Capitolul 8

Colesterolul, Ateroscleroza (ATS) şi Aterogeneza (ATG)

Întotdeauna cuvântul „colesterol” este asociat în mintea noastră cu un duşman redutabil, potenţial
generator de HTA, boli de inimă sau cauzator de moarte. Însă afirmaţia mea că acest colesterol, este de
fapt o substanţă deosebit de importantă şi necesară pentru economia întregului organism, cred că
va surprinde. Afirmaţie şocantă ? Nicidecum !
Corpul nostru îşi sintetizează din colesterol membrane pentru toate celulele sale, anumiţi hormoni
absolut necesari, lichidul biliar (pentru emulsionarea grăsimilor şi a unor vitamine din intestin, urmată
apoi de absorbţia lor), cât şi un precursor al vitaminei D 3 (7-dehidro-colesterolul), pe care-l stochează
sub piele, substanţă care are şi proprietatea de a limita pierderile de lichide datorate transpiraţiei. Acest
precursor vitaminic se va transforma în vitamina D3 sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete. Tot din
colesterol corpul sintetizează şi un precursor al (sfingo-)mielinei, material gras, izolator util, necesar
„îmbrăcării” fibrelor nervoase cerebrale şi periferice în teci. În lipsa acestor teci, funcţionalitatea
sistemului nervos central ar avea serios de suferit.
Colesterolul face parte din grupa grăsimilor, având o moleculă mare cu 3 nuclee benzenice, un
nucleu penta- (ciclul ciclopentano-perhidro-fenantrenic) şi o catenă laterală.
Producţia zilnică de colesterol este asigurată în principal de către ficat (dar practic, de către orice
organ al corpului nostru), la o valoare cuprinsă între 700-1000 mg pe zi. Merită însă reţinut că şi-n
cazul unei diete vegan (vegetarian pur), corpul tot îşi va satisface necesarul prin producţia sa internă,
deci nu va apărea niciodată vreo problemă în sensul unui deficit de colesterol.
Zilnic însă, în afara colesterolului produs de corp (endogen), se mai poate aduce şi colesterol prin
alimentaţie (exogen). Această cantitate este mai mare sau mai mică în funcţie de alimentele consumate,
dar ea nu va trebui să depăşească 200-250 mg/ zi (sunt unii autori care vorbesc de 300 mg/ zi de
colesterol ca fiind un maxim admis !) de colesterol alimentar. Peste această valoare, nivelul sangvin al
colesterolului se va ridica periculos, riscul fiind reprezentat de ATS, care va duce la înfundarea
consecutivă a tuturor vaselor din corp. Apare astfel insuficienţa circulatorie cerebrală, cardiopatia
ischemică, HTA etc. Practic, orice zonă a corpului va avea de suferit de pe urma deficitului de irigaţie
apărut prin reducerea diametrului intern al vaselor de sânge care irigă toate organele şi sistemele
corpului nostru.
Trebuie remarcat şi faptul că toate alimentele de origine animală conţin colesterol şi că nici unul
din cele de origine vegetală NU conţine colesterol. Totuşi există şi dintre produsele de origine
animală, câteva alimente care conţin mari cantităţi de colesterol. Aceşti veritabili recordmeni raportaţi
în miligrame la 100 de grame produs sunt :
- creier 2500 - 3000 mg%
- rinichi 1764 mg%
- ficat 450 mg%
- gălbenuşul de ou 220-300 mg% (şi aici am găsit 3 studii recente care-l „urcă” pe la 1200-1600 mg%)
- untul 240 mg%
- inima, pielea de animale, moluştele şi crustaceii marini, conţin şi ele valori ale conţinutului de
colesterol, încadrabile între recordmeni. Nu am găsit date însă despre aceste produse în ceea ce
priveşte măcar o valoare aproximativă a conţinutului lor colesterolic.

Se mai observă şi faptul că organele animale conţin, în afara unor cantităţi importante de colesterol,
şi purine, amplificând riscul cardio-vascular, al litiazei urice şi al crizelor de gută la consumatorii
cronici de astfel de alimente.

Cantităţi aproximative de colesterol în alte alimente :

- carnea de vită pulpă 133
- porumbel 122
- o lingură de ulei de peşte 115-125 !!!
- pulpele de pui dezosate 95
- iepure de casă 92
- cârnaţul şi raţa sălbatică 89
- ton 87
- parizerul şi salamul de şuncă 84
- jambon 83
- carnea de viţel, miel, vită, porc file 77
- pieptul de pui dezosat 74
- carne tocată, iepure sălbatic 72
- carne de vită vrăbioară, pulpa de porc, fazan 71
- carnea de vită muşchi 70
- cotlet de porc, piept de curcan 67
- crap 65
- bâtlan 63
- rulada de carne de vită 62
- păstrăv 61
- şunca de Praga, scrumbia 60
- crenvurşti 57
- ştiuca, plătica 55
- carnea de porc slabă 53
- prepeliţa 49
- sardele 39
- somon 38
- caşcavalul 37 (dar în funcţie de numărul de ouă, această valoare poate fi mult depăşită !)
- lin, smântână 33
- brânza topită cu 20% grăsime la greutatea uscată 28
- carnea de şalău 26
- brânza de vaci cu 20% grăsime la greutatea uscată 16
- brânza topită cu 10% grăsime la greutatea uscată 10
- brânza de vaci cu 10% grăsime la greutatea uscată 7
- lapte, chefir 5
- brânza de vaci degresată 1 mg %.

Ideal este ca nivelul colesterolului din sânge (sau colesterolemia), să fie de 100 + vârsta în ani
(exprimat în miligrame la 100 ml de sânge), sau cel puţin sub 150 - 160 mg%. Se consideră drept
valoare normală o colesterolemie cuprinsă între 160-190 mg%. Sub 150 - 160 mg% colesterolul nu
aderă la vase, iar peste 190-200 mg% acesta se va depune pe vase, depunere care va fi cu atât mai
accentuată cu cât colesterolemia este mai înaltă. Când se determină valorile colesterolemiei (denumite
în continuare „colesterol total” şi prescurtat CT), este bine şi util a se determina şi alte fracţiuni lipidice
ca de pildă :
- LDL-Colesterolul, care este transportatorul de colesterol de la ficat la vase şi ţesuturi, cunoscut şi
prin denumirea de „colesterol rău”. Valorile acestuia nu trebuie să depăşească 100 mg% şi cu cît
este mai scăzut sub această valoare cu atât mai bine ! ;
- HDL-Colesterolul, sau transportatorul de colesterol din vase şi de la ţesuturi spre ficat, cunoscut
şi sub denumirea de „colesterol bun”. Nivelul sangvin al acestui transportator este bine să
depăşească 40-50 mg% (şi cu cât e mai mare cu atât mai bine !). Sunt deja voci autorizate ale
lumii medicale, care propun ca valoare minimă pentru un optim al stării de sănătate valoarea de
60 mg%, atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei ;
- TG (trigliceridele sau grăsimile) sangvine, ale căror valori nu trebuie să depăşească 150 mg%,
pentru a ne situa la nivelul unui minim de risc cardio-vascular.

