Analiza de conținut

lector univ.dr. Adriana Stefănel

sadriana_fjsc@yahoo.com
După acest curs veți putea să:

 Definiți metoda analizei de conținut și să identificați dacă subiectul pe care intenționați să-l
cercetați se pretează la o asemenea abordare
 Prezentați avantajele și limitele metodei
 Prezentați detaliat etapele de cercetare
 Realizați practic o cercetare bazată pe metoda analizei de conținut

Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut

Definiție:

 Analiza de conținut reprezintă un set de tehnici de cercetare cantitativă a comunicării, în

scopul identificării și descrierii obiective și sistematice a conținutului manifest al acesteia
(Berelson, B., 1952, apud Wimmer, R., Dominick, J., 2010, p. 157)

ATENȚIE: nu doar textele pot fi analizate prin acestă metodă ci și

documentele nescrise (desene, caricaturi, imagini, etc.).

Materialele analizei de conținut sunt practic nelimitate: discuții de

orice fel, manuale școlare, articole de presă, discursuri politice,
anunțuri publicitare, etc.

 Analiza de conținut: tratarea cantitativă a unui material simbolic calitativ.

Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut

Exemple:

Chelcea, S., 2007, p.572

http://www.whomakesthenews.org

http://www.unicef.org/romania/ro/STUDIU_de_GEN.pdf

Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut http://blog.lib.umn.edu/cspg/smartpolitics/2011/

01/a_content_analysis_of_barack_o.php
Avantajele analizei de conținut:

 Rigoarea: depășirea impresiei, al afirmațiilor fără acoperire empirică

 Evoluție comparativă
 Caracterul neprovocat al artefactelor studiate
 Cost relativ redus
 Accesibilitatea : studii ”la distanță”

Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut

Limite ale analizei de conținut:

 Stabilirea ”obiectivă” a grilei de analiză;

 Interpretarea atitudinilor, valorilor și intențiilor autorului documentului supus investigației nu
se rezolvă doar prin relevarea tendințelor statistice.

Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut

Factori favorizanți ai dezvoltării metodei:

 Exigența procedurilor de validare fiabile

 Grija de a identifica mecanismele de influență prin intermediul mass-media
 Curentul structuralist
 Apariția societății informaționale
 ”Explozia” siguranței statistice
 Ascensiunea limbajului informatic

Adaptare după Bardin, L., în Moscovici,S., Buschini, F., (coord) 2007, p.298

Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut

 ATENȚIE: Scopul unei cercetări bazate pe
analiză de conținut este ca înțelegerea
materialul analizat să depășească lectura
obișnuită. Acest lucru este posibil doar
Etapele analizei de conținut : dacă se iau toate precauțiunile necesare cu
privire la rigoarea științifică.

 Planificarea cercetării:
 Identificarea teoriilor ce configurează tema
 Stabilirea ipotezelor și întrebărilor cercetării
În funcție de materialul ce trebuie observat și de
problema pe care caută să o rezolve, analistul are
la dispoziție un dispozitiv de operațiuni, cum ar fi:

 Conceptualizare, operaționalizare, sistem de clasamente, condensările, adunările, numărarea,

indiciile și altele. El este ca un bucătar ce are la
dispoziție o carte de rețete: inspirația de moment și
codare (schema de categorii) jongleriile nu sunt excluse, bucătarul încercând să
obțină un preparat cât mai bun. Analistul speră la
 Eșantionare o interpretare finală temeinică. Bucătarul adună
ingredientele în vederea unui amestec subtil.
Analistul elaborează ipoteze pe care speră să le
 Culegerea datelor dovedească pe materiale simbolice. In ambele
cazuri, exisă un demers bazat pe răbdare, iar,
+10% uneori, există momente de impas, de rateuri dar și
 Codarea datelor de reușite.

