PARCUL NATURAL BALTA

MICA A BRAILEI
• Parcul Natural Balta Mica a Brailei (PN-BmB) este
o zona umeda de importanta internationala, care
conserva pe o suprafata de 24.123 ha ultimele
complexe de ecosisteme acvatice, terestre si mixte
in regim liber de inundatie ce au mai ramas in urma
indiguirii baltilor Brailei si Ialomitei.
• Din anul 2004, Regia Nationala a Padurilor
Romsilva devine administratorul PN-BmB iar in
anul 2007 este desemnat si arie de protectie
avifaunistica sit de importanta comunitara integrat
in reteaua ecologica Natura 2000.
• PN-BmB este alcătuit, pe lângă fluviul Dunărea si
brațele acestuia, din 7 insule și ostroave mari și 52
de lacuri/iezere temporare sau permanente. Fiecare
dintre cele 7 insule reprezinta o entitate geo-
morfologica distincta, cu microrelief de lunca
distribuit pe o amplitudine altitudinala de 6 m, de la
varful de grind pana la fundul de lac. Aceasta
variatie altitudinala determina la randul ei o
diversitate de habitate acvatice, terestre si mixte
caracteristice pentru fiecare insula in parte care este
inundata la cote diferite ale Dunarii. De aceea
fiecare dintre cele 7 insule reprezinta o atractie
particulara.
 Localizare
PN-BmB ocupa un segment de 62 km din Cursul
Inferior al Dunarii , intre podul Giurgeni – Vadul
Oii (km 237 in amonte) si municipiul Braila (km
175 in aval), la cota maxima de inundatie, adica
la nivelul digului dinspre Campia
Baraganului (limita vestica) si a digului ce
protejeaza Insula Mare a Brailei (limita
estica). Pe teritoriul PN-BmB nu sunt asezari
umane.
In ordinea importantei lor, principalele puncte
de acces in PN-BmB sunt :
- drumul european 60, Bucuresti - Constanta, prin
punctul Broscoi Verde situat
la piciorul podului Giurgeni - Vadul Oii, acces cu
ambarcatiuni fluviale usoare
individuale (caiace si canoe) si in grup
(ambarcatiuni cu motor), in aval catre
PN-BmB, in special pentru vizitarea cabanei si
zonei de protectie integrala Egreta ;
- municipiul Braila, acces cu ambarcatiuni
fluviale pentru vizitarea zonei de
coservare speciala de protectie integrala Fundu
Mare ;
- comuna Gropeni, acces la punctul de trecere cu
bacul in Insula Mare a Brailei
cu ambarcatiuni fluviale pe Dunarea Navigabila
in amonte si in aval si pe
bratele Valciu si Calia.
 Flora
• In sistemul de insule și lacuri din Balta Mica a Brailei a fost identificat pana in prezent un
numar de 218 specii de plante superioare. Speciile lemnoase sunt cele caracteristice
zonelor de luncă inundabilă, fiind reprezentate de esențe moi, cele mai raspandite fiind:
salcia (Salix alba, Salix cinerea, Salix fragilis), plopul (Populus alba, Populus nigra), ulmul
(Ulmus foliacea), catina mica (Myricaria germanica), murul (Rubus caesius).
In mlastinile cu stuf, speciile de plante mai des intalnite sunt: stuful (Phragmites australis),
papura (Typha latifolia, Typha angustifolia), Scirpus lacustris, Lythrum salicaria, Galium
palustre, Euphorbia palustris, Solanum dulcamara, Sium latifolium, Glyceria maxima,
Stachys palustris, Butomus umbellatus, Iris pseudacorus.
Dintre plantele inferioare, cel mai bine reprezentate sunt algele verzi, albastre și
silicioase, ca organisme specifice zonelor umede, precum și fungii (ciupercile).
O vegetatie deosebita se afla pe nisipuri (Tragus racemosus, Cynodon dactylon etc.).
 Fauna
• Diversitatea faunei este determinata de diversitatea habitatelor,
mai ales datorita faptului ca mai mult de jumatate din
ecosistemele identificate sunt naturale. Au fost identificate un
numar mare de vertebrate – 325 de specii dintre care 68 specii
sunt incluse pe Anexa I a Directivei Păsări şi alte 26 specii care
se regăsesc pe Anexele I, II, IV şi V ale Directivei Habitate,
reprezentând principala atracţie a PN-BmB.
