ANOMALII CONGENITALE

ALE TUBULUI DIGESTIV

DR. EUGEN CIRDEIU

CLINICA III PEDIATRIE
UMF - IASI
 ANOMALII CONGENITALE ALE
STOMACULUI
I. MICROGASTRIA –
EXCEPTIONALA (40 DE CAZURI RAPORTATE DE LA DESCRIEREA INITIALA
DIN 1842)

 LIPSA DE DEZVOLTATRE EBRIONARA A STOMACULUI (4 SAPT.

INTRAUTERIN) – NU PERMITE DILATAREA (SCADE CAPACITATEA
GASTRICA) – DEVENIND TUBULAR

 ASOCIATA FRECVENT CU ALTE MALFORMATII

 MALROTATIE
 SITUS INVERSSUS
 DEFORMAREA MEMBRELOR SUP. SI ALE CV
 MICROGNATIE
 ATREZIE SPLENICA (CEL MAI FRECVENT)
 MEGAESOFAG

 TABLOU CLINIC
 VARSATURI SI DIAREE (PRIN UMPLEREA RAPIDA A STOMACLUI)
 PNEUMOPATII RECIDIVANTE (SECUNDARE RGE SI ASPIRATIEI)
 MALNUTRITIE
 DIAGNOSTICUL POZITIV – TRANZITUL BARITAT
ESO-GASTRIC - STOMAC MIC SI TUBULAR – RGE –
POZITIE ANORMALA A STOMACULUI

