromafine”, feocromocite
Funcţiile medulosuprarenalei

 Dinamica casculară şi reglarea circulaţiei

sistemice (adrenalină, noradrenalină)
 Intervine în metabolismul glucidelor
 Rol chemoreceptor: reglarea neuro-
hormonală a proceselor metabolice
 Sindromul general de adaptare al
organismului
 Nu este indispensabilă vieţii
Sistemul neuroendocrin difuz
 Totalitatea celulelor izolate care au
proprietatea de a sintetiza şi secreta
substanţe cu rol hormonal
 Origine
– Locală: din celule stem
– Crestele neurale
 Componente

 Celule endocrine
izolate sau în grupuri
mici, localizate în
epitelii care au şi alte
funcţii
 Celule endocrine
izolate în stromă:
apendice, pancreas
 Neuroni cu funcţie
secretorie endocrină
Tipuri celulare

 Deschise: ajung la suprafaţa

epiteliului prin unul dintre
poli
 Închise ne-inervate: paralele
cu MB, fără fibre nervoase
învecinate
 Închise inervate: paralele cu
MB, sinapse cu fibre
nervoase (e.g. celula Merkel
din piele)
 Celule endocrine
tip deschis şi închis
Distribuţie

 Tubul digestiv
– Stomac
– Intestin subţire
– Colon, apendice
 Sistemul respirator
– Epiteliul respirator
– Corpi neuroepiteliali
 Tiroidă: celulele C
 Prostată
 Produşi de secreţie
 Amine biogene
– Serotonină
– Dopamină
 Hormoni peptidici cu
moleculă mică
– Colecistokinină
– Secretină
– Gastină
– Somatostatin
– Peptid intestinal vasoactiv
– Motilină
– Bombesină
 Modalităţi de acţiune

 Paracrină: produsul de
secreţie acţionează
asupra celulelor
învecinate
 Endocrină: produsul de
secreţie acţionează la
distanţă, pe celule ţintă