Colesterolul total crescut doar el însuşi este un factor de risc independent pentru apariţia diabetului
zaharat, distrugând în timp celulele beta-insulare pancreatice secretante de insulină. Există însă
persoane care prezintă niveluri crescute ale colesterolului total (200-240 mg%) deşi sunt vegetarieni
totali, datorită unei secreţii hepatice genetic crescute a colesterolului. DACĂ aceste persoane sunt
normoponderale şi au un nivel anti-oxidant important, colesterolul nu va adera de vase !!!
 Discuţie :
Valorile de mai sus au suferit de-a lungul timpului permanente reactualizări, reconsiderări,
modificări şi scăderi (cu excepţia HDL-Colesterolului), în funcţie de rezultatele studiilor care au scos
în evidenţă riscurile preponderent cardio-vasculare ridicate la care sunt expuse anumite loturi
populaţionale mari, dacă aceşti markeri (colesterol total, trigliceride şi LDL-colesterol) au valori
crescute. De aceea, aşa-zisele „valorile normale” ale acestor markeri au evoluat constant în timp în
sensul scăderii lor. Astfel, dacă acum 20 de ani erau acceptate valori ale colesterolului total de până
la 240 mg%, astăzi limita admisă ca „normală” se situează undeva sub 190 mg%, dar în funcţie de
continua acumulare de date legate de riscurile cardio-vasculare, peste câţiva ani s-ar putea ca şi
limita actuală de 190 mg% să fie considerată prea înaltă.
Sunt date care certifică faptul că dacă la anumite loturi populaţionale la care dieta vegan este o
regulă, la fel ca şi exerciţiul fizic zilnic, nivelul colesterolului total a rămas sub 150 mg%, sau chiar
sub 100 mg% (valori aparent incredibile pentru omul „modern”), la un HDL-C de cel puţin 50-60 mg
%, riscul apariţiei bolilor cardio-vasculare a fost în aceste cazuri ca şi nul.
Alte date de ultimă oră certifică faptul că omul este singurul „animal-primat” care are valorile
colesterolului şi ale grăsimilor sangvine aşa de înalte, de departe peste celelalte specii, fiind lider în
lumea mamiferelor. Se presupune că dacă „normalul” ar fi coborât undeva pe la <130 mg% CT, <70
mg% LDL-C, <90 mg% glicemia, <120/70 mmHg TA şi pulsul de repaus <60 bătăi / minut, am
putea trăi spre 120-140 de ani, aşa cum de fapt am fost proiectaţi de către Creatorul nostru.
În urma acestor constatări clinice, se pune întrebarea justificată : „Care să fie totuşi colesterolemia
normală ?” Fireşte, cea la care riscurile legate de excesul de colesterol au fost cât mai apropiate de
zero ! Aşadar, nici valoarea dată mai sus (190 mg%) se pare că nu corespunde nici ea nici pe departe
acestui deziderat, astfel încât cu siguranţă va fi şi ea reconsiderată în anii care vor urma !

Mai sunt de actualitate şi câteva rapoarte între diversele fracţiuni lipidice, ca de pildă:
- CT / HDL-C 3-3,5, iar peste 5 e patologic ;
- LDL-C / HDL-C 2,5-3, iar peste 4 e patologic ;
- HDL-C / CT 0,13-0,33, iar sub 0,12 e patologic.

ATENŢIE !!!
*Scăderea cu 1% a LDL-Colesterolului scade cu 1% riscul cardio-vascular
**Creşterea cu 1% a HDL-Colesterolului, scade cu 3% riscul cardiovascular
***Creşterea cu 1 kg în greutate, creşte cu 3,1% riscul cardio-vascular

„Vârsta noastră este vârsta vaselor noastre !”, spune un vechi proverb din care transpare mult
adevăr. Astfel, dacă vom avea mai mulţi ani vase curate, va fi excelent. Prin aceste vase voi avea un
flux sangvin optim, care-mi va hrăni optim fiecare părticică a corpului meu, iar aceste veritabile tuburi
se vor menţine elastice. Reciproc, dacă voi avea vase înfundate datorită ATS, fluxul sangvin spre
celulele corpului meu va scădea, irigarea tuturor organelor şi sistemelor va fi afectată, diminuată sau
abolită, cu consecinţe dintre cele mai grave, mergând până la deces.
La un nivel al CT de peste 190-200 mg%, aşa cum am afirmat anterior, colesterolul se va depune pe
vase, înfundându-le şi scăzând irigarea cu sânge a creierului (apare uitarea, scăderea capacităţii de
concentrare psihică, ameţeli etc.), a inimii (cu cardiopatie ischemică, insuficienţă cardiacă, infarct
miocardic acut etc.), va creşte tensiunea arterială, în timp există riscul insulino-rezistenţei, cu diabet
zaharat tip II potenţial etc. Excesul de colesterol se poate depune şi-n vezica biliară cu formarea de
calculi (pietre la fiere), scade cantitatea de acizi biliari şi / sau se formează depozite patologice de
colesterol sub piele, cum este cazul lipoamelor. Interesant este şi faptul că un exces chiar şi al acizilor
graşi esenţiali este capabil să genereze calculi biliari.
Ani la rândul s-a considerat că boala aterosclerotică este strict apanajul vârstelor adulte de peste 30-
40 de ani, însă s-a constatat cu stupoare că ATS, în cazul unui stil de viaţă greşit şi al unor obiceiuri
alimentare nesănătoase, apare începând de la vârsta de 2 ani. Un obicei alimentar greşit, dar extrem de
răspândit, este acela de a da copiilor, în cadrul alimentaţiei diversificate gălbenuş de ou, sau ficat.
Uitaţi-vă în tabelul de mai sus cât colesterol conţin aceste alimente şi ce dezastre sunt în stare să
producă la nivelul arterelor copilului încă din fragedă pruncie !
 În mod normal, colesterolul alimentar se absoarbe din intestin în sânge şi ajunge pe calea circulaţiei
venoase portale la ficat. În cazul unui exces de colesterol alimentar, ficatul tinde să „scape” de
colesterol, urmărind una din cele 3 căi pe care le voi descrie în continuare:
- îl va descărca pe vase, cu ajutorul LDL-C care va creşte, determinând ATS ;
- îl va vărsa prin secreţia biliară în intestin (în exces existând riscul litiazei biliare), de unde însă se
va reabsorbi rapid înapoi ;
- va fi depus sub formă de lipoame sub piele.
Prin cea de-a II-a cale, ficatul practic nu prea reuşeşte să se adăpostească din faţa excesului de
colesterol. Tocmai la acest nivel pot interveni fibrele vegetale, de care am vorbit într-un capitol
anterior, ce barează prin reţeaua pe care o produc (după ce s-au umflat cu apă) absorbţia
colesterolului din intestin, acesta eliminându-se la exterior odată cu bolul fecal. Doar astfel va fi
eficientă această a II-a cale de eliminare a excesului de colesterol prin intermediul ficatului.
Suplimentar, fibrele vegetale prin fermentaţie colonică (în intestinul gros) vor forma propionat, un
important limitator al sintezei hepatice a colesterolului.
ATS chiar avansată, regreseză în luni-ani, dar doar prin schimbarea modului de viaţă. O dietă
edenică formată din legume, fructe, cereale, leguminoase şi seminţe + exerciţii fizice măcar o oră în
fiecare zi + normoponderalitate + peste 2 litri de lichide pe zi + cumpătare + reducerea stresului +
odihnă de 8-10 ore pe zi (practic întreg sistemul NEW START) FAC MINUNI DE VINDECARE,
mai ales în bolile cardio-vasculare, dar şi-n diabetul tip II, ulcer, depresii etc.
ATS este şi cauză de diabet. Ea apare şi ca o consecinţă a unui exces de TG, dar cea mai frecventă
cauză este cea colesterolică.