 TRATAMENT
 CHIRURGICAL – MARIREA STOMACULUI
PRIN ANASTOMOZA INTRE ACEASTA SI
SACUL UNEI ANSE JEJUNALE DUPA O
PREALABILA JEJUNO-JEJUNO-STOMIE
 ALIMENTATIE PARENTERALA PANA LA
DECIZIA CHIRURGICALA
II. ATREZIA GASTRICA SAU STENOZA
PREZINTA 2 SUBGRUPE
A. ATREZIA CORPULUI STOMACULUI CARE IMPLICA O
MEMBRANA SAU DIAFRAGM CARE OBSTRUEAZA
LUMENUL
B. ATREZIA ADEVARATA CARE AFECTEAZA ANTRUMUL SI
PILORUL
MECANISMUL EMBRIOLOGIC NU ESTE CUNOSCUT
ASOCIEREA CU ALTE ANOMALII ESTE RARA
SANARA – 6 CAZURI POSTULEAZA CA ANOMALIA AR
AVEA CARACTER AUTOSOMAL RECESIV
S-A RAPORTAT ASOCIEREA CU SDR. DOWN
TABLOU CLINIC
SIMPTOMATOLOGIA APARE IN PRIMELE 24 DE ORE DUPA
NASTERE IN FORMALE COMPLETE
VARSATURI PERSISTENTE NEBILIOASE
DISTENSIE ABDOMINALA IN ETAJUL SUPERIOR
DESHIDRATARE
HIPOCLOREMIE, HIPOKALIEMIE SI ALCALOZA
METABOLICA (CA IN STENOZA PILORICA).
 IN FORMELE INCOMPLETE SIMPTOMELE APAR
MAI TARZIU →VARSATURI, GRETURI, DURERE
IN ETAJUL SUPERIOR ABD, SCADERE
PONDERALA → APARE LA ADULT
 DIAGNOSTICUL – O MARE URGENTA
 RADIOGRAFIA PE GOL → STOMAC MARE CU AER SI
INTESTIN FARA AER IN FORMA COMPLETA →
INTERVENTIA CHIRURGICALA IMEDIATA
 FORME INCOMPLETE → TRANZITUL BARITAT
ESO-GASTRIC EVIDENTIAZA MEMBRANA SAU
DIAFRAGMUL
 INTERVENTIA CHIRURGICALA →
GASTROJEJUNO-STOMIE SAU PILOROPLASTIE
(DACA ATREZIA ESTE IN CONTINUITATE)
 FORMELE INCOMPLETE → INDEPARTAREA
MEMBRANEI.
 DIVERTICULUL GASTRIC
 APARE RAR
 SEDIUL
 PERETELE POSTERIOR GASTRIC IN VECINATATEA
DESCHIDERII ESOFAGULUI IN STOMAC
 ANTRUMUL SI PILORUL SUNT IN ORDINE AFECTATE
 INTERESEAZA TOATE STRUCTURILE PERETELUI GASTRIC
 TABLOU CLINIC – RAR IN COPILARIE, FRECVENT LA ADULT
→ DURERI EPIGASTRICE SAU TORACICE, PIROZIS SI
VARSATURI
 DIAGNOSTICUL SE CONFIRMA
 TRANZIT BARITAT
 ENDOSCOPIE
 EXAMEN ANATOMOPATOLOGIC – ELIMINA
 FALSII DIVERTICULI
 TUMORI
 PLIURI GASTRICE PROEMINENTE
 ULCER GASTRIC
 TRATAMENT
 ABLATIE CHIRURGICALA CU REFAEREA PERETELUI GASTRIC
 DEFECTE MUSCULARE CONGENITALE
 PRIN DEFECT DE MIGRARE A MIOBLASTILOR IN TIMPUL DEZV
STOMACULUI (TD) DIN MEZODERM IN VIATA INTRAUTERINA
 DEFECTUL MUSCULAR IMPLICA INTREAGA MUSCULATURA SAU
PARTIAL
 SEDIUL EXACT CA SI POLIPII GASTRICI → CONSECINTA →
PERFORATIA LA ACESTE NIVELE
 TABLOU CLINIC → CA O PERFORATIE ACUTA VISCERALA →
 DISTENSIE BRUSCA ABDOMINALA
 VARSATURI
 COLAPS CARDIO-VASCULAR
 UNEORI INSUFICIENTA RESPIRATORIE (RIDICAREA
DIAFRAGMULUI)
DIAGNOSTICUL + RG ABDOMINALA SIMPLA - RELEVA AER
INTRAPERITONEAL
 TRATAMENTUL – MARE URGENTA
 EVACUAREA PRIN CANULA A AERULUI DIN PERITONEU
(METODA SALVATOARE)
 LAPARATOMIE – REPARAREA GASTRICA CU TOALETA
PERITONEALA
 SUB LINIA MAMELONARA POT IMPLICA ABDOMENUL
 CELE PERINEALE – IMPLICA RECTUL
 ANTIBIOTICE CU SPECTRU LARG OBLIGTORIU.
 DUPLICATIA GASTRICA
 AFECTIUNE RARA COMPARATIV CU ALTE DUPLICATII ALE TD
(DESCRISA IN 1911)
 MAI FRECVENTA LA FETE
 SEDIU – MAREA CURBURA, PERETELE NTERIOR SI POSTERIOR
GASTRIC
 APARE CA O FORMATIUNE CHISTICA IMPARTIND PERETELE
COMUN CU STOMACUL ADEVARAT CU CARE DE ELE MAI MULTE
ORI COMUNICA SAU SE POATE CONTINUA CU RESTUL TRACTULUI
GASTROINTESTINAL
 EPITELIU DE ACOPERIRE ESTE DE TIP GASTRIC
 IFERA CA MARIME DE LA MICI LA MARI, SIMPTOMATOLOGIA FIIND
IN STRANSA RELATIE CU MARIMEA SI GRADUL COMUNICARII CU
RESTUL TRACTULUI GI
 TABLOU CLINIC
 VARSATURILE POT APARE IN PRIMLE ZILE DE VAITA
(DUPLICATIE MARE) SAU IN PER DE SUGAR, SUNT EXPLOZIVE,
IN JET CA SI IN STENOZA HIPERTROFICA DE PILOR
 IN ALTE SITUATII – DURERI EPIGASTRICE, SENZATIE DE
PLENITUDINE, SANGERARI GI, SCADERE IN GREUTATE
(INFLAMATIA SI SANGERAREA MUCOASEI GASTRICE CARE
CAPTUSESTE CHISTUL)
 PERFORAREA SAU FISTULIZAREA CHISTULUI AU FOST
RAPORTATE
 DIAGNOSTIC
 RG ABDOMINALA – MASA ABD IN ETAJUL SUP
 TRANZITUL BARITAT – EVOCATOR DACA CHISTUL
COMUNICA CU STOMACUL
 CT SI ECHOGRAFIE

 TRATAMENT – CHIRURGICAL
 ABLATIA CHISTULUI (DAR SE REZECA SI DIN
STOMACUL ADEVARAT)
 COMUNICARE LARGA INTRE CHIST SI STOMAC
 VOLVULUSUL GASTRIC
 ROTATIE ANORMALA A UNEI PARTI A STOMACULUI IN JURUL ALTEIA
 2 TIPURI
 ORGANOAXIAL – AXA DE ROTARE ESTE LONGITUDINALA

 MEZENTEROAXIAL – AXA DE ROTARE ESTE TRANSVERSALA PRIN

CCURBURILE STOMACULUI
 IN 2/3 DIN CAZURI SE ASOCIAZA O ANOMALIE DE FIXARE A STOMACULUI
LA ESOFAG
 TABLOU CLINIC – ACUT IN PRIMELE ORE DE VIATA SAU MAI RAR TARDIV
 VARSATURI

