INCURSIUNI TEORETICE

•MULTICULTURALISM
•INTERCULTURALISM
•EDUCAȚIA INTERCULTURALĂ
•COMUNICAREA INTERCULTURALĂ
•CONCEPTUL DE STRĂIN
NOȚIUNEA DE STRĂIN

• STRĂINUL ARE CÂTEVA CARACTERISTICI ESENŢIALE PE CARE ORICE SUBIECT CERCETAT LE POATE
REDA: STRĂINUL ESTE NECUNOSCUT, DIFERIT, CHIAR ALTFEL, ADICĂ, LA PRIMA VEDERE, LA NIVEL DE
PERCEPŢIE PERSONALĂ ŞI COLECTIVĂ.
DIFERENȚELE CU CARE SE IDENTIFICĂ STRĂINUL POT FI DE NATURĂ
COMPLEXĂ ÎN FUNCȚIE DE:

•RASĂ
•LIMBĂ
•RELIGIE
CLASIFICAREA STRĂINILOR:

•STRĂINUL NECUNOSCUT
•STRĂINUL CUNOSCUT
IMAGINEA STRĂINULUI DE-A LUNGUL
TIMPULUI
• ÎN PREISTORIE VORBIM DESPRE UN STRĂIN CARE DE OBICEI SE CONFUNDA CU TERMENUL DE ORICE
PERSOANĂ CE SE AFLA ÎN AFARA FAMILIEI, ULTERIOR AL TRIBULUI, CA MAI APOI SĂ VORBIM DESPRE
DIVERSITATE PRIN INTERMEDIUL CULTURILOR ARHEOLOGICE
• ÎN PERIOADA GRECIEI ANTICE, MAI APOI ȘI ROMA ANTICĂ UNDE TERMENUL DE STRĂIN CAPĂTĂ O
IERARHIZARE, EXISTÂND ATÂT STRĂINI „PARȚIALI” PRECUM PERSOANELE BARBARE CARE AU FOST
ASIMILAȚI DE CĂTRE ELEMENTUL CIVILIZATOR DAR ȘI STRĂINII DIN AFARA GRANIȚELOR IMPERIULUI ȘI
CARE NU SE RIDICĂ LA NIVELUL TEHNOLOGIC AL GRECILOR ȘI ROMANILOR.
• PERIOADA EVULUI MEDIU ARE MULTIPLE PARTICULARITĂȚI, IAR CONCEPTUL DE STRĂIN ÎȘI EXTINDE ARIA
DE ÎNȚELEGERE DE ACEEA VOI PREZENTA CÂTEVA TIPOLOGII DE DIFERENȚIERI. ASTFEL, PUTEM DISCUTA DE
STRĂIN ÎN FUNCȚIE DE ETNIE, OCUPAȚIE, RELIGIE DAR ȘI DE LOCUL PE CARE ÎL OCUPĂ ÎN SOCIETATE.
• ÎN PERIOADA MODERNĂ SE STRUCTUREAZĂ NAȚIUNILE, COLECTIVELE FIIND DE DATA ACEASTA SUPUSE
UNOR MIȘCĂRI DE UNIFICARE, ȘI ÎN CARE SE STABILESC RIGORILE, CEEA CE UNEȘTE MAI MULTE
COLECTIVE POATE CONDUCE SPRE CREAREA UNEI NAȚIUNI, DACĂ ELEMENTELE STRĂINE SUNT
MAJORITARE ÎN DEFAVOAREA ELEMENTELOR COMUNE ATUNCI CELE DOUĂ PĂRȚI NU GĂSESC
ARGUMENTELE DE A SE UNIFICA.
• ÎN PERIOADA CONTEMPORANĂ, PE LÂNGĂ DISPARIȚIA IMPERIILOR COLONIALE, DIN AL TREILEA DECENIU
AL SECOLULUI TRECUT, LUMEA ESTE ZGUDUITĂ DE ANTISEMITISM ȘI DE STABILIREA DE IERARHII PRIVIND
SUPERIORITATEA ÎNTRE DIFERITELE RASE. SE AJUNGE LA MOMENTUL CÂND TIPUL DE RASĂ DETERMINĂ
ELEMENTUL DIFERIT/STRĂIN DINTRE OAMENI.
CETĂȚENIE, NAȚIONALITATE ȘI IDENTITATE