Factori ATG (majoritatea fiind şi crescători ai CT)

1) Fumatul este unul dintre cei mai importanţi factori pro-ATG.. Fumatul este nociv şi prin cantitatea
mare de radicali liberi pe care-i produce, aceştia determinând adevărate răniri ale peretelui
vascular, de care va adera foarte uşor colesterolul. Radicalii liberi de oxigen, fac ca LDL-C să se
transfere subendotelial, să se oxideze şi să stimuleze astfel procesul de ATG, la rându-le având şi
un potenţial pro-cancerigen foarte important ;
2) Stresul este ATG prin 2 mecanisme: în primul rând el creşte eliberarea de catecolamine
(Noradrenalină şi Adrenalină) care vor face ca lipidele din depozite să treacă în vase (crescând
astfel CT şi TG) şi pe calea nervului vag, va determina o importantă stimularea pancreatică cu un
„şoc” insulinic consecutiv; iar insulina la concentraţii mari fiind un important factor ATG ;
3) Alcoolul etilic determină şi el stimularea procesului de ATG. Consumul de alcool, datorită
proprietăţii sale de excepţional solvent, va săpa în peretele vascular, va produce răni, locuri numai
bune de care va adera colesterol şi TG, determinând ATS. Peretele va avea de suferit, îi va scădea
rezistenţa şi procesul de ATG va fi declanşat sau / şi întreţinut ;
4) Aportul alimentar de colesterol la un nivel de peste 250 mg pe zi, printr-o alimentaţie
preponderent de origine animală, sau prin recordmeni în colesterol. ATS se produce şi dacă voi
consuma alimente bogate în TG, ca de pildă carne de porc, somn etc. care au într-adevăr cantităţi
nu prea mari de colesterol, dar conţin mari cantităţi de grăsimi (acizi graşi saturaţi şi TG). Trebuie
ştiut şi faptul că colesterolul alimentar este aproape în exclusivitate sub formă oxidată (datorită
acţiunii pe care o exercită oxigenul din aer asupra produsului alimentar), deci este mult mai
periculos pentru vasele sangvine decât cel endogen, care nu este oxidat. La fel, şi grăsimea de
origine animală (unt, untură, seu, slănină, ulei de peşte) este mult mai lesne supusă oxidării, deşi
este formată într-o măsură covârşitoare din AG saturaţi, tocmai datorită faptului că nu conţine anti-
oxidanţi, comparativ cu grăsimea de origine vegetală (uleiuri vegetale), care deşi este mono- sau
poli-nesaturată, are o mulţime de anti-oxidanţi, care-o protejează de acţiunea oxigenului
atmosferic;
5) Cafeaua şi în special cea turcească sau cea ne-filtru, conţine kaweol şi cafestol, 2 substanţe ce
produc creşterea CT ;
6) Scăderea aportului de Magneziu alimentar printr-o dietă săracă în vegetale cu frunze verzi (deşi
nu au frunze verzi comestibile, curmalele sunt pe primul loc în seria celor mai bogate alimente în
Magneziu !), se însoţeşte întotdeauna de o creştere importantă a TG şi de o creştere a LDL-C şi a
VLDL-ului (transportorul de TG de la ficat la vase şi ţesuturi) ;
7) Deficitul de acid folic, vitamină B 6, şi B12, determină o importantă acumulare de homocisteină în
sânge. Câteva date despre această substanţă :

Homocisteina este o substanţă care derivă din amino-acidul metionină după ce acesta îşi pierde
gruparea metil (fiind un agent de metilare), prin diverse reacţii chimice. Ea are următoarele
proprietăţi :
- pro-coagulante, determinând formarea de cheaguri în inimă şi-n interiorul arterelor, cu un risc
embolic / obturator consecutiv ;
- ridică la niveluri nebănuite cantitatea şi agresivitatea radicalilor liberi de la nivelul vaselor,
oxidează LDL-C ;
- împiedică acţiunea reparatorie a vitaminei C pe vase şi întârzie refacerea acestora după o
agresiune ;
- măreşte riscul osteoporozei.
Este demn de remarcat că aportul prin surse vegetariene a celor 3 vitamine enumerate mai sus dă o
protecţie sigură împotriva efectelor dezastruoase ale homocisteinei, dar să nu uităm nici un moment că
primele 2 vitamine se distrug în proporţie de peste 50% prin fierbere sau prin procesarea alimentelor.
O mare parte dintre medicii cardiologi susţin că homocisteina este responsabilă de cea mai mare parte
a evenimentelor cardio-vasculare cu risc vital (infarct miocardic, accident vascular cerebral etc.) la
pacienţii la care colesterolul are valori normale sau chiar scăzute.
S-a demonstrat că anumiţi factori (cafeaua + / - fumatul, alcoolismul cronic, obezitatea,
anticoncepţionalele orale, stimularea hormonală steroidiană ilicită a creşterii musculare sau / şi a
performanţelor fizice din cadrul diverselor activităţi sportive, excesul de niacină, sedentarismul
etc.) cresc cantitatea de homocisteină din sânge uneori la valori enorme (de exemplu asocierea dintre
cafea şi fumat la ambele sexe), în timp ce alţii determină scăderea concentraţiei plasmatice şi implicit
a periculozităţii acestei substanţe (hormonii estrogeni, de sursă naturală sau alimentară, exerciţiul fizic,
medicamentul TamoxifenR, la persoanele care fac tratament pentru cancerul de sân, aportul alimentar
cu o proporţie echilibrată a vitaminelor B6, B9 şi B12).
Aceste date vin să demonstreze că femeile, persoanele active fizic cât şi cele care utilizează alimente
bogate în fito-hormoni estrogeni au o protecţie cardio-vasculară importantă. Studii recente arată şi
faptul că există o legătură direct proporţională între frecvenţa bolii Alzheimer şi concentraţiile serice
mari de homocisteină, iar o dietă bogată în acid folic (vezi capitolul 2) ar împiedica declanşarea acestei
boli teribile ;