 DURERI ABDOMINALE

 ASPECT DE ABD ACUT – SE POATE PRODUCE ISCHEMIE SI NECROZA

GASTRICA
 RG CU SUBSTANTA DE CONTRAST → ANOMALIA, IAR ANTRUL POATE
AJUNGE IN CAVITATEA TORACICA DACA EXISTA ANOMALIE HIATALA

 TRATAMENT CHIRURGICAL – MARE URGENTA – VOLVULUSUL ESTE ADUS

IN POZITIE NORMALA IAR STOMACUL E FIXAT LA PERETELE
ABDOMINAL.
 ACTIVITATEA MOTORIE GASTRICA
2 PARTICULARITATI
 CAND DUODENUL PRIMESTE CHIMUL → ACTIVITATE
SPONTANA CONTINUA PT OMOGENIZARE SI CONTACTUL CU
MUCOASA
 IN PERIOADA INTERDIGESTIVA (lumen gol) CONTRACTIILE
LINEARE, IN DIRECTIE NONPERISTALTICA, IMPING CHIMUL
DISTAL, DE-A LUNGUL INTESTINULUI.
FAZA I GASTRICA
 CONTRACTIILE PORNESC IN STOMACUL PROXIMAL→SPRE
PILOR SI DUODEN, CU IMPINGEEA CONTINUTULUI GASTRIC,
DAR ESTE NECESARA O ANUMIT PRESIUNE PT DESCHIDEREA
PILORULUI → IN STOMAC MAI RAMANE O MICA CANTITATE
DE CHIM → CRESTE ACTIVITATEA MOTORIE – DESCHIDREA
PILORULUI SI INCHIDEREA CARDIEI.

FAZA II INTERDIGESTIVA
 ACTIVITATEA MOTORIE COMBINA
 I – REPAUS
 II – 10% CONTR SINERGICE CU ELE DUODENALE
 III – CONTRACTII CU CELE DUODENALE
 PERTURBAREA ACESTEI ACTIVITATI
 GOLIRE RAPIDA A STOMACULUI
 GOLIRE INTARZIATA GASTRICA
 REFLUX D-G
 REFLUX G –E

CONSECINTA COMUNA -

VARSATURA
 ALTE GASTROPATII PRIN TULBURARI DE
MOTILITATE

1. GASTROPAREZA IDIOPATICA

DEBUT
IN PLINA STARE DE SANATATE
PSEUDOGRIPAL
GASTROENTERITA ACUTA
TABLOU CLINIC
ACUT (ZGOMOTOS) – VARSATURI NECONTROLATE, ALCALOZA
USOARA – SATIETATE PRECOCE, GRETURI, VARSATURI
OCAZIONALE

BOALA POATE AFECTA ANTRUMUL, IMPIEDICAND

ELIMINAREA ALIM SOLIDE DAR POATE FI PERMEABIL
PENTRU LICHIDE

IN CATEVA CAZURI S-A DECELAT O ACTIVITATE GASTRICA

ARITMICA.
 2. DISRITMIILE ANTRUMULUI GASTRIC

 TELANDER (1978) – LA UN COPIL CU VARSATURI

PERSISTENTE SI INTARZIERE IN GOLIREA
STOMCULUI – DISFUNCTIE A MUSCULATURII
ANTRALE (CONTRACTII ARITMICE, HAOTICE)
→ TAHIGASTRITA. ULTERIOR, PRIN
ELECTROGASTROGRAFIE S-AU RAPORTAT
NUMEROASE CAZURI – DISRITMIE A ANTRULUI
PILORIC.

 IN MIOPATII NU S-A SEMNALAT ACEST ASPECT.

 3. MIGRENA SI DISPEPSIA
NONULCEROASA

 MANIFESTARI CLINICE – GRETURI, VARSATURI

 SE CONSTATA O GOLIRE TARDIVA A STOMACULUI

 ETIOLOGIE SI PATOGENIE NECLARA

 GREU DE DIFERENTIAT CLINIC PACIENTUL CU MIGRENA

ABDOMINALA DE CEI CU DISPEPSIE NON ULCEROASA
SAU CU GASTROPAREZA IDIOPATICA SAU CEI CU
VARSATURI PSIHOGENE SAU CU ANOREXIE NERVOASA.
 4. DISFUNCTII ALE SN AUTONOM
 APAR:
 INFECTII: VARICELA, V. EBSTEIN BARR, SDR GUILLAIN-
BARRE
 BOLI METABOLICE: DZ, AMILOIDOZA
 BOLI DEGENERATIVE: SDR RILEY – DY, IN CARE EXISTA
ANOMALII CERTE ALE INERVARII COLINERGICE.

 TABLOU CLINIC:
 VARSATURI FRECVENTE ASOCIATE CU CONSTIPATIE
 OFTALMOPLEGIE SI LACRIMARE ABUNDENTA
 TRANPIRATII
 HTA ORTOSTATICA.

