P E N D U L A Ț I I L E , R E G I M U R I L E T R A N Z I TO R I I

Ș I D E T E R M I N A R E A E X P E R I M E N TA L Ă
A PA R A M E T R I L O R M A Ş I N I I S I N C R O N E
Mașina sincronă. Prezentare generală

Pendulațiile mașinii sincrone

Regimurile tranzitorii ale mașinilor sincrone

Determinare experimentală a
parametrilor mașinii sincrone

Concluzii
 1.MAŞINA SINCRONĂ. Prezentare
generală

Maşina sincronă este o maşină de c.a. destinată

pentru a funcţiona cu viteză constantă, așa-numita viteză
de sincronism care se definește în funcţie de frecvenţa
reţelei de alimentare „f ” şi în funcţie de numărul
perechilor de poli „p” ai maşinii prin relaţia următoare:
1 - generator
2 - carcasă 8 - cuplă,
3 - inel de ridicare 9 - ax
4 - miez stator 10 -fereastră aspiraţie
5 - înfăşurare stator 11 - placă borne
6 - paletă ventilator 12 - talpă susţinere
7 - piesă polară 13 - scut
14 - inele
 Principiul de funcţionare al maşinii sincrone
şi domeniile de aplicare ale acesteia

• Cu ajutorul unui motor primar de antrenare se imprimă rotorului

o mişcare de rotaţie prin care polii inductorului trec succesiv și
alternând ca polaritate prin faţa spirelor bobinajului statoric.
• Spirele indusului vor fi străbătute de către un flux alternativ,
Pentru variabil în timp. Conform legii lui Faraday, în bobinajele
generatorul indusului se vor induce t.e.m. alternative și va apărea un
sincron câmp magnetic învârtitor.

• Când se conectează bobinajul indusului unui generator sincron

trifazat cu o maşină identică, în statorul acesteia va apărea un
câmp magnetic învârtitor.
• În acest câmp învârtitor se găsesc polii inductori alimentați de la o
Pentru motorul sursă exterioară în curent continuu. O bobină care se poate roti
sincron, liber prin intermediul lagărelor și rulmenților într-un câmp
magnetic şi care se alimentează de la o sursă din exterior se va
poziţiona astfel încât să îmbrăţişeze un maxim de flux magnetic.
 Maşina sincronă are o răspândire mare printre maşinile
electrice. Folosită ca și generator sincron de curent alternativ
trifazat (mai poartă numele de alternator) la frecvenţă de 50 Hz.
Puterea şi cuplul electromagnetic posedă câte două
componente, dintre care una este principală şi una este
secundară.
 La generatoarele
sincrone care
funcţionează în
paralel, antrenate de fenomene speciale,
maşini cu piston de deoarece cuplul
orice fel (maşini cu exercitat de maşina
abur, motoare cu primară, sau de maşina
ardere internă) antrenată, nu este
APAR constant în timp, ci
variază periodic , cu o
perioadă determinată,
La motoarele sincrone
în jurul unei valori
încărcate prin medii diferite de zero
intermediul unor
maşini având cuplu
rezistent neuniform
(pompe cu piston)

Pendulările maşinii sincrone datorate neuniformităţii cuplului

de antrenare se numesc OSCILAŢII FORŢATE.
 În amortizarea oscilaţiilor un rol foarte
important este jucat de către înfăşurările de
amortizare.

În circuitul de amortizare se induce o

tensiune electromotoare ,care produce în circuitul de
amortizare curenţi care intră în acţiune reciprocă cu
fluxul ,producând cupluri de amortizare la arborele
generatorului (curenţii se opun cauzei care i-a produs,
conform principiului enunţat de Lentz).
 Cuplul
motor Cuplul de mers în
activ gol M0, necesar
acoperirii
Cuplul pierderilor de
electromagnetic mers în gol
mediu , care este
rezistent pentru
arborele
generatorului În regimul
oscilaţiilor
pendulare, libere
şi forţate
intervin Cuplul sincronizant
următoarele (elastic) Ms,
cupluri: corespunzător
puterii
sincronizante Ps,
Cuplul de care se opune ieşirii
amortizare, prin din sincronism
curenţi induşi
în barele de
amortizare Cuplul
dinamic (de
acceleraţie);
 3.REGIMURILE TRANZITORII ALE
MAŞINILOR SINCRONE
REGIMURILE TRANZITORII ALE MASINILOR SINCRONE SUNT
URMATOARELE:

 Regimul tranzitoriu de scurtcircuit trifazat brusc şi permanent al

generatorului sincron face parte din categoria fenomenelor tranzitorii produse
într-o maşină electrică din cauza variaţiei energiei câmpurilor sale
magnetice.

