Colesterolul
Colesterolul, istoric şi încadrare
Colesterolul este o substanta organica
lipidica (grasa), apartinand, din punct de
vedere chimic, grupei sterolilor.
Formula chimica a colesterolului
este (C27H46O)
Numele acestei substante provine din
limba greaca („chole” = bila si „stereos” =
solid) si sugereaza ca ar fi vorba de un fel
de „bila solida”; ne referim aici la bilã ca
fiind lichidul secretat de ficat si depozitat
in vezicula biliarã (fierea, cum este numitã
popular).
Colesterolul a fost prima
oara identificat de chimistul
francez Francois Pouletier de la
Salle in calculii biliari (pietrele
de la fiere), motiv pentru care
probabil i-a dat acest nume, de
„bilã solida”. Prezenta grupului
hidroxil (OH) in formula
plaseaza colesterolul in grupa
alcoolilor.
 Colesterolul, este o substanţă extrem de importantă şi
necesară pentru economia întregului organism
Organismul nostru îşi sintetizează
din colesterol :
1) Membrane pentru toate celulele sale
2) Anumiţi hormoni absolut necesari
3) Lichidul biliar (pentru emulsionarea
grăsimilor şi a unor vitamine din intestin,
urmată apoi de absorbţia lor)
4) Un precursor al vitaminei D3 (7-dehidro-
colesterolul), pe care-l stochează sub piele,
substanţă care are şi proprietatea de a
limita pierderile de lichide datorate
transpiraţiei. Acest precursor vitaminic se
va transforma în vitamina D3 sub acţiunea
razelor ultraviolete
5) Din colesterol corpul sintetizează şi un
precursor al (sfingo-)mielinei, material
gras, izolator util, necesar „îmbrăcării”
fibrelor nervoase cerebrale şi periferice în
teci. În lipsa acestor teci, funcţionalitatea
sistemului nervos central ar avea serios de
suferit
• HDL-colesterol (high density lipoprotein) sau “colesterol
bun” care reprezintă până la 45% din colesterolul total
împiedică depozitarea excesivă a colesterolului în vasele
sangvine;
• LDL-colesterol (low density lipoprotein) sau “colesterol rău”
reprezintă 55% din colesterolul total; cu cât această fracţiune
creşte, cu atât creşte riscul pentru producerea aterosclerozei.

Valorile optime ale colesterolului la subiecţi

sănătoşi sunt prezentate în tabelul de mai
jos: Vârsta (ani) Colesterol (mg/100
ml)

<19 120-170

20-29 130-180

30-39 130-190

40-49 130-220

50-59 140-235

>60 140-250
 (1) Cantităţi aproximative de colesterol în
unele alimente (în mg/ 100 g produs) :

• Carnea de vită pulpă 133

• Carnea de porumbel 122
• O lingură de ulei de peşte 120
• Pulpele de pui dezosate 95
• Carnea de iepure de casă 92
• Cârnaţul de porc şi raţa sălbatică 89
• Ton 87
• Parizerul şi salamul de şuncă 84
• Jambonul 83
• Carnea de viţel, miel, vită, porc file 77
• Pieptul de pui dezosat 74
• Carnea tocată, iepure sălbatic 72
• Carnea de vită vrăbioară, pulpa de porc, fazan 71
• Carnea de vită muşchi 70
• Cotlet de porc, piept de curcan 67
• Crap 65
• Bâtlan 63
• Rulada de carne de vită 62
• Păstrăv 61
• Şunca de Praga, scrumbia 60
(2) Cantităţi aproximative de colesterol în unele
alimente (în mg/100 g produs) :