8) Sedentarismul acţionează prin scăderea HDL-C, dar şi prin băltirea grăsimilor sangvine, care dacă
nu vor fi antrenate de un flux sangvin mai viguros, se vor depune pe vase ;
9) Acizii graşi (AG) trans pe care-i întâlnim în carne, lactate, prăjeli şi-n toate margarinele. AG trans
cresc colesterolul şi LDL-Colesterolul, determinând scăderea HDL-Colesterolului. Există studii
care afirmă că AG trans ar fi mai aterogeni decât AG saturaţi şi colesterolul la un loc ! ;
10) Factorul genetic joacă şi el un rol bine definit în patogeneza ATS, dar poate fi neutralizat sau
amânat în bună măsură prin schimbarea modului de viaţă, dintr-unul nesănătos, într-unul sănătos.
Dacă am ascendenţă în strămoşi de boli cardio-vasculare, HTA, cardiopatie ischemică, infarct
miocardic acut, pe un fond de ATS şi dacă nu-mi voi schimba modul de viaţă urgent şi radical (!),
voi risca ATS, HTA şi boli de inimă precoce, deci la o vârstă mai tânără şi într-un mod mai sever
decât înaintaşii mei. Astfel şi speranţa mea de viaţă va fi inferioară lor ;
11) Alimentaţia fără fibre vegetale (ciobanii de la stână), sau cu o cantitate mult sub normal ;
12)Obezitatea este periculoasă pentru toate organele şi sistemele organismului, ea însoţindu-se
aproape întotdeauna, cu excepţia doamnelor „plinuţe” de dinainte de menopauză (şi nefumătoare !), de
o ATS avansată. Persoanele supraponderale şi obezii, deşi „nu-i ia vântul”, pentru că sunt „graşi şi
frumoşi”, „îi cheamă pământul” mai repede decât pe ceilalţi. Acum lăsând gluma la o parte, s-a
constatat că la cea mai mare parte a persoanelor supraponderale şi obeze (dar mai ales la cei cu
obezitate abdominală), există o creştere a secreţiei de insulină. Această obezitate abdominală nu va fi
doar spre în afară (burta), ci va fi şi spre înăuntru, afectând totodată organele şi vasele abdominale.
Depunerile ATS de pe vase, vor înfunda şi receptorii de insulină ; pentru ca acest hormon să fie totuşi
eficient pancreasul va forţa producţia unei cantităţi crescute de insulină, dar după o perioadă nu prea
îndelungată de timp, producţia pancreatică de insulină va diminua, determinând diabetul zaharat de tip
II. Perioada de timp în care insulina se produce într-o cantitate mare, este răspunzătoare şi de
aterogenitatea crescută a acestui hormon, fireşte la doze mari;
13) Folosirea glucidelor simple şi / sau a dulciurilor concentrate (zahăr, miere, bomboane,
prăjituri, ciocolată etc.) în cantităţi mari sau zilnic ;
14) Folosirea anticoncepţionalelor orale, dar în special la femeile fumătoare e un dezastru pentru
vase. ATG va fi extrem de rapidă, dacă cei 2 factori amintiţi se vor asocia, dar şi doar în
prezenţa primului factor, ea va fi accentuată. Este înlăturată şi neutralizată protecţia hormonală
pe care o au femeile, prin hormonii estrogeni şi drumul spre ATS e deschis şi grăbit.
Anticoncepţionalele luate zi de zi peste 2 ani, sunt periculoase, ele fiind capabile să inducă o
HTA cu valori foarte mari, greu de coborât şi cu un număr mare de medicamente ;
15) -blocantele. Aceste medicamente sunt folosite la persoanele cardiace pentru a combate sau
preveni eventuale tulburări de ritm (extrasistole, fibrilaţie atrială), în fazele precoce de după un
infarct miocardic acut, în tratamentul HTA, al cardiopatiei ischemice, al insuficienţei cardiace,
sau la persoanele care au un puls regulat dar care depăşeşte 90 de bătăi pe minut. DAR aceste
medicamente produc în timp şi alterarea profilului lipidic al pacienţilor, în sensul creşterii TG,
a CT şi a LDL-C, scăzând HDL-C. Acest lucru este în primul rând valabil pentru -blocantele
deprimă generaţie cum ar fi : propranolol, oxprenolol etc. La preparatele noi (atenolol,
metoprolol) sau de dată şi mai recentă (carvedilol, nebivolol, betaxolol), alterarea profilului
lipidic este foarte redusă, în măsura creşterii selectivităţii medicamentului doar pentru
receptorii 1. Dacă este absolut necesar să urmaţi un tratament cu un -blocant (toate
medicamentele care au terminaţia -olol) pentru vreo problemă cardio-vasculară, cereţi
medicului dvs. curant să vă prescrie un preparat 1 selectiv. Acesta va avea efecte secundare
minime pe profilul lipidic ;
16) Lactalbumina, cazeina şi acidul miristic care există în toate preparatele lactate (e drept, că în
cantităţi reduse în lapte şi iaurt). După unele studii recente, se pare că acidul miristic din
brânzeturi, nucă de cocos şi ulei de palmier, ar fi cel mai puternic factor hipercolesterolemiant
cunoscut. Lactalbumina şi cazeina la rându-le, reprezintă factori hipercolesterolemianţi marcaţi,
iar efectul lor pro-ATG este extrem de puternic. Astfel se constată că AG saturaţi din lactate au
proprietatea de a mări colesterolemia mai mult decât cei din carne !!! ;
17) Insuficienţa funcţională a glandei tiroide sau hipotiroidia, este şi ea una din cauzele ATS ;
18) Creşterea cantităţii de sare din alimente, se însoţeşte aproape întotdeauna de creşterea
frecvenţei HTA, şi-n timp de ATG ;
19) AG saturaţi sau mai exact un raport supraunitar între AG saturaţi şi AG nesaturaţi va
avea ca rezultat scăderea îndepărtării colesterolului din sânge şi stimularea în acelaşi timp a
sintezei hepatice de colesterol. AG saturaţi şi raportul defavorabil de care am vorbit anterior, se
întâlnesc în toate alimentele de origine animală, unt, margarine şi nuca de cocos. Deci AG
saturaţi cresc colesterolul total, LDL-Colesterolul şi scad LDL-Colesterolul ;
20) Curele violente sau / şi bruşte de slăbire dar şi cele efectuate în lipsa unui efort fizic susţinut,
sunt extrem de periculoase pentru vasele de sânge. Din depozitele de grăsime se vor mobiliza
AG saturaţi, care vor ajunge în vase, unde vor bălti determinând formarea de ATS, dacă nu vor
fi supuşi rapid arderilor care au loc în muşchi în urma exerciţiilor fizice. La aceste scăderi
necugetate în greutate, are loc şi o descărcare crescută de catecolamine, datorită unui veritabil
stres metabolic, cu creşterea suplimentară a nivelului sangvin al TG ; va creşte şi agregarea
plachetară cu risc trombotic. În acest sens, este total contraindicat postul prelungit, cu
sedentarism asociat !!! ;
21) Prăjelile de orice fel, în ulei sau în untură, produc datorită temperaturilor înalte, oxidarea AG
atât a celor saturaţi, cît şi a celor nesaturaţi, iar aceştia din urmă devin din anti-aterogeni, pro-
aterogeni. Prin prăjire, forma naturală „cis” a AG nesaturaţi anti-ATG, se transformă în forma
„trans”, pro-ATG. O rezistenţă remarcabilă la prăjire o are uleiul de măsline, dar ar fi bine să
nu ne bazăm prea mult pe această proprietate a sa, deoarece şi el suferă un proces de oxidare.
Refolosirea uleiurilor, sporeşte potenţialul ATG al acestor uleiuri oxidate, cu apariţia
radicalilor liberi ATG şi cancerigeni. Practic, uleiurile prăjite se regăsesc pe vasele de sânge în
zeci de minute după ce-au fost consumate ;
22) Dieta cu pro-oxidante (de genul nitraţilor şi nitriţilor, a emulgatorilor, a stabilizatorilor a
conservanţilor şi coloranţilor, folosiţi în industria alimentară la fabricarea preparatelor din
 carne), în lipsa unei diete care să conţină cantităţi suficiente din vitaminele C, E şi A, este
generatoare de ATS ;
23) Un profil lipidic alterat, semnifică un risc ATG crescut. Acest lucru înseamnă un LDL-C
peste 100 mg%, sau / şi un HDL-C sub 40 mg%, sau / şi un CT peste 190 mg%, sau / şi nişte
TG peste 180 mg%. Amintiţi-vă valorile normale de la începutul acestui capitol pentru profilul
lipidic ! În funcţie de acest profil lipidic negativ, cât şi de valorile LDL-C, care este un factor
ATG extrem de periculos, a fost definită aşa numita “scară mortală” a factorilor de risc
cardio-vasculari. De la cel mai periculos, la cel mai puţin periculos, aceşti factori sunt în
ordine:
- Proteina C reactivă înalt specifică (hs-CRP). Din nefericire, cele mai multe laboratoare nu fac
determinarea cantitativă (mg%), ci doar calitativă a acestui parametru pro-inflamator (de la 1 la 4
„plusuri”). Totuşi cei care recurg la metoda cantitativă, recunosc că un nivel de sub 1 mg % este
asociat unui risc scăzut de boală cardio-vasculară, valori între 1-3 mg% cu risc moderat, în vreme
ce peste 3 mg% riscul este înalt ;
- Homocisteina peste normal ;
- LDL-C peste 100 mg% ;
- HDL-C sub 40 mg% ;
- TG peste 150 mg% ;
- HTA ;
- Fumatul ;
- Supraponderalitatea şi obezitatea ;
- Glicemia crescută sau diabetul zaharat
- Valorile crescute ale acidului uric de peste 7 mg%.
Riscul cardio-vascular pro-ATG zugrăvit prin această scară, se amplifică cu cât se cumulează 2
sau mai mulţi dintre factorii enumeraţi ;
24) Diabetul zaharat reprezintă un factor important generator de ATS, prin glucoza polimerizată
pe care o depune pe vase, prin alterarea profilului lipidic, care însoţeşte deseori ca o umbră
diabetul zaharat şi prin concentraţia ridicată de insulină din vase (în prima fază a diabetului
zaharat tip II). În tratamentul diabetului zaharat, la fel de important ca şi aducerea
glicemiei la valori normale este şi normalizarea profilului lipidic ;
25) Consumul a peste 3 linguri de ulei pe zi, stimulează ficatul să producă TG şi colesterol, uneori
la niveluri de-a dreptul periculoase, tocmai din această sursă aparent benignă. Deci, consumaţi
cel mult 3 linguri de ulei pe zi !!!
.... şi enumerarea ar putea continua oricând pe măsura identificării a noi şi noi factori pro-ATG.

