Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cele mai multe dintre structurile articulatiilor fiind fibrocartilaginoase apar ca niste
triunghiuri hiperecogene aderente la fiecare dintre oase
(LABRUM) sau la capsula articulara periferica(MENISCURILE).
TIS
MPG
CH
Fig.2. sonograma transversa a partii posterioare a umarului stg , in rotatie interna.Labrum (sageata)-
structura triunghiulara hiperecogena aderenta de marginea posterioara a glenoidei (MPG).CH-cap
humeral.TIS-tendonul infraspinosului stg
Cu toate acestea, exista parti ale labrum-ului ,care sunt cel mai des afectate ca urmare a
traumatismelor sau activitatilor sportive , ce sunt mai putin evidentiabile
ultrasonografic !
Labrum-ul anterior este in mod obisnuit rasucit in luxatiile anterioare ale umarului in
timp ce labrum-ul superior este desprins in leziunile anterioare sau posterioare.
In cazurile de dislocare ale umarului, investigatia ultrasonica nu poate detecta parti de
labrum desprinse, datorita situarii lor in adancul articulatiei si orirentarii oblice a
acestor bucati.
Tot in acest sens remarcam faptul ca labrum-ul superior nu se poate evalua datorita
umbrei aruncate de arcada coraco-acromiala omonima.
Pe de alta parte, desi meniscurile genunchiului pot fi descrise ultrasonic ,au si ele zone
care nu pot fi vizualizate ,cum ar fi cornul anterior al meniscului lateral.
Meniscurile apar ca structuri hiperecogene de forma triunghiulara, cu baza situata
superficial si apexul in interiorul articulatiei.Datorita localizarii lor in adancul
articulatiei si conurilor de umbra datorate capetelor osoase adiacente,apexurile
meniscurilor sunt dificil de evaluat.
De altfel, si alte structuri fibrocartilaginoase ,cum ar fi cartilajul triunghiular al incheiturii
mainii, pot fi doar cu greu evidentiate si evaluate ultrasonografic.
Capsula articulara apare ultrasonografic ca o structura lineara hiperecogena marginind la
interior cavitatea articulara si separand-o la exterior de tesuturile si structurile
paraarticulare .
Ultrasonografia evidentiaza si ligamentele ca structuri lamelare hiperecogene.(Fig.3)
FEM
DELT
TIS
CH
TE
F
R
C
Fig.5.Sonograma longitudinala a partii posterioare aarticulatiei incheieturii mainii.Distensia spatiilor articulare
radiocarpiene si mediocarpiene asociata cu ruptura partii posterioare a capsulei articulare
radiocarpiene(sageti).Fluid intraarticular(F) si hipertrofia membranei sinoviale(capete de sageata).TE-tendonul
extensorului.R –radius.L –osul lunat.C –osul capitat.
In functie de compozitia fluidului ,echografic avem urmatoarele aspecte:
-anecogen( fluid din cauze mecanice sau inflamator),
-hiperecogen(Fig.6- efuziune sanguina)
-complex( spoturi hiperecogene pe un fundal de fluid de tip inflamator).
Determinarea compozitiei lichidului intraarticular nu se poate baza doar pe examinarea ehografica , mai ales in cazul afectarii unei
singure articulatii,ci si-mai ales-pe punctia articulara, examinarea microscopica si analiza culturilor din fluidul recoltat.
Echografia putand face diferentiere intre hipertrofia membranei sinoviale(hipoecogena) si fluid(hipoanechogen) este folositoare in
ghidarea acului de punctie in timp real.
EFUZ
F
Fig.6.Sonograma transversa a partii laterale(externe) a genunchiului stg.Bursa suprapatelara(sageti) destinsa de o
efuziune hiperecogena(EFUZ) datorata unei colectii sanguine intraarticulare posttraumatice.F-femur.
In cazurile de lipohemartroza, grasimea medulara osoasa este descoperita in fluidul
sinovial,din cauza fracturilor cu traiect intraarticular( aspectul fluidului este mixt-
grasime, ser si sange).
Fragmentele condrale sau osteocondrale localizate in interiorul spatiului articular-
soareci articulari- pot fi :
-din suprafetele osoase articulare(fracturi cu traiect intraarticular)
-in cadrul osteoartritelor
-in osteocondromatoze
-ca leziuni secundare in neuropatii.
Acesti corpi straini pot cauza blocari intermitente ale articulatiilor si chiar modificari
de tip degeneativ.Ei apar echografic sub forma unorfragmente hiperecogene cu conuri
de umbra variatbile(sunt formatiuni libere in articulatii).In jurul lor exista o mica
pelicula de fluid .Evidentierea acesteia si demonstrarea mobilitatii fragmentelor in
timpul miscarilor articularesau al presiunilor aplicate cu bordul sondei de examinare
sunt elemente importante, definitorii ,pentru diagnostic.
In acest mod se face proba pezentei intraarticulare sau paraarticulare a formatiunilor
calcificate-total sau partial-descoperite la examenul radiografic standarg(F+P).
Ultrasonografia poate detecta si modificarile de tip patologic de la nivelul burselor
paraarticulare.
In bursitele acute se pune in evidenta o cantitae de lichid asociata sau nu cu rupturi
ale peretilor burselor respective(Fig.7).
LOLITA MISKIN