Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Calculul osiilor
F F
R1 2
; R2 1
d3
M i max R1 1 Wz ai ai ;
32
d x3
M ix R1 x Wz ( x) ai ai .
32
1
M i max c ca
i ai
v
Wz 1
Calculul şi verificarea arborilor drepţi
Predimensionarea - se face din două condiţii
32 M e 16Mt
d 3 d3
ai( 1) at
Verificarea arborilor drepţi
1 1
a) la oboseală c c
v m v m
1 c 1 c
c c
c ca 1,5...2,5
c2 c2
b) la deformaţii flexionale
Fr 3 Ft 3 d4
f H max ; fV max I
48EI 48EI 64
G Ip G i 1 I pi
d) la turatie critica
mg kf s
Fc m ( fd e) k f d
2
m e 2 k
fd cr
k m 2 m
k mg
cr
m m fs 30 g
ncr
cr
ncr
30
fs
LAGĂRE
Lagărele sunt organe de maşină care preiau forţele radiale şi axiale ale unui
arbore, căruia îi permit mişcări de rotaţie sau de oscilaţie în jurul axei sale.
În funcţie de felul frecării, lagărele pot fi:
- lagăre cu alunecare;
- lagăre cu rostogolire (rulmenţi).
Dintre cele două tipuri de lagăre, mai răspândite (circa 90%) sunt cele cu
rulmenţi, deoarece întreţinerea lor este mai simplă şi fiind standardizaţi pot fi uşor
înlocuiţi. Sunt însă situaţii când rulmenţii nu pot înlocui lagărele cu alunecare şi anume:
- la turaţii foarte înalte (din cauza durabilităţii mici a rulmenţilor);
- la portanţe mari;
- când există şocuri şi vibraţii;
- la arbori cotiţi dintr-o bucată;
- în medii agresive pentru rulmenţi;
- când sunt necesare dimensiuni radiale mai mici;
- unde sunt restricţii de zgomot.
Clasificarea lagărelor: Lagăre cu alunecare
a) direcţia forţei ce acţionează în lagăre:
- lagăre radiale, la care forţa este perpendiculară pe axa lagărului (fig.6.1a şi 6.2);
-lagăre axiale, la care forţa este pe direcţia axei lagărului, numite şi crapodine
- lagăre combinate (axial-radiale, fig.6.1c).
b) după regimul de frecare:
- lagăre cu frecare uscată şi limită;
- lagăre cu frecare mixtă;
- lagăre cu frecare fluidă;
- lagăre hidrodinamice şi gazodinamice;
- lagăre hidrostatice şi gazostatice;
- lagăre cu ungere hibridă.
c) după forma suprafeţei de frecare:
- lagăre cilindrice (fig.6.1a);
- lagăre plane (fig.6.1b);
- lagăre conice (fig.6.1c);
- lagăre sferice.
d) după poziţia pe osie sau arbore:
- lagăre de capăt (fig.6.1a);
-lagăre intermediare.
e) după tipul ungerii
-hidrostatice
-hidrodinamice:
Lagăre cu rostogolire (rulmenţi)
Avantajele rulmenţilor:
- Frecare mică;
- consum mic de lubrifiant;
- întreţinere simplă;
- joc radial mic;
- gabarit axial redus;
- se înlocuiesc uşor;
- nu necesită perioadă de rodaj.
Dezavantajele rulmenţilor:
- gabarit radial mare;
- sunt puţin silenţioşi;
- suprasarcinile provoacă micşorarea rapidă a durabilităţii;
- sensibili la impurităţi mecanice;
- nu se pot monta ca lagăre intermediare;
- execuţia şi montajul rulmenţilor se face cu toleranţe mici;
- suprafeţele de rulare trebuie să fie lustruite;
- capacitatea de amortizare este mai redusă.
Simbolizarea rulmenţilor
Simbolul unui rulment cuprinde două părţi distincte: simbolul de bază şi simbolurile
suplimentare.
Simbolul de bază cuprinde:
a) Simbolul tipului de rulment (radiali cu bile, radiali-axiali cu role conice etc.) este
format dintr-o cifră sau din una sau mai multe litere;
Exemplu:
6 - rulment radial cu bile pe un rând;
3 - rulment radial-axial cu role conice;
NU - rulment radial cu role cilindrice.
b) Simbolul seriei de dimensiuni cuprinde două cifre: prima se referă la seria de
lăţimi, iar a doua se referă la seria diametrelor . La rulmenţi axiali, în loc de seria de
lăţimi se consideră o serie de înălţimi.
Exemplu: rulmentul 30306 are diametrul exterior D mai mare decât rulmentul 30206 şi
lăţimea b mai mică decât rulmentul 32306
c) Simbolul alezajelor este dat, în general, de ultimele cifre ale simbolului de bază. Pentru
diametre cuprinse între 0,6 şi 9 mm simbolul alezajului cuprinde chiar valoarea alezajului; dacă
simbolul alezajului este format din mai mult de două cifre, sau dacă alezajul este o fracţie zecimală,
simbolul alezajului se separă întotdeauna de simbolul seriei printr-o linie oblică. Pentru diametrul
interior cuprins între 10 şi 17 mm simbolurile sunt tabelate.
Diametrul alezajului, d mm 10 12 15 17
Simbolul alezajului 00 01 01 03
Capacitatea dinamică de bază a rulmenţilor reprezintă sarcina pur radială sau pur axială
la care, fiind încercat un lot de rulmenţi identici, acesta atinge durabilitatea de bază
egală cu un milion de rotaţii. Indiferent de tipul rulmenţilor, durabilitatea acestora se
calculează cu relaţia (ecuaţia de catalog):
C - capacitatea dinamică de bază;
L C / P
p P - sarcina dinamică echivalentă;
10 p =3 pentru rulmenţi cu bile ;
p=10/3 pentru rulmenţi cu role.
b) Rulmenţii radiali-axiali cu bile sau cu role conice F a i 1(2) = (1,21...1,26) Fr1(2) tan
C0 f s P0
Po X 0 Fr Y0 Fa