Pentru anumite localizări ale diferitelor artere, există adesea un risc diferit în ceea ce priveşte ATG,
în funcţie de factorii de risc. Astfel :
- TG au un risc ATG major (+++) pentru arterele coronare de la inimă, un risc mic (+/-),pentru
arterele cerebrale şi un risc uşor (+), pentru arterele femurale de la nivelul coapselor ;
- HTA prezintă un risc scăzut (+/-) ATG pentru arterele coronare şi femurale şi un risc major (++
+), pentru arterele cerebrale ;
- Fumatul prezintă un factor de risc uşor (+) pentru arterele coronare şi cerebrale, dar are un risc
major pentru arterele femurale (+++).

Un nivel ridicat al colesterolului se însoţeşte extrem de des cu scăderea notabilă a potenţei, în

special la bărbaţi, iar impotenţa se corelează aproape întotdeauna cu valori colesterolice ridicate.
Problemele legate de libido şi de potenţa sexuală se rezolvă în cea mai mare parte dacă vom avea în
vedere următorii factori : normalizarea colesterolului şi a profilului lipidic, stimularea producerii
DHEA (vezi „Exerciţiul fizic”), normalizând glicemia, consumând alimente care să conţină cantităţi
importante de Zinc şi nu-n ultimul rând fulgi de ovăz. Un aport alimentar de Crom (cereale integrale,
germeni de grâu), amplifică sinteza şi descărcarea DHEA.
Dintre cei 23 de factori enumeraţi, cuplarea a 2 sau mai mulţi factori, este responsabilă de o
creştere importantă a riscului cardio-vascular ATG.

Factori anti-aterogeni (majoritatea fiind şi scăzători ai colesterolului)