 LA UN PACIENT STUDIUL MUSCULATURII ANTRALE A ARATAT

UN DEFECT AL MUSCULATURII SI INERVATIEI INTESTINALE.
S-A SPECULAT CA MECANISM – INSUFICIENTA INERVATIEI
INHIBITORII NONADRENERGICE – NEGASITE SI LA ALTI
PACIENTI.
 5. VAGOTOMIA

 VAGOTOMIA TRONCULARA – PIERDEREA

INERVATIEI GATRICE – DUMPING SDR-
IMPOSIBILITATEA EVACUARII GASTRICE A
ALIMENTELOR SOLIDE – METODA ABANDONATA.
 VAGOTOMIA INALTA SELECTIVA- AFECTEAZA
RELXAREA PORTIUNII INALTE A STOMACULUI –
SDR DE DISPEPSIE NONULCEROASA – DISPARE
SAU SE AMELIOREAZA CU IMPUL
 EXCEPTIONAL SE RECURGE LA ACEST PROCEDEU
IN BOALA ULCEROASA.
 6. DISFUNCTII ALE SN ENTERIC
 DIFUZE SAU REGIONALE

 SE MANIFESTA PRIN SATIETATE PRECOCE, DISCONFORT

EPIGASTRIC POSTPRANDIAL, GRETURI, VARSATURI, SCADERE IN
GREUTATE (DISPEPSIE NONULCEROASA)

 ETIOLOGIE NCUNOSCUTA

 IN MAJORITATEA CAZURILOR – ANOMALII ALE MS. NETEDE SAU A

PLEXURILOR MIENTERICE – PATOGENIE NECLARA

 AFECTAT NUMAI STOMACUL – GASTROPAREZA IDIOPATICA

 AFECTEAZA NUMAI DUODENUL – OBTRUCTIE DUODENALA

 ESTE RARA – MANIFESTA LA COPIL DIN PRIMII ANI DE VIATA

 POATE FI FAMILIARA SI LIMITATA NUMAI LA INTESTIN (ABSENTA

CONGENITALA A NERVILOR ARGENTOFILI) – TRANSMISIE X
LINKATA SAU AR.
 7. AFECTIUNI ALE MUSCULATURII NETEDE
GASTRODUODENALE
 SECUNDARE UNOR BOLI MUSCULARE:
 DISTROFIA MIOTONICA
 SCLEROZA SISTEMICA

 SDR. EHLERS – DANLOS

 DERMATOMIOZITA

 LES

 PACIENTII SUFERA DE 2 SDR.

 MIOPATIE VISCERALA
 SDR. HIPOPERISSTALTICII INTESTINALE A
CARUI PATOGENIE - NECUNOSCUTA
 8. DROGURI CARE AFECTEAZA
MOTILITATE INTESTINALA

 SUBSTANTE COLINERGICE
 ADRENERGICE
 DOPAMINERGICE
 CHIMIOTERAPIC
 OPIOZI
 BLOCANTI AI CANALELOR DE CALCIU.
 9. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN

 LA UNII COPII OPERATI PT RGE PRIN

FUNDOPLICATURA →REFLUXUL DISPARE → “SDR.
ACUT SAU CRONIC DE BALONARE”, CU
REAPARITIA VARSATURILOR.

 STUDIILE ELECTROGASTROGRAFICE→
AFECTAREA SENSIBILITATII REFLEXULUI DE
VARSATURA → MECANISM NECUNOSCUT.
 EX. PARACLINICE PENTRU DIAGNOSTIC

RG SIMPLA SI TRANZITUL BARITAT

ECOGRAFIA ESO-GASTRICA SI INTESINALA →
DESCOPERIREA LEZIUNILOR ANATOMICE
MANOMETRIA – DINAMICA SI PRESIUNILE IN ACTUL
DIGESTIEI NORMALE (CARDIA, PILOR, INTRAGASTRIC) SI
POATE DIFERENTIA O MIOPATIE DE O NEUROPATIE
GASTRICA.
GOLIREA STOMACULUI – SCINTIGRAFIA CU LAPTE CU
INDIU, TC 99, C13 FIXAT PE SUBSTANTE STABILE (HIDROXID
FEROS)
 GOLIREA INTESTINULUI – ABSORBTIA INTARZIATA A
SALICILATILOR (CORECTATA CU METOCLOPRAMID) –
DISPEPSIA NONULCEROASA.
 EX. PARACLINICE PENTRU DIAGNOSTIC
 ELECTROGASTROGRAFIA – DETECTARE RAPIDA
SI CORECTA A TULBURARILOR DE MOTILITATE –
DIFERENTIAZA MIOPATIA DE NEUROPATIE.
 ENDOSCOPIA – ESENTIALA PENTRU
EVIDENTIEREA LEZIUNILOR SI BIOPSII
INTESTINALE.
 HISTOLOGIA
 METODE DE OLORATIE ARGENTICA