• IDENTITATEA POATE FI DEFINITĂ DREPT APARTENENȚA NAȚIONALĂ A UNUI INDIVID

• CETĂȚENIA DEFINEȘTE LEGĂTURA POLITICĂ ȘI JURIDICĂ DINTRE O PERSOANĂ FIZICĂ ȘI UN ANUMIT STAT.
• NAȚIUNEA PREZINTĂ O COMUNITATE STABILĂ DE OAMENI, ISTORICEȘTE CONSTITUITĂ CA STAT, APĂRUTĂ
PE BAZA UNITĂȚII DE LIMBĂ, DE TERITORIU, DE VIAȚĂ ECONOMICĂ ȘI DE FACTURĂ PSIHICĂ, CARE SE
MANIFESTĂ ÎN PARTICULARITĂȚILE SPECIFICE ALE UNEI CULTURI NAȚIONALE ȘI ÎN CONȘTIINȚA ORIGINII
ȘI A SORȚII COMUNE
IPOSTAZE ALE STRĂINULUI ÎN MENTALITATEA
TRADIŢIONALĂ ROMÂNEASCĂ

• ÎN MENTALITATEA TRADIȚIONALĂ, NEINIŢIATUL ESTE STRĂINUL PRIN DEFINIŢIE PENTRU CĂ EL NU SE

POATE IDENTIFICA CU O STARE, SE AFLĂ UNDEVA ÎNTRE DOUĂ STĂRI PRILEJUITĂ ȘI DE TRANFERUL DE LA O
IDENTITATE LA ALTA, ASOCIATĂ DE MULTE ORI ȘI CU PIERDEREA NUMELUI.
CONCLUZII

• ÎN FINAL, CONCEPTUL DE STRĂIN A CUNOSCUT MULTIPLE REINTERPRETĂRI, ÎNSĂ ÎN DOMENIUL

INTERCULTURAL ACESTUIA I SE POATE ATRIBUI ȘI VALENȚA DE NOU. DE ASEMENEA, STRĂINUL ARE
CÂTEVA CARACTERISTICI ESENŢIALE PE CARE ORICE SUBIECT CERCETAT LE POATE REDA: STRĂINUL ESTE
NECUNOSCUT, DIFERIT, CHIAR ALTFEL, ADICĂ, LA PRIMA VEDERE, LA NIVEL DE PERCEPŢIE PERSONALĂ ŞI
COLECTIVĂ.
BIBLIOGRAFIE:
• BOIA, LUCIAN, ISTORIE ŞI MIT ÎN CONŞTIINŢA ROMÂNEASCĂ, EDITURA HUMANITAS, BUCUREŞTI, 2005.
• CIOBANU, OLGA; COZĂRNESCU, MIHAELA, MANUAL DE EDUCAȚIE INTERCULTURALĂ, EDITURA ASE, BUCUREȘTI,
2010.
• CIOLAN, LUCIAN, PAȘI CĂTRE ȘCOALA INTERCULTURALĂ – GHID DE EDUCAȚIE INTERCULTURALĂ PENTRU CADRE
DIDACTICE, EDITURA CORINT, BUCUREȘTI, 2000.
• GEORGIU, GRIGORE, COMUNICARE INTERCULTURALĂ. PROBLEME, ABORDĂRI, TEORII, EDITURA
COMUNICARE.RO, BUCUREȘTI, 2010.
• MIRCESCU, MIHAI; CHIRCU, SORINA, EDUCAȚIE INTERCULTURALĂ, EDITURA PRINTECH, BUCUREȘTI, 2010.
• PĂUȘ, VIORICA-AURA, COMUNICARE INTERETNICĂ ȘI INTERCULTURALĂ, EDITURA ARS DOCENDI, BUCUREȘTI,
2010.
• PLUGARU, LIVIU; PAVALACHE-ILIE, MARIELA, EDUCAȚIE INTERCULTURALĂ, EDITURA PSIHOMEDIA, SIBIU, 2008.