• Crenvurşti 57
• Ştiuca, plătica 55
• Carnea de porc slabă 53
• Prepeliţa 49
• Sardele 39
• Somon 38
• Caşcavalul 37 (dar în
funcţie de numărul de ouă, această valoare poate fi
mult depăşită !)
• Lin, smântână 33
• Brânza topită cu 20% grăsime la greutatea uscată
28
• Carnea de şalău 26
• Brânza de vaci cu 20% grăsime la greutatea uscată
16
• Brânza topită cu 10% grăsime la greutatea uscată
10
• Brânza de vaci cu 10% grăsime la greutatea uscată
7
• Lapte, chefir 5
• Brânza de vaci degresată 1
(hipercolesterolemie sau hiperlipidemie/dislipidemie )
Reprezinta un factor de risc major pentru boala cardiaca coronariana,
cauzand infarct dar si angina (durere de piept cauzata de lipsa de oxigen la
muschiul cardiac).
Nivelele ridicate de LDL
conduc la acumularea de
colesterol in artere (apare
ateroscleroza), in timp ce HDL
transporta colesterolul la ficat
pentru a fi eliminat din corp.
Este important de subliniat
faptul ca nu este prezent
niciun simptom fizic.
Alimentatia, gradul de
activitate fizica si
greutatea (obezitatea) sunt
factori ce-l influenteaza si
asupra carora se poate
interveni.
 Proprietăți fizico - chimice

Este aprope insolubil în apa, din aceasta cauza transportul sau

se realizeaza prin intermediul lipoproteinelor („carausi” ai
colsterolului), care sunt hidrosolubile si transporta colesterolul
si grasimile in interioriul organismului.
Proteinele formate la suprafata particulelor lipoproteice
determina zona de unde colesterolul va fi extras și unde va fi
transportat. Prima cale de transport o constituie chilomicronii,
niște lipoproteine mari care, încărcate cu trigliceride și
colesterol de la nivelul mucoasei intestinale, se indreapta catre
ficat. Aici are loc conversia trigliceridelor și a colesterolului în
LDL, proteine care transportă mai departe trigliceridele și
colesterolul către alte celule ale corpului.
 Sinteza colesterolului

Pe ansamblu, reacțiile biochimice ale sintezei

colesterolului pot fi grupate în 3 etape mari :
Etapa 1: Formarea izopentenil pirofosfatului din
acetil coenzima A și alte substanțe intermediare.
Etapa 2:Produsul acestei etape
este scualenul format printr-o reacție de condensare
„cap-cap”
Etapa 3 :Scualenul prin procese de ciclizare și
oxidare se transformă în lanosterol, iar acesta prin
reacții de ciclizare, oxidare formează colesterolul.
Reacţii de identificare a colesterolului
în laborator
Pentru identificarea colesterolului se folosesc reacţii de culoare care poartă numele
celor care le-au inventat.
Reacţia Salkowski se bazează pe
proprietatea colesterolului de a da cu
clorura ferică în mediu de acid
sulfuric, o coloraţie roşie.
Mod de lucru: într-o eprubetă ce
conţine 1 ml soluţie cloroformică de
colesterol 0,1% se adaugă 2 ml soluţie
de clorură ferică 0,084% în acid acetic
şi 1 ml acid sulfuric concentrat.
Amestecul se agită. Se va observa că
după agitare se separă două straturi:
unul colorat în roşu (cel superior,
cloroformic) şi unul colorat în galben
murdar (cel inferior, acid).
Reacţia Liebermann-Buchard se bazează
pe proprietatea colesterolului de a forma cu
anhidrida acetică şi acidul sulfuric
concentrat, compuşi intens coloraţi în verde.
Mod de lucru: într-o eprubetă ce
conţine 2 ml soluţie cloroformică de
colesterol 0,2% se adaugă 1 ml anhidridă
acetică. Se adaugă apoi 4-5 picături de acid
sulfuric concentrat şi se agită. Apar
modificări de culoare roşu-violet-albastru şi
în final verde intens şi stabil.
 Bibliografie
• http://ro.wikipedia.org
• http://www.alegesanatos.ro
• http://medlive.hotnews.ro
• http://www.webmd.com
• https://ghidulpacientului.ro/pdf/colesterol
ul.pdf
• http://drnitulescu.ro/2016/09/27/colester
olul-prieten-sau-dusman-2/