 IMUNOCITOCHIMIA

 ME →
LEZIUNI DE FINETE A INERVATIEI
MUSCULATURIII TUBULUI DIGESTIV
 TRATAMENT
 CHIRURGICAL
 ANTROTOMIA, PILOROPLASTIA, GASTROENTEROSTOMIA
(MAI ALES LA COPIII CU PARALIZII CEREBRALE) SI
PSEUDOOBSTRUCTIE DIGESTIVA → REZULTATE
CONTRADICTORII, CARENTE GRAVE NUTRITIONALE,
PIERDERI HE.
 EVALUAREA BOLII DE BAZA
 DESI PATOGENIA ESTE FRECVENT NECUNOSCUTA –
AGRAVAREA BOLII (INFECTII, DROGURI,
PIERDERI)→MALNUTRITIE –AUZA IMPORTANTA DE
DECES.
 AG FARMACOLOGICI
 AG PROCHINETICI (METOCLOPRAMID, DOMPRIDONA,
CISAPRID, BETANECHOL)
 AG AI MOTILITATII – ERITROMICINA
 INDOMETACINA – IN UNELE TAHIGASTRII (TULBURARI A
METABOLISMULUI POSTGANGLIONAR)
 PROGNOSTIC REZERVAT → PACIENTII AU BOALA
INTRINSECA NEUROMUSCULARA →
MORTALITATE PESTE 25% IN PRIMII ANI DE VIATA
PRIN MALNUTRITIE, SEPSIS, ASPIRATIE.
 ATREZIA DUODENALA

 CEA MAI FRECVENTA ATREZIE A TRACTULUI DIGESTIV, DUPA CEA

ESOFAGIANA
 40% DIN ANOMALIILE TRACT DIGESTIV
 1/6.000-1/10000 NN

 3 TIPURI ANATOMICE
 I - DIAFRAGM MUCOS SAU MUSCULAR – OBSTRUCTIE CE
CUPRINDE SI STRATUL SEROS SI CEL MUSCULAR AL
DUODENULUI FARA DISCONTINUITATE

 II – CAPATUL DISTAL SI PROXIMAL LEGATE PRINTR-UN

CORDON FIBROS

 III – DISCONTINUITATE COPLETA INTRE CELE 2 CAPETE

CARE SUNT OBSTRUATE.

HIDRAMNIOS IN A 30-A ZI DE GESTATIE.

 TABLOU CLINIC
 DEBUT PRECOCE (STENOZE STRANSE)
 BALONARE EPIGASTRICA (CONTRAST CU ABDOMENUL
PLAT) LA PRIMELE INCERCARI DE ALIMENTATIE
 VARSATURI BILIOASE (SUBVATERIAN)/ALIMENTARE
(SUPRAVATERIAN)

 DEBUT TARDIV (STENOZE INCOMPLETE)

 VARSATURI NECARACTERISTICE (BILIOASE UNEORI)
 SDR DISPEPTIC
 SDR OCLUZIV → FALIMENTUL CRESTERII
MEGADUODEN CONGENITAL → STAZA DUODENALA

 DIAGNOSTIC POZITIV
 RG ABDOMINALA PE GOL DUPA INSUFL DE AER PE SONDA
NAZOGASTRICA → EVIDENTIAZA STOP AL COLOANEI DE
AER
 TRANZITUL BARITAT ESO-GASTRO-DUODENAL – UNEORI
NU ESTE FOLOSIT
 TRATAMENT – CHIRURGICAL – STENOZELE TOTALE – MARE
URGENTA.
 STENOZA DUODENALA

 CEA MAI FRECVENTA STENOZA INTESTINALA – 70%

 DUODENUL-PASTREAZA CONTINUITATEA – EXISTA UN
ORIFICIU CENTRAL SAU EXCENTRIC.
 TABLOU CLINIC
 DEBUT TARDIV – COPILARIE

 PER LUNGA ASIMPTOMATICA

 PER DE VARSATURI SIRETARDUL CRESTERII –

SIMPTOMELE CELE MAI FRECVENTE
DIAGNOSTIC +
 TRANZIT BARITAT ESO-GSTRO-DUODENAL

 ENDOSCOPIA – INVESTIGATIE IMPORTANTA

TRATAMENT – CHIRURGICAL.
 DUPLICATIA DUODENALA

 EXCEPTIONAL DE RARA

 DEBUT PRECOCE

 SDR OBSTRUCTIV ACUT – COMPRESIA

CHISTULUI – ULCERARE SAU SANGERARE


 TRATAMENT CHIRURGICAL URGENT,

DIFICIL DATORITA CAILOR BILIARE SI
PANCREATICE INVECINATE.
 ONFALOCELUL SI GASTROSCHIZISUL
 ANOMALII (DEFECTE ALE PERETELUI ABDOMINAL ANTERIOR) –
AOCIATE CU ANOMALII ALT TUBULUI DIGESTIV
 POTATIA SI FIXAREA ANORMALA A INTESTINULUI – PREZENTE IN
MAREA MAJORITATE A CAZURILOR
 ONFALOCELUL
 LA NIVEL OMBILICAL

