Unierstiatea Spiru Haret

Facultatea de Educatie Fizica si Sport

Specializarea Educatie Fizica si Antrenament
Sportiv




REFERAT

DISCIPLINA : ENERGETICA MUSCULARA
TEMA : LIPIDELE I ROLUL LOR IN ORGANISM




PAVELESCU GEORGE-COSMIN
MASTER ANUL I

LIPIDELE I ROLUL LOR IN ORGANISM


Lipidele sunt prezente n alimente dar i n corpul uman.
Principalul lor rol este de a furniza organismului energia necesar
unei bune funcionri dar au i rol de transport al anumitor
proteine, anumii hormoni n snge. Ele intr n constituia tuturor
membranelor celulare.
Lipidele formeaz un grup eterogen de compui care au ca
proprietate comun insolubilitatea n ap i solubilitatea n solveni
organici.
Rol n organism
sursa primara de energie, care genereaza pana la 70% din
totalul de energie in conditii de repaus, de asemenea
reprezentand un combustibil eficient pentru a sustine
activitatea fizica, in special in timpul antrenamentului de
rezistenta
componenta esentiala a membranelor celulare si a nervilor
(tecile de mielina)
organele vitale sunt sustinute si protejate de catre depozitele
adipoase
toti hormonii steroidieni sunt produsi din colesterol
vitaminele liposolubile sunt depozitate si transportate in
organism prin intermediul lipidelor
caldura corpului este pastrata si datorita existentei stratului de
grasime subcutanat

Unitatea de baza a lipidelor este acidul gras, care este utilizat
pentru producerea de energie. Acizii grasi se gasesc in 2 forme:
saturati si nesaturati. Acizii grasi nesaturati contin o singura dubla
legatura (mononesaturati) sau mai multe duble legaturi de carbon
(polinesaturati). Acizii grasi saturati nu au duble legaturi. Consumul
excesiv de acizi grasi saturati constituie un factor de risc pentru
sanatate. Ei se gasesc in cantitati mari in carne (porc, vita), unt si in
unele uleiuri (de cocos, de palmier).

In general, excesul de lipide in alimentatie poate conduce la
cresterea in greutate si obezitate, boli cardiace, hipertensiune
arteriala, diabet, cancere.
Continutul cel mai redus de grasimi saturate il intalnim in uleiurile
vegetale (ulei de floarea soarelui - 11%, ulei de porumb - 13%, ulei
de masline - 14%, ulei de alune - 18%). Uneori aceste uleiuri sunt
supuse unui proces de hidrogenare, adica legaturile duble sunt
saturate.
Alimentele ce contin lipide polinesaturate sunt ficatul de cod, pesti
cu carne grasa (somn, hering), ulei de floarea soarelui. Acizii grasi
nesaturati sunt foarte importanti in alimentatie, pentru ca ficatul nu
este capabil sa introduca duble legaturi acolo unde este nevoie de
ele in structura acestora. Acizii grasi nesaturati participa la formarea
fosfolipidelor care intra in structura membranelor celulare. La
sportivi, ciclul lezarii si repararii celulare este mult mai accelerat
decat la persoanele sedentare, si astfel necesarul de acizi grasi
nesaturati este mai mare. De asemenea, ei stau la baza sintezei
prostaglandinelor, acei mesageri chimici care controleaza reparatiile
celulare, procesele inflamatorii si sensibilitatea tesuturilor la durere.
La sinteza prostaglandinelor participa acizii omega 3, care se gasesc
in uleiul de peste.





