Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Replicarea
Replicarea
• Biosinteza ADN
• Are loc astfel încît să fie asigurată
stabilitatea genetică în organism şi în
cadrul speciei (este o modalitate
specifică de biosinteză care permite
conservarea şi transmiterea informaţiei
genetice de la o generaţie la alta).
Cînd şi unde are loc replicarea ADN?
La eucariote replicare are loc doar în faza S, de sinteză, a ciclului
celular, faza separată de faza mitotică M prin perioadele de gol
(gap) sintetic G1 şi G2.
S
phase
• Faza S a ciclului
celular G1 interphase G2
• Nucleu Mitosis
-prophase
-metaphase
-anaphase
-telophase
REPLICAREA ADN PE SCURT
1. semi-conservativă
2. completă
3. bi-direcţională (deşi are loc întotdeauna în
direcţia 5’ 3’ !!!)
4. semi-discontinuă
1. Replicarea ADN este semi-conservativă
(Meselson-Stahl, 1958).
• Fiecare moleculă
fiică de ADN conţine
o catenă parentală
intactă asociată cu o
catenă nou
sintetizată.
Meselson & Stahl’s Famous Experiment (1958)
2. Replication este completă
Cromozom circular
(procariote)
3. Replicarea ADN este bi-direcţională
(Cairns, 1963).
• Replicarea începe într-un punct bine
determinat numit origine de replicare (ori) şi
pornind din acest punct se derulează simultan
în ambele direcţii.
bidirecţional
4. Replicarea este semi-discontinuă
• Reiji Okazaki a propus şi demonstrat în 1968 că în timp ce sinteza
unei catene (catena leading) este continuă, sinteza celei de-a doua
catene (catena lagging ) este discontinuă (în runde de 150-250 nt).
Întrebare:
• Următoarele afirmaţii în ceea ce priveşte
replicarea ADN sunt corecte:
1. Replicarea se realizează pe anumite porţiuni din
cromozom.
2. Sinteza ADN pe catena lagging este continuă.
3. Fiecare moleuclă fiică de ADN conţine două
catene nou sintetizate.
4. Fiecare catenă a ADNdc acţionează ca
matriţă/template pentru o nouă catenă de ADN.
Elementele esenţiale necesare
replicării
• Sunt necesare cinci elemente esnţiale :
Proteina Funcţia
Helicaza Desface dublul helix ADN
Single-stranding Stabilizează ADNmc şi previn renaturarea lui (refacerea
binding proteins (SSB) dublu helixului)
• Proteina DnaB
• Hexamer
• Catalizează un fel de denaturare in vivo a
ADN (catenele dezrăsucite pot fi citite de
către enzimele replicării)
• necesită energie; consumă 2 molecule de
ATP per 2 legături de hidrogen desfăcute.
Single stranded proteins (SSBs)
• Tetramer
• Se leagă de cele două catene ADN şi le
menţine separate prevenind renaturarea lor
• Trebuie să fie îndepartate înainte ca noua
catenă de ADN să poată fi sintetizată
Topoisomerazele
Enzima Enzima
tăiere coasere
ADN
relaxare
Clase de topoizomeraze: topoizomeraza II
• ADN-giraza
• Dimer
• Introduce în molecula de ADN supertorsiuni (-),
spre stînga, în sens contrar celor create de
înaintarea bifurcaţiei de replicare; astfel
compesează în avans constrîngerile impuse de
desrăsucirea duplexului de ADN
• Necesită energie (consum de ATP)
ADN polimerazele-ADN dependente:
• Copiază catena matriţă în direcţia 3’ 5’
• Necesită un primer deoerece nu poate initia sinteza unei catene noi (ARN-
ul sintetizat de primază serveşte drept primer)
P P
H20
+
P 3'
P P
P OH P Piro-
fosfat
P CH2 Base
O
5' CH2 Base
O
OH
3'
Cap 3‘ (în creştere)
OH
Clase ADN polimeraze -ADN
dependente:
• procariote:
– ADN pol I, II, III, IV, V
• eucariote:
- ADN pol α, β, γ, ε, δ
Proprietăţile ADN polimerazelor la procariote
• ADN pol IV
- Pol IV este o ADN polimerază predispusă la erori de împerechere
(nu are activitate de proof-reading ca la pol III, pol II şi pol I)
- Pol IV este responsibilă de 50% din mutaţiile adaptative.
• ADN pol V
- Pol V aparţine unei căi speciale de reparare (un fel de “ultima
barieră“) denumită calea SOS de reparare a ADN.
- Pol V este sintetizată cînd celula este expusă la doze mari de
radiaţii sau de mutageni, cînd pot să apară lez. majore ADN.
Proprietăţile ADN polimerazelor la eucariote
ADN pol α β γ δ ε
Sinteza Sinteza
catena catenă
lagging leading
similaritate Pol I Pol II Pol II Pol III Pol II
cu enzime
de la
procariote
Primaza:
- Sintetizează
oligoribonucleotidul
(ARN primer) iniţial
pe care se ataşează
ADN polimeraza.