 ACOPERIT (FRECVENT) DE O MEMBRANA TRANSLUCIDA SAU

SAC – INSERTIA CORDONULUI OMBILICAL
 CONTINE INTESTIN, STOMAC, FICAT

 GASTROSCHIZISUL
 NU ARE SAC

 CONTINE INTESTIN SI STOMAC (NICIODATA FICAT)

 INTESTINUL FRECVENT AFECTAT – EDEM, COGESTIE.

TRATAMENT CHIRURGICAL – FIXARE, REDUCERE A ORG.,

REFACEEA PEREATELUI ABDOMINAL.
 DIVERTICULUL MECKEL

 PERSISTENTA PARTIALA A CANALULUI VITELIN SAU ONFALO-

MEZENTERIC
 “PUNGA” A ILEONULUI TERMINAL
 CONTINE TOATE STRATURILE PERETELUI INTESTINAL , IN PESTE
50% DIN CAZURI – TESUT ECTOPIC (MUCOASA) GASTRIC,
PANCREATIC, DUODEN, COLON.
 IN 2-3 % DIN POPULATIA GERALA (ASIMPTOMATIC)
 SIMPTOMELE – LA ORICE VARSTA – COMPLICATII IN 6% CAZURI
 RAR LA SUGAR – MAI FRECVENT LA 1-3 ANI
 TABLOU CLINIC
 DIVERTICULITELE (25%) – APENDICITA AC
 OCLUZIILE (25%) – FISTULA SAU DEPRESIUNE OMBILICALA – TABLOU
CLINIC DE OCLUZIE INTESTINALA.
 ULCERUL DIVERTICULAR (40%) – DURERI IN ORICE HEMORAGIE
DIGESTIVA (MASIVA SAU USOARA)
 DIAGNOSTIC DIFICIL – SCINTIGRAFIE / LAPAROTOMIE.
 TRATAMENT CHIRURGICAL
 DIVERTICULUL INTESTINAL
 1-4% PREZENT IN POPULATIA GENERALA

 SEDIUL CEL MAI FRECVENT – JEJUNUL

 MAJORITATEA SUNT ASIMPTOMATICI

 POT DETERMINA OBSTRUCTII INT,

PERFORATII, HEMORAGII ACUTE SAU
CRONICE.

 INFLAMAREA – MIMEAZA APENDICITA.

 DIVERTICULUL INTESTINAL
 SEDIUL – JEJUNO-ILEAL
 INCIDENTA – 1/1500-1/4000 NN
 5-10% SE ASOCIAZA CU FC SAU BOALA HIRSCHPRUNG
 HIDRAMNIOS IMPORTANT
 OCLUZIE INTESTINALA VARIABILA IN FUNCTIE DE GRADUL
STENOZEI
 TRANZIT INTESTINAL – PREZENT UNEORI DUPA NASTERE

 CLASIFICARE ANATOMICA (GROSFILD)

 TIP I –MEMBRANA SAU DIAFRAGMA CE OBSTRUEAZA
LUMENUL
 TIP II – INTRERUPERE A CONTINUITATII INTESTINALE
PRINTR-O SCURTA BANDA FIBROASA
 TIP IIIA – INTRERUPT COMPLET, FARA CONEXIUNE
INTRE CAPETE
 TIP IV – APARE CA UN “LANT DE CARNAT ” - OBSTRUCTII
MULTIPLE DE LA DUODEN LA COLON.

MARE URGENTA CHIRURGICALA.

 ATREZIA COLONULUI

 MAI RARA CA ATREZIA INTESTINALA

 1/40000 NN
 ESTE DE TIP I
 ACELEASI SIMPTOME CA AI
 TRATAMENT – CHIRURGICAL.
 DUPLICATIILE INTESTINALE
 MALF CHISTICE SAU TUBULARE ALE INTESTINULUI AVAND
STRUCTURA ACESTUIA