Coninutul n lipide al diferitelor alimente
Lipidele alimentare apar sub dou forme:
lipide ascunse, respectiv lipidele din compoziia alimentelor
i
lipide vizibile, reprezentate prin grsimile alimentare
utilizate la pregtirea alimentelor sau consumate ca atare
(uleiurile, untul, untura, margarinele).
Lipidele din compoziia alimentelor, deci lipidele ascunse,
reprezint cca 60% din aportul zilnic de lipide, aducnd n
alimentaie acizi grai saturai n detrimentul acizilor grai
polinesaturai.
n tabelul I este prezentat coninutul n lipide al diferitelor
vegetale iar n tabelul II este prezentat coninutul n lipide al
produselor animale.
n produsele alimentare de origine animal, lipidele au o
distribuie variat n funcie de tipul de produse (ex. lapte, carne,
ou etc.) dar i de provenien (ex. specia de animale carne de
gin, carne de gsc etc.).
Tabelul I Coninutul n lipide al vegetalelor
Fructe Lipide % Legume, cereale Lipide %
Afine 0,60 Cartofi 0,11
Alune 64,40 Castravei 0,20
Ananas 0,15 Ceap 0,25
Arahide 49,00 Ciuperci 0,24
Avocado 26,40 Conopid 0,28
Banane 0,18 Dovleac (semine) 47,40
Caise 0,40 Fasole boabe 2,00
Cpuni 0,50 Floarea soarelui 32,30
Ciree 0,50 Gru 2,00
Coacze 0,30 Mazre verde 0,48
Fistic 54,00 Msline 50,00
Gutui 0,50 Morcovi 0,20
Mcee 1,20 Mutar 29,00-36,00
Mere 0,40 Porumb 3,00-5,00
Migdale 54,10 Salat 0,22
Mure 1,40 Secar, orz 2,00
Nuci 60,00 Sfecl roie 0,10
Nuci de cocos 48,80 Soia 20,00
Pere 0,40 Spanac 0,30
Piersici 0,11 Tomate 0,21
Portocale 0,20 elin 0,33
Prune 0,17 Usturoi 0,12
Smochine 1,20 Varz alb 0,20
Struguri 0,28 Varz roie 0,18
Zmeur 1,60 Vinete 0,18
Tabelul II Concentraia lipidelor n produse animale
Specificare produs Lipide % Specificare produs Lipide %
Porc
Carcas 52,00
Pasre
Gin 24,80
Bacon 69,30 Ra 28,60
Bovine Carcas 21,00 Gsc 31,50
Lapte
Vac 3,40 Curc 14,70
Oaie 6,18
Pete
Crap 4,20
Ou
Integral 9,50 Hering 2,60
Glbenu 24,00 Cod 0,30
Albu < 0,4 Somon 13,40
Colesterolul este compusul sterolic reprezentativ. n tabelul III
este prezentat coninutul n colesterol al ctorva alimente.
Tabelul III Coninutul n colesterol al alimentelor
Aliment mg % Aliment mg %
Creier de vit 2 300 Untura de porc 70 100
Inim 2 100 Seu 80 140
Ficat 320 Carne de porc 70 100
Ou 468 Carne de pasre 60 90
Unt 280 Pete 50 60
Brnz 120 Lapte 12
Carne de vit 125 Alimente vegetale 0
n produsele vegetale predomin trigliceridele,
glicerofosfolipidele, acizii grai liberi. Printre acizii grai liberi, acizii
grai nesaturai se afl n cantitate mare. Prezena acestora a
determinat orientarea spre producerea margarinelor.
n produsele animale predomin trigliceridele, steridele,
glicerofosfolipidele, sfingolipidele.
Structur i clasificare
Lipide simple: compui care conin ca elemente C,H,O.
o Gliceride = esteri ai glicerinei cu acizi grai
o Steride = esteri ai strerolilor cu acizi grai
o Ceride (ceruri) = esteri ai ai unor alcooli alifatici
monohidroxilici cu acizi grai
o Etolide = esteri ai unor oxiacizi legai ntre ei.
Lipide complexe: compui care conin pe lng C,H,O i P, N sau
S.
o Glicerofosfolipide = glicerol, acizi grai, acid fosforic, baze
azotate, inozitol.
Sfingolipide: sfingozina (aminoacid superior), acizi grai, acid
fosforic, baze azotate sau glucide.
Lipide derivate care sunt compui rezultai din hidroliza
lipidelor simple i complexe, pstrnd caracterul de
solubilitate n solveni organici (de exemplu: acizi grai, alcooli
alifatici superiori, steroizi, carotenoizi).
Lipoproteine (legaturi necovalente) i lipide conjugate
(legturi covalente)
Acizii grai
n structura trigliceridelor pot s apar 24 acizi grai care difer
ntre ei prin lungimea lanului de atomi de carbon i prin gradul de
saturare. n tabelul IV sunt prezentai acizii grai din structura
lipidelor alimentare.
Tabelul IV Acizi grai din structura lipidelor alimentare
Denumirea Structur Surse alimentare
Acid butiric CH3-(CH2)2-COOH Lapte i derivate de lapte
Acid caproic CH3-(CH2)4-COOH
Lapte i derivate de lapte,
unt de cocos
Acid caprilic CH3-(CH2)6-COOH
Lapte i derivate de lapte,
unt de cocos
Acid caprinic CH3-(CH2)8-COOH
Lapte i derivate de lapte,
unt de cocos
Acid lauric CH3-(CH2)10-COOH Nuca de cocos
Acid miristic CH3-(CH2)12-COOH Nuca de cocos
Acid palmitic CH3-(CH2)14-COOH Grsimi animale i vegetale
Acid stearic CH3-(CH2)16-COOH Grsimi animale i vegetale
Acid arahic
(arahidic)
CH3-(CH2)18-COOH
Ulei de arahide i cacao,
arahide, alune
Acidul behenic CH3-(CH2)20-COOH Ulei de arahide, de rapi
Acid caproleic
CH2=CH-(CH2)7-
COOH
Lapte i derivate de lapte
Acid lauroleic
CH3-CH2-CH=CH-
(CH2)7-COOH
Lapte i derivate de lapte
Acid miristoleic
CH3-(CH2)3-CH=CH-
(CH2)7-COOH
Lapte i derivate de lapte
Acid palmitoleic
CH3-(CH2)5-CH=CH-
(CH2)7-COOH
Ulei de pete, grsimea din
carne
Acid oleic
CH3-(CH2)7-CH=CH-
(CH2)7-COOH cis
Majoritatea uleiurilor
vegetale (n special uleiul
de msline
Acid elaidic
CH3-(CH2)7-CH=CH-
(CH2)7-COOH trans
Lapte i derivate de lapte
Acid vaccenic
CH3-(CH2)5-CH=CH-
(CH2)9-COOH
Lapte i derivate de lapte
Acid linoleic
CH3-(CH2)4-CH=CH-
CH=CH-(CH2)7-COOH
Majoritatea uleiurilor
vegetale (floarea soarelui,
porumb, soia etc)
Acid linolenic
CH3-(CH2-CH=CH)3-
(CH2)7-COOH
Ulei de soia
Acid arahidonic
CH3-(CH2)4-(CH2-
CH=CH)4-(CH2)2-
COOH
Untura, ficat
Acid
eicosapentenoic
C20, 5 duble legturi Pete gras
Acid
docosapentenoic
C22, 5 duble legturi Pete gras
Acid
docosahexenoic
C22, 6 dule legturi
n poziiile 4, 7, 10,
13, 16, 19
Pete gras
Acid erucic
CH3-(CH2)7-CH=CH-
(CH2)11-COOH
Ulei de rapi
Nomenclatura