1) Exerciţiul fizic şi niacina (vitamina B3), sunt cei mai importanţi factori ce produc creşterea HDL-
C.. Niacina o găsim în drojdii (deci şi-n pâine !), germeni de grâu, soia, cartofi, caise uscate,
seminţe de in, piersici etc. Niacina îşi exercită mult mai eficientă în prezenţa Cromului ;
2) Vitamina C la doze de peste 100 mg / zi, dă o scădere importantă a CT, cu normalizarea acestuia
în 95-98% din cazuri. Este cea mai puternică substanţă naturală anti-oxidantă cunoscută;
3) Vitamina E (după unii autori fiind chiar mai importantă decât vitamina C), determină scăderea
VLDL şi a LDL-C, cât şi creşterea HDL-C, dar în prezenţa vitaminei A. Persoanele care prezentau
claudicaţie intermitentă la parcurgerea unor distanţe mici, dacă au folosit vitamina E, starea lor de
sănătate s-a ameliorat brusc, la numai câteva săptămâni de tratament ;
4) Vitamina A (sau mai exact -carotenul), contribuie şi ea la prevenirea şi combaterea ATS,
diminuând semnificativ evenimentele cardio-vasculare, chiar în prezenţa unui CT mărit. Potrivit
unor studii făcute în SUA se afirmă chiar că 2 morcovi de dimensiuni medii consumaţi în fiecare zi
ar reduce colesterolul plasmatic cu un procent ce ar varia între 15-20% ;
5) Dieta hipo- sau an-colesterolică, determină scăderea CT şi trecerea doar pe colesterolul endogen ;
6) Fibrele vegetale ;
7) Coenzima Q10 amplifică rezistenţa ţesutului cardiac la anoxie (lipsa de oxigen), este un anti-
aritmic redutabil, mărind şi forţa de contracţie a inimii. Reprezintă un factor şi de scădere a
tensiunii arteriale ;
8) Luteina este o substanţă organică complexă care dă o protecţie vasculară deosebită anti-ATS. O
găsim în : varză albă şi de Bruxelles, ţelină, mazăre, fasole, broccoli, spanac, avocado, salată, etc.
Cu cât culoarea fructului sau legumei este mai intensă, cu atât cantitatea de luteină este mai mare ;
9) Bioflavonoidele (nuci, pieliţa internă a citricelor, legume, seminţe, hrişcă, sâmburii de struguri),
dau o protecţie semnificativă a pereţilor vasculari împotriva ATS, şi prin efectul lor anti-oxidant
redutabil, inhibă oxidarea LDL-C ;
10) Germenii de grâu sau fulgii de grâu germinat (circa 100 g pe zi), scad şi colesterolul şi
trigliceridele. Coboară în acelaşi timp şi nivelul LDL-C ;
11) Sulfatul de condroitină (din extractele de aloe) are proprietatea de a reduce semnificativ placa de
aterom şi chiar de a vindeca vasul care anterior fusese sclerotic ;
12) Nu cred c-ar fi greşit dacă am insera aici şi aloe vera gel, dar nu în absenţa factorilor care se
regăsesc în cadrul acestei enumerări. În zadar mă voi baza pe proprietăţile miraculoase ale aloei,
dacă obiceiurile mele în ceea ce priveşte stilul de viaţă sunt reprobabile. Beneficiile ar fi minime şi
ar fi păcat !;
13) Cromul ridică semnificativ nivelul seric al HDL-C (vezi cap. 2) ;
14) Cuprul (nuci) previne arterita obliterantă (vezi cap. 2);
15) AG cis (ce există în toate produsele de origine vegetală) inhibă producţia şi secreţia VLDL hepatic.
Scăzând transportorul, vor scădea şi TG transportate de către acesta ;
16) AG  6 din soia, porumb şi floarea soarelui, scad CT şi au un rol important în menţinerea
curăţeniei vaselor de sânge ;
17) AG  3 (acidul linolenic, eicosapentaenoic şi docosahexaenoic), care se găsesc în soia, nuci şi
seminţe de in ;
18) Hormonii estrogeni, produşi în cantităţi mari la femei în perioada de dinainte de menopauză
de către cele 2 ovare şi-n cantităţi mici, atât la femei cât şi la bărbaţi, de către glandele cortico-
suprarenale. Ei asigură o protecţie cardio-vasculară importantă anti-ATS, mai ales la femei, la care,
spre invidia bărbaţilor (dintre care şi a subsemnatului !), chiar la obezităţi mari în premenopauză,
TA se menţine la valori normale, iar vasele curate. Însă în post-menopauză, egalizarea cu bărbaţii a
riscului ATS al femeilor, are loc după maximum 5 ani. Am însă veşti bune şi pentru bărbaţi :
estrogeni asemănători celor produşi de ovarele femeilor, se găsesc în soia (fito-estrogeni) în
cantităţi mari, şi-n frunzele de pătrunjel. Suplimentar, pătrunjelul mai conţine şi o substanţă
asemănătoare celei extrase din rădăcina de Gingko Biloba (Ginseng), responsabilă de o creştere a
rezistenţei vasculare anti-ATS. Tot pătrunjelul mai conţine şi 240 mg / 100 g produs de vitamina C
(necesarul pe 4 zile din această vitamină), fiind al IV-lea în seria celor mai bogate alimente în
vitamina C (după măceşe, coacăze negre şi kiwi). Estrogenii produc o creştere importantă a HDL-
C, cât şi o scădere drastică a LDL-C, aceste efecte fiind inhibate în totalitate de fumat. Astfel, o
 femeie care fumează, îşi pierde automat protecţia vasculară estrogenică, riscând ATS înainte de
menopauză, fenomen care în lipsa fumatului la femei este excepţional ;
19) Normoponderalitatea reprezintă un factor de armonie pentru întreg profilul lipidic, iar o scădere a
greutăţii lent şi persistent către normoponderal, la un supraponderal sau obez, are ca efect o
îmbunătăţire a profilului lipidic şi deseori normalizarea acestuia ;
20) Monoxidul de azot (NO) se formează sub acţiunea unei enzime (oxid nitric sintetaza) asupra
amino-acidului arginină. Constituie un factor vasodilatator deosebit de important, în special la
nivelul vaselor mici şi mijlocii şi-n acelaşi timp previne formarea plăcii de ATS. Surse de
arginină : spirulina, soia, nucile, arahidele, migdalele, alunele, fistic etc.
21) Unele medicamente acţionează pe unele fracţiuni lipidice spre a le normaliza, dacă doar
schimbarea modului de viaţă nu a condus concomitent la aceasta (ceea ce se întâmplă foarte rar):
- statinele (sim-, pra-, atorna-, flu-, lo-, rosu-, ceri-vastatina) scad LDL-C cu 30-50% (cu cît sînt
mai mari valorile iniţiale, cu atât va fi mai importantă scăderea !), scad CT cu 20-30%, scad TG
cu 20-35% şi cresc nesemnificativ HDL-C cu 0-10%. Statinele inhibă şi enzima HMG-CoA
reductaza şi prin intermediul scăderii producţiei de mevalonat, va scădea şi producţia de
colesterol hepatic (unii susţin că această producţie hepatică endogenă de colesterol ar fi chiar
inhibată total) şi osteoclastele ar fi inhibate, cu rol de protecţie şi anti-osteoporotică. Scăzând
producţia şi de VLDL, vor scădea şi TG circulante, va creşte şi producţia de protoxid de azot
(NO) cu efect vasodilatator, antiinflamator şi antioxidant, scăzând trombogenitatea şi fixând
placa de aterom. În timp determină şi reversibilitatea disfuncţiei endoteliale şi a remodelării
vicioase vasculare. Statinele reprezintă medicaţia de primă alegere la un profil lipidic alterat, în
lipsa unui răspuns optim la schimbarea modului de viaţă ; tot statinele, dau o reducere majoră a
mortalităţii cardio-vasculare, cresc durata de supravieţuire la pacienţii care le folosesc, scad
evenimentele coronariene majore şi riscul de accident vascular cerebral. Administrarea lor
precoce la pacienţii cu infarct miocardic acut, dă rate de supravieţuire semnificativ crescute, faţă
de persoanele care n-au beneficiat de medicaţia statinică. Dar statinele ridică şi nişte probleme
deloc neglijabile, legate de preţul lor de cost (fiind destul de scumpe), cât şi de unele efecte
adverse de care ar fi bine ca pacienţii să fie informaţi în prealabil : decalcifică oasele, reduc
drastic producţia de Coenzimă Q10 a corpului, dau topire musculară şi chiar distrucţie hepatică,
reduc semnificativ absorbţia unor vitamine (A, D, E, K, B12 ;
- fibraţii (clo-, benza-, feno-fibrat şi gemfibrozilul), determină creşterea HDL-C, scăderea TG,
influieţând însă discret un LDL-C, sau un CT crescut (în sensul scăderii lor). Se pot da singuri
sau în asociere cu statinele, preferabil când avem un HDL-C scăzut şi / sau TG crescute.
Întrebare : de ce să iau întâi fi-braţi când pot consuma fi-bre ?
- inhibitorii enzimei de conversie a Angiotensinei II (capto-, enala-, lisino-, quina-, spira-,
trandola-, rami-, benaze-, fosino-pril), blochează ATG şi stabilizează placa de aterom. Efectul lor
de bază este cel anti-hipertensiv şi electiv în insuficienţa cardiacă ;
- dihidropiridinele de ultimă generaţie (amlodipina, felodipina etc.) au aceleaşi efecte referitor
la placa de aterom ca şi inhibitorii enzimei de conversie ai Angiotensinei II ;

Atenţie ! Medicaţia hipocolesterolemiantă (statine şi fibraţi) are efecte adverse demne de a fi luate
serios în considerare. Aşadar această opţiune terapeutică trebuie lăsată ca o ultimă opţiune şi nu ca
primă intenţie în tratamentul hipercolesterolemiei.