 TIPUL CHISTIC IMPLICA REGIUNI MICI DIN INTESTIN, IAR

CEL TUBULAR REGIUNI MARI

 TIPUL CHISTIC NU COMUNICA CU INTESTINUL, IAR CELE

TUBULARE COMUNICA

 LOCALIZARE – DE LA GURA LA ANUS

 DUPLICATIILE COLONULUI SE POT UNI CU INTESTINUL – 2

ORIFICII ANALE

 POT CONTINE MUCOASA GASTRICA ECTOPICA – SECRETA

HCl – INFLAMATIE, PERFORARE, SANGERARE

 DUPLICATIILE RECTALE – POT PRODUCE OBSTRUCTIA

TRACTULUI URINAR

 25% DIN CAZURI – NEOPLASME

 DUPLICATIILE INTESTINALE

 CLINIC:
 SDR OCLUZIV
 HDS
 PERFORATIE PERITONITA
 DIAGNOSTIC DIFICIL:
 SCINTIGRAFIE
 CT
 LAPAROTOMIE
 DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:
 MASE ABDOMINALE
 DUREREA ABDOMINALA
 HEMORAGII GI
 ROTATIA SI FIXAREA ANORMALA
INTESTINUL PATRUNDE IN ABDOMEN IN SAPT A 10
A DE GESTATIE – ROTATIE (IN SENS INVERS ACELOR
DE CEAS) 270 GRADE IN JURUL AXEI ART
MEZENTERICE SUPERIOARE (ANSA DUODENO-
JEJUNALA SE ROTESTE IN SPATELE ARTEREI PE
CAND CELELALTE ANSE AJUNG ANTERIOR ARTEREI
MEZENTERICE SUP) – URMAND FIXAREA LA
PERETELE ABD POSTERIOR.

 PROCESE ANORMALE – OBSTRUCTIE INTESTINALA,

ISCHEMIE, NECROZA, VOLVULUS.
 EXTREM DE RARE
 SE ASOCIAZA FRECVENT CU MCC.
 STENOZA HIPERTROFICA DE PILOR
 SHP - termen congenital inadecvat -situatii multicentrice
 nastere (urmariti echografic) - grosimea musculaturii
pilorice normale — ulterior dezvolta stenoza
(hipertrofierea musculaturii pilorice)
 activarea NADPH-oxidazei (producatoare de oxid nitric -
relaxeaza" musculatura neteda) -scazuta sau absenta in
stratul muscular circular piloric (normala in stratul
longitudinal) → contractie permanenta a sfincterului
piloric —> hipertrofie → stenoza
 tipul alimentafiei — rol esential (incomplet elucidat) -
boala excepfionala la indieni si rasa neagra, absenta in
China, dar prezenta la N.N. de origine chineza proveniti
din cupluri stabilite in SUA.
 frecventa:1-5 cazuri/1.000 N.N. in Europa si America de
Nord
 raport B/F = 4/1
 10.7% cazuri SHP asociaza: fenilcetonurie sau alte
anomalii digestive (A,E,HH)
 Tablou clinic
Varsaturi postprandiale - explozive
 alimentara, cu continut mai mare (fara bila),
uneori cu striuri sangvinolente
 debut in saptamana 2-6 de la nastere
(exceptional dupa 3 luni)
 neinfluentata de pozitie, schimbarea sau
« ingrosarea" alimentatiei
 constipatie cronica
 denutritie progresiva.
 Examen obiectiv
 unde peristaltice gastrice (peretele abdominal)
intensificate dupa. ingestia de alimente
 tumora pilorica: (67-90% din cazuri) deasupra
ombilicului si la dreapta liniei mediane – mobila,
neaderenta
("maslina")
 abdomen marit de volum — staza gastrica.
 icter sau subicter (perturbarea etapei hepatice de
melabolizare a bilirubinei)
 semne de malnutritie.
Forme clinice
 forma precoce (2-5% din cazuri) - varsatura apare din
primele zile de la nastere
 forma icterica (2-5% din cazuri) - bilirubina neconjugata -
dispare dupa interventia chirurgicala.
 sindrom freno-piloric Roviralta (2-9% din cazuri) ce
asociaza SHP - HH si RGE secundar —varsaturi "in zat
de cafea " caracteristica HH
 Explorari diagnostice
 echografia abdominala precizeaza diagnosticul in 85-100%
din cazuri
 examen radiologic cu substanta de contrast baritata -
imediat (dupa ingestie) - modificarea stomacului la 4 ore
si la 24 ore —► staza gastrica.
 Aspect tipic: stomac diiatat + sindrom de lupta "lupta
pilorica", aspect alungit si filiform al canalului piloric si
staza gastrica.
Diagnostic diferential - spasmul piloric (adeseori mai
frecvent ca SHP):
 varsaturile apar la nastere, sunt mai frecvente, dar in cantitati mai
mici ca pranzul ingerat
 stare de nutritie putin alterata
 tratament medicamentos eficace.
Tratament chirurgical: piloromiotomie extramucoasa
(Fredet-Ramstedt-Weber).
 Anomalii de dezvoltare ale intestinului gros
Megacolonul congenital (boala lui Hirschsprung BH)

