EXAMINAREA

CRISTALINULUI
Examinarea cristalinului se poate face prin:
 inspecţie la lumina zilei,
 biomicroscopie,
 oftalmoscopie,
 ecografie.
La lumina zilei pupila apare neagră datorită
transparenţei cristalinului. În cazul opacifierii
cristalinului pupila apare albă. În subluxaţiile
cristalinului apare facoiridodonezisul (mişcări ale
irisului şi cristalinului).

Examenul biomicroscopic oferă posibilitatea urmăririi

opacităţilor cristaliniene (tipul, localizarea, mărimea),
care apar albe-cenuşii pe fondul negru pupilar.
În modificări de poziţie – subluxaţii – se observă
facoiridodonezis şi împărţirea pupilei într-o zonă cu
cristalin şi una fără cristalin, prin care uneori
prolabează vitrosul în camera anterioară.
Oftalmoscopia se efectuează (pentru oftalmoscopia
directă) cu +10 D, când pe fondul roşu pupilar se vor
evidenţia, sub forma unor pete negre, opacităţile
cristaliniene. La mişcarea globului ocular (sus-jos)
opacităţile cristaliniene anterioare se vor mişca odată
cu acesta, iar posterioare în sens invers mişcării
globului ocular.

Ecografia poate localiza luxaţia cristalinului, în cazul

opacifierii corneei sau existenţei unui hemoftamus.
Biometria oculară, realizabilă în modul A, calculează
puterea dioptrică a cristalinului artificial implantat, în
cazul operaţiei pentru cataractă.
OPERATIA DE CATARACTA