22) Proteina din soia produce o scădere a LDL-C, şi una accentuată a CT, la persoanele cu CT
crescut. S-ar părea că acest efect s-ar datora sărăciei în amino-acizi cu sulf a proteinei din soia. S-
au raportat cazuri de normalizare a profilului lipidic doar după câteva săptămâni de „tratament” cu
soia. Consumul de soia mai determină şi o reducere a absorbţiei intestinale a colesterolului şi a
acizilor biliari, cu creşterea eliminării colesterolului mai mult în bilă decât în sânge ;
23) Uleiurile vegetale mononesaturate (ca de pildă uleiul de măsline, care e foarte bogat în acid
oleic), dă o protecţie vasculară remarcabilă, determinând o creştere importantă a HDL-C. Acesta se
comportă ca o veritabilă “sugativă”, care va prelua colesterolul din circulaţie şi-l va duce la ficat
pentru a fi redistribuit. Tot HDL-C este şi un antioxidant puternic, acţiunile sale fiind potenţate şi
de alte antioxidante cum ar fi vitaminele C, E şi A. Popoarele care trăiesc în bazinul Mării
Mediterane şi consumă aproape exclusiv ulei de măsline, deşi uneori consumă cantităţi mari de vin
 (francezii şi italienii) sau / şi alimente bogate în colesterol, riscul de a face ATS e mult diminuat,
comparativ cu alte grupuri populaţionale care consumă preponderent ulei de floarea soarelui sau
de soia ;
24) Dieta fără dulciuri concentrate. „Dacă vreţi să fiţi sănătoşi, să nu aveţi zahăr în casă”, spune un
vechi proverb;
25) Scăderea consumului de sare are consecinţe benefice asupra vaselor sangvine. Sarea (sau, mai
exact sodiul din sare) se fixează în pereţii vasculari, unde fiecare atom de Na+ va reţine între 8 şi 12
molecule de apă. Astfel vasul se va umfla către interior, îi va scădea diametrul, TA va creşte, iar
HTA este un factor important, recunoscut ca generator al ATS ;
26) Consumul de secară (fulgi, pâine, dar nu pâine albă de secară !), încă nu se ştie prin ce mecanism,
dar e un fapt dovedit că are un impact puternic anti-ATG. S-a constatat că grupurile mari
populaţionale care consumă secară integrală, ar fi aproape complet protejate împotriva ATS, fireşte
dacă nu cumulează alţi factori de risc ;
27) Un raport AG saturaţi / AG nesaturaţi subunitar are un efect hipocolesterolemiant. Acest
raport este subunitar în toate produsele de origine vegetală, cu excepţia nucii de cocos, fiind
supraunitar pentru toate produsele de origine animală ;
28) Câteva date în legătură cu unele elemente chimice care au rol în prevenirea sau / şi combaterea
ATS :
- seleniul, merită o atenţie deosebită. El se găseşte în usturoi, ceapă, praz, leguminoase,
zarzavaturi cereale integrale, germeni de grâu, susan, fistic, sparanghel. Dintre efectele benefice i
se pot enumera următoarele: anti-ATS de primă mână, fiind principalul distrugător al radicalilor
liberi de la nivelul arterelor coronare, prevenind formarea micro-rănilor vasculare, locuri de
predilecţie pentru declanşarea procesului de ATS. Creşte HDL-C şi glutation peroxidaza, previne
acumularea metalelor grele în corp, fiind şi un important stimulator şi al imunităţii. Lipsa sa, sau
la un aport insuficient, pot fi responsabile de degenerare musculară, insuficienţă cardiacă, cardio-
miopatii, de creşterea frecvenţei bolilor reumatismale şi canceroase. Dar carnea, alcoolul şi
fumatul, blochează absorbţia seleniului ;
- siliciul. Se găseşte primordial în apa potabilă, tărâţe de cereale, năut, fructe, fasole verde, fragi,
păpădie, sfeclă roşie, struguri, mere, lămâie, usturoi, ceapă, praz, polen. Are un rol deosebit de
important anti-ATG ;
- zincul se găseşte în nuci, castane, piersici, portocale, banane, cireşe, ciuperci, pere, germeni de
grâu, orz, orez, sfeclă roşie, varză, spanac, usturoi, susan, migdale. Protejează împotriva ATS
preponderent vasele cerebrale, este un antioxidant pentru radicalii liberi, având în acelaşi timp şi
un efect blocant de Ca2+ la nivel vascular (dând vasodilataţie şi scăderea TA) ;
- magneziul îl întâlnim în curmale, soia, tot ce-i verde, ovăz, ciuperci, seminţe de floarea soarelui,
bob, migdale, germeni de grâu. Produce scăderea LDL-C, a VLDL şi marcată a TG ;
- iodul din usturoi, ceapă, praz, creson, măr, roşie, pară, struguri, fragi, vinete, morcovi, nap,
spanac, salată, ridichi. Previne depunerea colesterolului în artere şi-i înlesneşte degradarea
(catabolismul) ;
29) USTUROIUL şi „fraţii” săi (ceapa şi prazul), prin conţinutul lor mare de seleniu, iod, siliciu,
zinc şi magneziu, sumează nişte factori deosebit de importanţi de protecţie vasculară anti-ATG.
Consumaţi zilnic usturoi sau / şi ceapă sau / şi praz !!! Vă temeţi cumva de un miros neplăcut şi
respingător al respiraţiei, sau de vreun atac acid la nivelul stomacului ? Nici o problemă ! Nu le
consumaţi crude, ci în supe, mâncăruri fierte, sau la cuptor. Elementele chimice conţinute nefiind
de natură organică, ci anorganică, nu se vor distruge termic şi nici nu-şi vor pierde nimic din
valoarea lor. În plus, usturoiul este şi recordmenul în seleniu şi iod !!!
30) Consumul regulat de leguminoase (soia, fasole, linte, mazăre) ameliorează echilibrul lipidic şi pe
cel glucidic, cu un impact benefic major pentru bolile cardio-vasculare, de nutriţie şi diabet ;
31) Amidonul din cereale şi cartofi, tinde să normalizeze un profil lipidic alterat.

Menţiune specială : contraceptivele orale !!!

Consider oportună inserarea la finele acestui capitol a câtorva date referitoare la un anumit tip de
medicaţie (este vorba fireşte, despre contraceptivele orale), tocmai datorită faptului că acestea sunt
folosite în ultimii ani pe o scară tot mai largă, iar utilizarea lor intempestivă şi continuă mai mult de 2
ani interferează drastic cu sănătatea vaselor sangvine şi nu numai. Efectele adverse ale acestei
medicaţii sunt următoarele :
- în cadrul tratamentului anti-HTA, uzul concomitent al acestora, diminuă eficienţa medicaţiei
anit-HTA, fiind necesară creşterea dozelor, iar riscul apariţiei efectelor adverse devine maxim ;
- risc major pentru dezvoltarea cancerului de sân şi uterin ;
- HTA cu valori mari, rebelă la tratament ;
- Hiper-coagulabilitate cu risc de tramboze venoase, arteriale şi embolii (pulmonare) ;
- Ateroscleroză precoce ;
- Obezitate ;
- Afectare hepatică importantă : colestază intrahepatică +/- icter, risc de litiază biliară, mergând
până la ciroză ;
- Tromboză a venei porte ;
- Pancreatită acută ;
- Chiar cancer hepatic la utilizare îndelungată.