 Incidenta - 1/10.000 - 1/5.000 NN

 predispozitie pentru sex masculin raport B/F 2.5-2.7/1
 raport B/F pentru cazurile cu agangtionoza extinsa 1.4-1/1
 Patogeneza - absenta celulelor ganglionare din plexurile
Meissner si Auerbach - consecinta a sistarii procesului de
migrate caudala a celulelor crestei neurale embrionare
care are loc in saptamina 5-8 de viata intrauterina pe un
anumit segment al colonului.
 migrarea influentata - modificarea unor componente ale
matricei extracelulare - laminina, colagen tip IV
 Se produce dilatarea in amonte a colonului - secundara
obstacolului functional (zona aganglionara) situata de
obicei rectal.
 Etiologia - boala multifactoriala - factori genetici
si de mediu
 Factori genetici
 incidenta mai crescuta a BH in unele familii (constant la
gemenii monozigoti)
 asocierea cu alte boli conditionate prenatal - trisomia 21
(9.5-13%), malformatii cardiace (DSV), malformatii
intestinale, malformatii renale, scheletice, SNC, etc.
 prezenta la unii bolnavi a unei delectii interstitiale
localizate pe cromosomul 13q
 Factori de mediu —» primele 8 saptamani de
gestatie
 hipertermia gravidei
 factor infectios
 compromiterea vascularizatiei arteriale a colonului
 Localizarea segmentului intestinal aganglionar
 segmentul intestinal aganglionar porneste de la sfincterul anal —
extinde proximal:
 numai rectal 22% din cazuri
 rectul si colonul sigmoid 52% din cazuri
 rectul, colonul sigmoid si distante variabile din colon
26% din cazuri
 tot colonul 4% din cazuri
Tablou clinic
 Nou-nascut
 lipsa eliminarii meconiului in primele 48h (85% cazuri)
 tuseu rectal - ampulft rectala lipsita de meconiu
 eliminarea exploziva de meconiu si gaze la retragerea degetului
(semn important de BH)
 varsaturi alimentare (rar biloase, exceptional fecaloide) - 80%
cazuri
 constipatie cronica (80%-90% cazuri)
 meteorism abdominal (lipseste cand tot colonul este aganglionar)
 inapetenta
 diaree "falsa diaree" apare spre sfarsjtul perioadei neonatale -
complicatie grava -» enterocolita
 Sugar
 constipatia (simptom dominant) — cronica cu
evacuare spontana absenta sau incompleta la
7-10 zile
 episoade de obstructie intestinala incompleta
 varsaturi
 meteorism abdominal
 apetit redus
 falimentul cresterii
 Explorari diagnostice
 irigografia - 3 segmente
 rectal sau rectosigmoidian ingust
 distal dilatat
 intermediar - conic
 (La NN - nu s-a instalat dilatatia si in BH cu
segment aganglionar foarte scurt - fara ingustare)
 examen radiologic "pe gol"
 rectosigmoidoscopia
 manometria ano-rectala - completeaza si uneori
precizeaza diagnosticul
 biopsia rectala - capitala atestand absenta
celulelor ganglionare
 Evolutie, complicatii
 fara tratament - exitus in perioada de NN
sau sugar mic prin:
 peritonita prin perforarea colonului la NN
 volvusul intestinal

 enterocolita acuta cu leziuni ulceronecrotice -

abcese pericolonice, perforatie intestinala,
septicemie cu germeni Gram
 falimentul cresterii staturo-ponderale
 Diagnostic – stabileste
 15% in perioada NN
 65% cazuri sub 3 luni
Tratament
 medical (clisme evacuatorii si purgative) - iluzoriu
 chirurgical — electie
 La NN - colostomie
 3-6 l operatie corectoare (anastomoza intestinului
normal inervat cu anusul cu sau fara rezectia
segmentului aganglionar)
Complicatii 7-10%
 stenoza anala
 fistule
 incontinenta fecala
Mortalitate - sub 1.2%
 ANOMALII DE DEZVOLTARE
ANO – RECTALE

Trebuie diagnosticate imediat dupa nastere -

constituind o urgenta chirurgicala.
Incidenta - 1/5.000 nou nascuti vii
Clasificari -multiple
CLASIFICARE IN FUNCTIE DE SEX
 Tablou clinic (comun)
 ocluzie intestinala joasa
 absenta scaunelor (inclusiv meconiu)
 distensie abdominala gazoasa
 secretii la nivelul orificiilor de deschidere in
cazul fistulelor
 inspectia regiunii perineale, interfesiere,
coccigiene si vulvare - deceleaza anomaliile.
 Tratament chirurgical - refacerea
aparatului ano-rectal si corectarea
malformatiilor asociate.
 Prognostic postoperator - bun.