 Avifauna
Pasarile sunt reprezentate de un numar de 206 de specii, care utilizeaza acest teritoriu pentru cuibarit, hrănire, ca
loc de popas in timpul migratiei sau pentru iernare.
Caracteristicile de zonă umedă în regim liber de inundație se reflectă și în structura ecologică a avifaunei întâlnite
în parc, dintre cele 206 specii de păsări, 98 fiind specii acvatice și 108 terestre.
Cea mai mare concentrare de specii acvatice, dar şi terestre, este semnalată în Insula Mică a Brăilei, în zona
bălţilor Dobrele, Sbenghiosu, Lupoiu, Curcubeu, Gâsca, Jigara, Vulpaşu şi Cucova şi în insula Fundu Mare.
Dintre speciile cuibăritoare, migratoare şi sedentare, a căror prezenţă poate fi considerată ca deosebită,
conform Directivei Păsări, amintim: toate speciile de corcodei: corcodelul mic -Tachybaptus ruficollis, corcodelul
mare – Podiceps cristatus, corcodelul cu gât negru – Podiceps nigricollis, cormoranul mare şi cormoranul
mic – Phalacrocorax carbo, Phalacrocorax pygmaeus, buhaiul de baltă – Botaurus stellaris, stârcul pitic –
Ixobrychus minutus, stârcul de noapte – Nycticorax nycticorax, stârcul galben – Ardeola ralloides, stârcul roşu –
Ardea purpurea, ţigănuşul – Plegadis falcinellus, lopătarul – Platalea leucorodia, lebăda de vară – Cygnus olor,
raţa pestriţă – Anas strepera, raţa cârâitoare – Anas querquedula, raţa roşie – Aythya nyroca, codalbul –
Haliaeetus albicilla, chirighiţa cu obraji albi – Chlidonias hybridus, chirighiţa neagră – Chlidonias niger, buha –
Bubo bubo, , pescăraşul albastru – Alcedo atthis, lăstunul de mal – Riparia riparia, dumbrăveanca – Coracias
garrulus.
Alte specii sunt prezente doar ca oaspeţi de iarnă sau în pasaj: cufundarul mic şi cufundarul polar – Gavia
stellata, Gavia arctica, corcodelul de iarnă – Podiceps auritus, pelicanul comun şi pelicanul creţ – Pelecanus
onocrotalus, Pelecanus crispus, gârliţa mare şi gârliţa mică – Anser albifrons, Anser erythropus, raţa suliţar –
Anas acuta, raţa cu ciuf – Netta rufina, acvila de câmp – Aquila heliaca, uliganul pescar – Pandion haliaetus,
şoimul dunărean – Falco cherrug, prundăraşul de sărătură – Charadrius alexandrinus, fluierarul cu picioare roşii -
Tringa totanus, chira de baltă – Sterna hirundo, prigoria – Merops apiaster.
• Categoriile de turism ce se pot desfăsura în PN-BmB sunt :
- ecoturismul, ce poate fi practicat la rândul său prin :
• bird watching – realizat în Balta Mică a Brăilei din
bărci, din cele 10 turnuri de observatie si din 4
observatoare plutitoare,
• canotaj – practicat în ambarcatiuni individuale (de
tip canoe sau caiac), pe traseul turistic nr. 15 de la Giurgeni
(amonte) spre Brăila (aval) pe bratele nenavigabile
ale Dunării,
• pescuit sportiv – spre deosebire de Delta Dunării
unde pescuitul sportiv este considerată o formă de
valorificare a resurselor naturale regenerabile, în
Balta Mică a Brăilei pescuitul sportiv este perceput
ca o activitate de recreere ;
-agroturismul ce poate fi practicat în 14 gospodării
traditionale, identificate de administratia parcului în cele 23
de comunităti locale rurale riverane si în care localnicii
sunt de acord să desfăsoare activităti specifice industriei
ospitalitătii ;
-turismul stiintific este o formă specializată de vizitare prin
care cercetători (specialisti si amatori) si studenti
deopotrivă, apartinând unor universităti, institute si ONG-uri,
studiază atât capitalul natural din Balta Mică a Brăilei
cât si relatiile dintre acesta si sistemele socio-economice
adiacente – toate acestea s-au concretizat prin
numeroase lucrări stiintifice publicate si peste 70 de teze
de doctorat ;
Multumesc pentru atentie!