După această enumerare a „prietenilor” şi „duşmanilor” vaselor sangvine, nu se poate să nu

observăm că o schimbare a modului de viaţă la o persoană cu vicii, sau care cumulează mai mulţi
factori de risc este absolut necesară. De-asemenea, un mod de viaţă cât mai sănătos, bazat pe cele 8
principii NEW START, va fi de bun augur pentru vasele de sânge, pentru sănătatea noastră a tuturor
şi-n plus, va constitui un important factor de longevitate.
La o persoană care are un mod de viaţă nesănătos, corpul acesteia suferă, dar reuşeşte uneori
remarcabil să compenseze anumite afecţiuni, care pot rămâne timp îndelungat într-o stare latentă, deci
subclinică. Datorită în primul rând capacităţii extraordinare de compensare şi de regenerare a corpului
nostru, noi avem tendinţa să ne biciuim corpurile repetat, ani de zile, fără să constatăm o scădere
palpabilă a gradului nostru de sănătate aparentă. Dar în ciuda acestei capacităţi de refacere, va veni o zi
în care această compensare va fi depăşită, iar sănătatea ne va părăsi. Vine deci şi ziua scadenţei.
Revenirea la un mod de viaţă sănătos, chiar după ani de trai vicios, va vindeca multe din rănile
produse înainte, iar vindecarea va fi cu atât mai rapidă cu cât vârsta persoanei este mai scăzută,
respectiv factorii de risc cardio-vasculari nocivi au fost mai puţini.
Astăzi în diferite ţări ale lumii, dar aş dori să le remarc în primul rând pe cele puternic
industrializate, se mândresc cu o speranţă de viaţă de peste 75 de ani. Dar cu ce preţ ? Începând de pe
la vârsta de 40 de ani, sau şi mai repede (adică de pe la jumătatea vieţii), aceştia încep să fie
dependenţi cronici de medicamente, trăindu-şi a II-a parte a vieţii cu şi de pe urma pastilelor. Asta nu e
viaţă ! Întotdeauna i-am privit cu stimă şi respect pe hunzi (un popor de la poalele munţilor Himalaya)
şi pe călugării tibetani, care trăiesc frecvent peste 100 de ani, dar nedependenţi de nici un fel de
medicament şi asta doar datorită unui mod de viaţă sănătos. Hunzii trec frecvent de 145 de ani, iar la
această vârstă nu tremură, ci aleargă fără probleme după minge, în cadrul întrecerilor lor sportive. Pare
ceva incredibil ? Poate, pentru generaţia noastră de tip “fast-food”, dar pentru ei e ceva perfect
realizabil ! De ce n-ar putea acest exemplu să fie un obiectiv lesne de atins şi pentru noi ? Dumnezeul
nostru este pântecele ?
Ca medic, de multe ori mă doare când un pacient cu vasele înfundate şi care abia mai suflă, mi se
adresează prin cuvintele : - „Da’ şi la aia să mai renunţ ?” sau “- De acum încolo, chiar nici un pic
de......(„păcură”) să nu mai mănânc ?” E trist să vezi semeni de-ai noştri robi ai apetitului şi poftelor,
care până-n ultima clipă ţin cu disperare la deliciile gustative, dar nesănătoase ale unui mod de viaţă
complet greşit.
Nu sunt în posesia unor studii sau trialuri, dar cred că ar merita să se facă cercetări pe loturi de
medici, în ceea ce priveşte frecvenţa bolilor cardio-vasculare, a diabetului sau a unor profiluri lipidice
alterate. Sunt convins că rezultatele unor astfel de studii ar fi dezastruoase şi ruşinoase pentru breasla
medicală. Şi atunci să ne mai mirăm că pacienţii noştri nu ne ascultă şi nu doresc să-şi schimbe modul
de viaţă, dacă la rându-ne noi, promotorii lui, nu dorim să ni-l schimbăm ? Credeţi că nu ar avea de
departe un impact major asupra pacienţilor săi un medic care nu bea şi nu fumează, are o dietă cît mai
apropiată de cea vegan, e sănătos şi nu doar aparent, arătând cu măcar 10-20 de ani mai tânăr decât
vârsta din buletin ? Acest doctor va putea spune „fă aşa !”, pentru că „şi eu fac aşa, şi uite cum mă
simt, cum arăt etc.!”
 Veţi spune că am ceva cu firmele de medicamente, dar nu este nici pe departe adevărat. Totuşi
acestea plătesc bani grei pe studii extinse, pentru a dovedi eficienţa sau ineficienţa unor medicamente
(oricum, ei se vor regăsi în cheltuielile de reclamă, cercetare, protocol din preţul medicamentului
respectiv, pe care până la urmă tot pacientul îl va plăti !), pe simpozioane în diverse oraşe ale ţării şi
alte manifestări ştiinţifice, dar pe orice cale se tentează ca medicii să fie convinşi de eficienţa acelor
medicamente, pentru a le prescrie pacienţilor lor, iar firma să....trăiască şi ea din vânzări. Nu cred însă
că se va organiza vreodată vreun cockteil dat de o anumită firmă, la care să se prezinte beneficiile nete
ale schimbării în bine a modului de viaţă al pacienţilor, pentru că asta ar însemna începutul sfârşitului
existenţei acelei firme de medicamente.
Într-adevăr, viaţa modernă n-ar putea fi concepută în lipsa medicamentelor, care sînt rodul unor ani
buni de muncă şi cercetare. Tot datorită medicamentelor, o serie de boli grave au putut fi eradicate, sau
măcar ţinute-n frâu. Nu contest, ci din contră apreciez acest lucru ! Dar prea multe boli ar putea fi
prevenite şi chiar tratate (cea mai mare parte a bolilor cardio-vasculare, a bolilor de nutriţie şi diabet,
ulcerul, unele boli ale ficatului şi intestinului gros etc.), doar prin schimbarea stilului de viaţă într-unul
sănătos !
La sfârşitul acestui capitol, aş dori să medităm împreună la sensul câtorva proverbe, ce au un tâlc
profund :
„Omul sănătos, cât trăieşte aleargă grabnic spre mormânt. Însă acelaşi om, odată ajuns bolnav,
încearcă să fugă cu disperare de mormânt”(paradoxal, nu-i aşa ?) ;
„Fiecare dintre noi ne săpăm mormântul cu lingura, furculiţa şi cuţitul” ;
„Dacă vrei să fii tare cum e boul, mănâncă ce mănâncă boul, dar nu-l mânca pe bou” ;
„Tot ce-i bun (pentru un gust alterat sau pervertit !), e rău (pentru sănătate !)”. Ultima maximă îmi
aparţine.