 Analiza fidelității codării Bardin, L., în Moscovici,S., Buschini, F., (coord)

2007, p.299

 Analiza datelor
 Analiza de frecvențe (ocurențe)
 Analiza de corelații (co-ourențe)
 Analiza de tendința
 Analiza de contingență

Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut

Schema de categorii:

 Conținuturile comunicării urmează să fie clasificate, introduse în rubrici sau clase (categorii)
relevante
 Stabilirea sistemului de categorii decurge în mod logic din ipotezele ce trebuie testate sau din
întrebările de cercetare

Atunci când nu sunt utilizate categorii

standard, analistul procedează prin
încercare și eroare creând o schemă de
categorii originală.

http://www.cna.ro/IMG/pdf/Reprezentar
ea_violentei_1-3_100310.pdf

Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut

Unitățile de analiză:

 Utilizarea tehnicii analizei de conținut presupune determinarea unităților de înregistrare, de

context și de numărare.

 Unitatea de înregistrare: acea parte din comunicare ce urmează a fi caracterizată și

introdusă într-una dintre categoriile schemei de analiză.
 Unitatea de context: acel segment al comunicării care permite a se vedea dacă
unitatea de analiză are orientare pozitivă, neutră sau negativă.
 Unitatea de numărare: are funcție de cuantificare.

Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut

Unitatea de înregistrare:

 Cuvântul sau simbolul constituie cele mai mici

unități de înregistrare.

 De cele mai multe ori, tema – o aserțiune despre

un anumit subiect – reprezintă unitatea de
înregistrare cea mai convenabilă.

ATENȚIE: unitățile de înregistrare foarte mici nu ajută

suficient la înțelegerea mesajului.

Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut

 Unitatea de context:

 Mărimea unității de context este condiționată de mărimea unității de înregistrare;

 Unitățile de înregistrare pot fi reperate în contexte diferite (ex: Avem nevoie de un altfel de
președinte… președintele Traian Băsescu nu…) și de aceea, a spune că într-o comunicare au fost
reperate unele cuvinte nu este o informație valoroasă.

Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut

 Unitatea de numărare:

 Se preferă unitățile de numărare cu caracteristici fizice evidente (lungimea, suprafața, durata).

Nu este același lucru dacă o temă beneficiază de o expunere

pe mai multe pagini sau pe câteva rânduri. De asemenea nu
este lipsit de interes poziționarea sau durata unei știri în
cadrul unui calup de știri.

Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut

Constituirea corpusului (eşantionarea)

Corpus:
ansamblul mărturiilor comunicaţionale supuse
procedurilor analitice

 Populaţia din care extragem eşantionul trebuie să respecte regula exhaustivităţii

 Eşantionul trebuie să fie reprezentativ şi să respecte regula omogenităţii

Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut

Procedee de analiză a conținutului:

 Analiza frecvențelor: constă în determinarea numărului de apariții ale unităților de

înregistrare în sistemul categoriilor de analiză.
 Analiza tendinței: pune în evidență orientarea față de subiect.
 Analiza contingenței: evidențierea structurilor de asociere a termenilor dintr-un text.

Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut

 Analiza frecvenţelor:

Frecvenţa: numărul de unităţi de înregistrare ce au o anumită

caracteristică din lista de categorii posibile.

Frecvenţa exprimată în cifre brute este denumită frecvenţa absolută.

Frecvenţa exprimată în procente poartă numele de frecvenţă relativă.

 Operaţiuni specifice analizei de conţinut:

 Distribuţia frecvenţelor
 Analiză comparativă
 Identificarea valorii modale

Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut

Analiza tendinţei:

 pune în evidență orientarea față de subiect

Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut

Analiza contingenţei:

 Prezenţa/absenţa simultană a două sau mai multe unităţi de înregistrare în acelaşi context

 Calculul coeficientului de contingenţă

Coeficientul C ia valoarea 0 pentru

cazul de independenţă statistică şi se
apropie de 1 în cazul unei corelaţii

Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut

Bibliografie:

 Babbie, Earl (2011) Practica cercetării sociale ed. Polirom

 Moscovici, Serge; Buschini, Fabrice (coord) (2007) Metodologia ştiinţelor socioumane ed.
Polirom
 Neuman, Lawrence (2011) Social Research Methods. Qualitative and Quantitative Approches
ed. Pearson
 Wimmer, Roger; Dominick, Joseph (2010) Mass Media Research: An Introduction ed.
Wadsworth Cengage Learning

Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut