Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Metode Activ Participative Utilizate in Orele de Limba Romana
Metode Activ Participative Utilizate in Orele de Limba Romana
Cvintetul este unul dintre cele mai rapide și mai eficiente mijloace de sinteză și
rezumare a informațiilor și noțiunilor.
Metoda este: - instrument de sintetizare a unor informaţii complexe;
- mijloc de evaluare a înţelegerii elevilor;
- mijloc de exprimare a creativităţii.
5.CIORCHINELE
Vizita de I. L. Caragiale
Elevii vor realiza o hartă a personajului IONEL !
6. CADRANELE
Metoda cadranelor reprezintă un demers didactic util mai ales pentru orele de
consolidare şi de recapitualre, şi putând fi folosită în diferite momente ale lecţiei, în care
activitatea individuală se îmbină cu activitatea frontală a elevilor.
Pentru aplicarea acestei metode se împarte în patru părţi pagina caietului prin trasarea
a două drepte perpendiculare; cadranele obţinute se numeroteaza de la 1 la 4. Se prezinta
sarcinile de lucru, fiecare sarcină fiind realizată în câte un cadran. Am încercat de fiecare
dată ca cerinţa să fie în concordanţă cu patru obiective operaţionale propuse pentru ora
respectivă.
Exemplu Cuore de Edmondo de Amicis.
1. Ideile principale ale textului 2. Formularea unor enunţuri folosind cuvinte noi
Ce? De ce?
Când? Cum?
9.GÂNDIŢI/ LUCRAŢI ÎN PERECHI/ COMUNICAŢI
Constă în comunicarea între doi elevi, care analizează împreună un text , extrag o
serie de idei pe care, de comun acord, le prezintă colegilor .
-Elevii formeaza perechi, într-un timp dat (3-4 min.) fiecare elev, din fiecare pereche ,
scrie despre un anumit subiect ; de fapt , ambii elevi răspund individual la anumite
întrebari pregătite dinainte de învăţător, întrebări ce suscită mai multe răspunsuri
posibile.
-Cand au terminat de scris, cei doi parteneri citesc, unul altuia, răspunsurile şi convin
asupra unui răspuns comun care să încorporeze ideile amândurora.
- Profesorul pune 2-3 perechi (în funcţie de timpul disponibil) să rezume şi concluziile
la care au ajuns, partenerii, de comun acord.
10.HARTA CONCEPTUALĂ
Este o metodă prin care învăţarea noilor informaţii depinde de conceptele deja existente în
mintea elevului şi de relaţiile care se stabilesc între acestea. Pentru că structurează cunoştinţele
elevului, important nu este cât cunoaşte elevul, ci relaţiile care se stabilesc între cunoştinţele
asimilate. Deşi a fost recunoscută ca o potenţială metodă de evaluare a cunoştinţelor, harta
conceptuală poate fi utilizată cu succes şi ca instrument de instruire.
Ea poate fi definită ca un grafic care include concepte centrale (localizate în centrul hărţii)
şi concepte secundare (localizate către marginea hărţii); prin harta realizată se comunică felul
în care este înţeleasă relaţia între concepte. Se poate lucra individual sau pe grupe, cadrul
didactic având rolul de a coordona activitatea şi de a organiza discuţiile prin care se trag
concluziile finale.
Exemplu: Copilăria - textele au fost grupate tematic, elevii au completat individual
următorul tabel.
Informaţii Titlul textului din care am aflat informaţia La ce-mi foloseşte în viitor
Copiii trebuie să fie Vizită după Ion Luca Caragiale Voi fi respectuos cu cei din jur, dar mai ales
respectuoşi cu persoanele adulte.
Bunicii sunt sprijin pentru Bunicul după Barbu Ştefănescu- Voi asculta de bunici şi voi avea mai multă
nepoţi şi trebuie respectaţi. Delavrancea grijă de ei.
Copiii pot găsi în bunici
parteneri
Familia se bazează pe Nu voi minţi şi îmi voi respecta fraţii.
încredere şi dragoste ,La Medeleni fragment după Ionel
Teodoreanu
11.HARTA TEXTULUI
Este metoda prin care elevii învaţă să descopere şi să prezinte elementele constructive
ale unui text. Se poate lucra individual sau pe grupe, harta contribuind din plin la
dezvoltarea capacităţii elevilor de a decoda un text.
Realizarea hărţii textului am realizat-o iniţial sub îndrumarea mea, dirijând demersul
până la obişnuirea elevilor cu paşii de lucru
Harta textului este o listă care prezintă succint:
Titlul textului:
Autorul:
Subiectul:
Scrie un scurt rezumat al povestirii
Personajele:
Descrie personajele principale
Acţiunea:
Povesteste o scenă palpitantă
Evaluare:
Crezi că povestirea merită citită? Motivează!
12.JURNALUL CU DUBLĂ INTRARE
Pentru aplicarea ei, elevii trebuie să-şi împartă pagina în două părţi, trasând o linie
verticală pe mijloc. În partea stângă se pot nota citate, fragmente, desene, concepte- cheie
din text, iar in partea dreapta comentarii personale, reactii afective la cele citite, vor
justifica alegerea făcută, vor scrie ce i-a determinat să facă această alegere. Pot nota, de
asemenea, impresii, sentimente, păreri, întrebări.