• Dezrăsucirea mediată de
către helicază (denaturarea) 5’ 3’
duplexului ADN cu fomarea 3’ 5’
ADNmc şi a bifurcaţiilor de
replicare
5’ 3’
• Legarea SSB la ADNmc 3’ 5’
• Formarea primozomului 5’ 3’
(conţine şi primaza) 3’ 5’
5’ 3’ 5’ 3’
3’ 5’
5’ 3’
Originea replicării
• Originea replicării
(oriC) este o regiune de
245 perechi baze bogată
în AT
• OriC este recunoscută oriC
de către proteina dnaA
care se leagă la oriC, şi
care împreună cu
proteina dnaB (helicaza)
desface ADNdc
(folosind ATP).
Primozomul
- elementul cheie al iniţierii-
• Primozomul este un complex de proteine care este
format din:
- dnaB (helicază)
- dnaC (şaperon al dnaB: asistă plicaturarea dnaB)
- primaza
- alte proteine
• Primozomul se deplasează împreună cu
bifurcaţuia de replicare, consumînd ATP
• Primozomul este responsabil pentru sinteza ARN
primer.
2. ETAPA DE ELONGARE
Etapa de elongare
-Sinteza de ADN prin adăugarea de dezoxiribonucleotide (una cîte
una) iniţial la capătul 3’ al ARN primer, ulterior la capătul 3’ end
al catenei în creştere.
3’ 5’
5’ 3’
3’ 5’
5’ 3’
3’ 5’
5’ 3’
3’ 5’
5’ 3’
Etapa de elongare
-Catena parentală 3’- 5’ (care este citită în aceeşi direcţie cu
deplasarea bifurcaţiei de replicare) este copiată continu.
-Catena nouă astfel sintetizată este catena “leading”.
Etapa de elongare
-Catena parentală 5’- 3’ (care este citită în direcţie opusă faţă de
deplasarea bifurcaţiei de replicare) este copiată discontinu.
Catena nouă astfel sintetizată este catena “lagging” şi este sintetizată
în fragmente mici (1fragment per rundă sinteză)-fragmentele Okazaki
Etapa de elongare
• Replicarea ADN la E. coli are viteza ~1000 nt/s
• Polimeraza III (subunitatea b) formează un inel care
alunecă pe ADN matriţă şi care creşte procesivitatea
miezului Pol III de la 10-15 la>5000 perechi bază
– 35Å diametru; (+) interior, (-) exterior
Replicarea bidirectionala
a cromozomului circular la
procariote produce un
intermediar în forma literei
Theta.
ori
ter
Replication
Forks
Replizomul
- elementul cheie al elongarii-
• complex de proteins care cuprinde toate
enzimele şi factorii necesari replicării ADN.
• Probabil ataşat de membrana nucleară, iar
ADN ar străbate replizomul.
• este responsibil pentru sinteza a două catene
noi de ADN.
Schema etapelor de iniţiere şi elongare
3’ 5’
5’ 3’
3’ 5’ 3’ 5’ Primase
Single strand
Laging Strand binding
5’ proteins
Okazaki 5’
fragment 3’
5’
RNA
Primers
DNA
Polymerase
5’
3’
Helicase
Leading Strand
5’
3’
3. ETAPA DE TERMINARE
Terminarea replicării
• Regiunea de terminare :
- situată la 180 grade faţă de ori;
conţine “capcane” petur bifurca’ia
de replicare
- la acest nivel bifurcaţiile de TerD
replicare se întîlnesc şi dezleagă
catenele de ADN încă asociate. TerA
Situsurile Ter
forţează cele două
bifurcaţii de
Cromozom replicare să se
întîlnească într-un
punct specific.
TerB TerA
ELEMENTELE CHEIE ALE TERMINĂRII REPLICĂRII:
SITUSURILE TER ŞI PROTEINA TUS
Tus: 35.8 kD
activitate de legare la Ter
Monomer
Bifurcaţia de replicare
Tus
oprită într-o
DNA manieră polară
Ter
5’ 3’
5’
3’
5’ 3’
5’
5’
3’
5’ 3’
5’
5’
3’
5’ 3’
5’
5’
Fragment Okazaki
3’
5’ 3’ 5’ 3’
5’
5’
Okazaki fragment
3’
5’ 3’ 5’ 3’
5’
3’
3’ 5’
5’
3’
5’ 3’ 5’ 3’5’ 3’
5’
3’
3’ 5’
5’
3’
5’ 3’5’ 3’5’ 3’
5’
3’
3’ 5’
5’
3’
5’ 3’5’ 3’5’ 3’
5’
3’
3’
5’
3’
5’ 3’5’ 3’
5’
Bubbles Bubbles
Tabel comparativ:
Procariote Eucariote
1 ori region Multiple ori regions
2 bifurcaţii de replicare per 100 bifurcaţii de replicare per
cromozom cromozom
Viteza replicării Viteza replicării
1.000 perechi baze/sec 100 perechi baze/sec