Acid palmitoleic , C16:1
9
-7sau
Prostaglandinele si leucotrienele deriv din acizi grasi C20, -3 i -
6 n special de la acidul arahidonic (sub aciunea ciclooxigenazei
prostaglandinele, sub aciune lipooxigenazei leucotrienele).
Acestia au actiune hormonal.
Sterolii
Dintre steroli, colesterolul este specific alimentelor de origine
animal, beta sitosterolul (germeni de gru, boabele de secar,
fasole, mazre,soia, untul de cacao etc) i stigmasterolul (germeni de
gru, boabe de porumb, seminele leguminoaselor i oleaginoaselor)
sunt specifici alimentelor de natur vegetal iar ergosterolul apare
n cornul secrii.

Rolul colesterolului
reglarea permeabilitii membranelor celulare
emulsionarea lipidelor la nivel intestinal prin reducerea
tensiunii superficiale
rol in procesele de imunizare prin absorbia anumito toxine
efecte patologice prin hipercolesterolemie
Derivai de steroli: acizii biliari
au rol in digestia i absorbia intestinal a lipidelor, eliminarea
colesterolului
formele conjugate cu glicocolul sau taurina formeaz sruri de
sodiu = sruri biliare
Acidul colic i acidul chenodeoxicolic sunt acizii biliari primari i
sunt sintetizai n ficat.
Acidul deoxicolic i acidul litocolic sunt acizii biliari secundari si
sunt sintetizati n intestin din acizii bliari primari.
Lipide simple

Lipide complexe
Din grupafosfolipidelor prezint importan lecitina
(phosphatidylcholina), cu caracter hidrofil (utilizat n industria
alimentar ca agent de emulsionare), care se gsete n concentraii
mai mari n ficat, glbenu de ou, soia, cefaline (colamina HO-CH2-
CH2-NH2), cu structur asemntoare lecitinei, inozitolfosfatide.

Sunt molecule tensioactive surfactantul pulmonar.
Sfingomielinele sunt componente ale tecii de mielin i, n general,
a membranelor celulare. Sfingomielinele din substana cenuie din
creier conin mai ales acid stearic iar cele din substana alb conin
acizi grai mono-nesaturai cu caten lung i mai rar acizi grai
saturai.
Cerebrozidele sunt glicolipide. Se afl n cantiti mari n teaca de
mielin.
BIBLIOGRAFIE



DOCTOR.INFO
CSID.RO
PRODIETA .RO