În reflecţie, învăţătorul poate cere elevilor comentarea unor pasaje sau expresii
care consideră că pot ridica probleme în înţelegerea textului sau pentru a le stârni
curiozitatea asupra unei anumite părţi din text pe care ar trebui să insiste mai mult şi pe
care n-au sesizat-o în realizarea sensului. Poate utiliza o serie de întrebări care să le
ghideze notaţiile şi implicit , procesul de gândire critică:
“Ce vi s-a părut semnificativ?”, ,,De ce?”,
“Cum v-a facut acest aspect sa vă simţiţi?”,
“Aveţi aceeaşi părere ca autorul?”…etc.
Metoda poate fi utilizată cu succes în etapa de realizare a sensului şi în cea de
reflecţie asupra oricărui aspect literar care vizează atât un conţinut informaţional, cât şi
suscitarea, prin intermediul acestuia , a unor stări afective intense, pe care elevii trebuie să
le expliciteze.
13.JOCUL DE ROL(SIMULAREA)
Metodă care contribuie la dezvoltarea capacităţii elevilor de a utiliza creator noţiunile
învăţate; asumarea şi jucarea unui rol demonstrează o înţelegere a relaţiilor care se pot
constitui la nivelul enunţului.Se bazează pe simularea unor funcţii, relaţii, activităţi,
fenomene, sisteme; elevii devin actori ai vieţii sociale pentru care se pregătesc; îşi vor
dezvolta capacităţile empatice, gândirea critică şi puterea de decizie; se exersează toleranţa
faţă de unele idei şi puncte de vedere diferite de cele proprii; prin dramatizare se generează
situaţii problematice şi se determină participarea activă a elevilor.
-Etapele pregătirii si folosirii jocului de rol
-Incălzire grupului
-Definitivarea situaţiilor si a personajelor
-Organizarea grupului; alegerea actorilor şI a observatorilor;
-Derularea jocului de rol;
-Analiza jocului de rol, ce implică : intervievarea actorilor , analiza de conţinut şi analiza
comportamentală;
14. LASĂ-MĂ PE MINE SĂ AM ULTIMUL CUVÂNT
Este o tehnică de instruire prin care elevii sunt solicitaţi să anticipeze derularea
evenimentelor care vor fi prezentate intr-un text, pornind de la câţiva termeni
cheie care vor apărea în text.
Elevii sunt înştiinţaţi că vor citi/studia un text interesant.
Invăţătorul cere elevilor sa realizeze individual, o scurtă povestire, pornind de
la 4-5 termeni-cheie selectaţi din text.
După scrierea gândurilor proprii, elevii, lucrând în perechi, comunică
partenerilor la ceea ce s-au gândit fiecare. Se ajunge la un acord minimal privind
evenimentele probabile prezente în textul ce va fi citit.
Elevii citesc textul/povestirea.
Reluarea lucrului în perechi; partenerii compară povestea imaginată de ei,
pornind de la termenii cheie daţi iniţal, cu conţinutul de idei al textului citit
constatând apropierile sau, dimpotrivă, diferenţele majore dintre acestea.
17. PĂLĂRIILE GÂNDITOARE
Este o modalitate de codificare a textului care permite celui care învaţă să citească şi să
înţeleagă în mod activ şi pragmatic un anumit conţinut .
Ca metodă este tipică pentru etapa de realizare a sensului (învăţare, comprehensiune).
Inainte de a începe lectura textului, elevilor li se cere să noteze tot ce ştiu sau cred că
ştiu despre tema ce va prezentata în text. Invăţătorul pune întrebări pentru a direcţiona
gândirea elevilor , pentru a le stârni curiozitatea si a-i implica în citirea /studierea textului.
In timpul lecturării textului elevii trebuie să facă pe marginea lui nişte semne având o
anumită semnificaţie.
a) O bifă acolo unde conţinutul de idei confirmă ceea ce ei ştiau deja sau cred că ştiu;
b) Să pună un minus acolo unde informaţia citită contrazice sau este diferită de ceea ce ştiau
sau credeau că ştiu;
c) Să pună un plus în cazul în care informaţia citităă este nouă pentru ei;
d) Să pună semnul întrebării în dreptul ideilor care li se par confuze, neclare, sau în cazul
în care doresc să ştie mai multe despre un anumit lucru sau aspect.
20. STUDIUL DE CAZ
Presupune derularea de către elevi a unei cercetări similare experţilor din diversele
domenii ale realităţii extraşcolare; o metodă de confruntare directă a participanţilor cu o
situaţie reală, autentică, luată drept exemplu tipic, reprezentativ pentru un set de situaţii şi
evenimente problematice Studiul de caz este metoda de găsire a soluţiilor eficiente pentru
rezolvarea unei situaţii problemă, antrenând elevii în situaţii reale, concrete. La nivel
cognitiv, metoda contribuie la ordonarea informaţiei în jurul unei idei, urmată de
argumentarea punctelor de vedere proprii. Sursa învăţării este reprezentată de problema
care creează o structură bazată pe învăţarea prin participare.
Exemplu: la discutarea textului „Învăţătorul nostru” după Edmondo de Amicis, elevii
au analizat cazul băieţilor care îşi batjocoreau un coleg. Părerile referitoare la
comportamentul acestora au fost susţinute cu argumente desprinse din text şi însoţite de
exemple de bună purtare din viaţa zilnică.
21. ŞTIU/VREAU SĂ ŞTIU/AM ÎNVĂŢAT