 Scurtcircuitul trifazat brusc în prima poziţie caracteristică

În momentul scurtcircuitului fluxul inductor util, care străbate bobina echivalentă
a fazei AX fiind nul înseamnă că axa polilor coincide cu planul bobinei.

a) curentul de scurtcircuit brusc b) curent stabil de scurtcircuit

  Scurtcircuitul brusc trifazat în a doua poziţie caracteristică

Scurtcircuitul apare în momentul când fluxul inductor prin spirele

fazei A-X atinge valoarea maximă, ceea ce înseamnă că axa polilor este
perpendiculară pe planul bobinei .
REACTANŢELE SUPRATRANZITORII ŞI TRANZITORII

La scurtcircuitul brusc t.e.m. produsă de fluxul principal este constantă,

deci saltul curentului se explică prin variaţia reactanţelor generatorului
sincron.

În primul moment al scurtcircuitului, fluxul de reacţie al indusului

parcurge în serie trei reluctanţe:

 reluctanţa statorului şi a întrefierului

 reluctanţa fluxului de scăpări al înfăşurării de amortizare

 reluctanţa fluxului de scăpări al înfăşurării de excitaţie

 Pentru determinarea reactanţelor sincrone longitudinale şi transversale
se foloseşte metoda alunecării. Acest procedeu constă în antrenarea
rotorului la o viteză (inferioară sau superioară) apropiată de viteza de
sincronism.
 Determinarea reactanţei sincrone transversale se poate face prin metoda
excitaţiei negative, prin metoda cu rotorul scos și prin metoda
triunghiului Potier.
 Pentru determinarea reactanţei homopolare x0 se folosește metoda
triunghiului deschis, adică se alimentează înfăşurarea statorului, legată
cu cele trei faze în paralel (a) sau în triunghi deschis (b), cu o tensiune
monofazată
 Pentru determinarea reactanţelor supratranzitorii longitudinale şi
transversale, se folosește metoda statică.
Cuplajul magnetic între inductor şi indus:
– maxim: axa indusului coincide cu axa longitudinală a inductorului;
– minim: axa indusului coincide cu axa transversală a inductorului.
 Încercările experimentale ale maşinii sincrone se fac într-o anumită ordine şi
au ca scop certificarea corespondenţei maşinii cu caracteristicile impuse prin norme şi
standarde:

 a) Măsurarea rezistenţei ohmice a înfăşurării, în curent continuu, prin metoda volt-

ampermetrului.
 b) Măsurarea rezistenţei de izolaţie a bobinajelor faţă de masă se efectuează cu
ajutorul unui megohmetru cu tensiunea de 500 sau 1000 V, în funcţie de clasa de izolaţie a
maşinii.
 c) Ridicarea experimentală a caracteristicii de mers în gol
 d) Verificarea izolaţiei între spire se face la ridicarea caracteristicii de mers în gol
 e) Ridicarea caracteristicii de scurtcircuit trifazat în regim staţionar
 f) Ridicarea caracteristicilor în sarcină
 g) Ridicarea caracteristicilor externe, se efectuează prin încărcarea generatorului
sincron la şi cu diferite sarcini, acest lucru repetându-se pentru diverşi factori de putere
 h) Ridicarea caracteristicii reglajului, se efectuează păstrând constante tensiunea şi
turaţia şi citind valoarea curentului de excitaţie necesar pentru diferite valori ale sarcinii.
 i) Ridicarea curbelor în V se face atât pentru generatoare, cât şi pentru motoare care
funcţionează în regim de cuplu constant.
 j) Încercarea de încălzire se efectuează cu scopul de a verifica faptul că la funcţionare
îndelungată, în regim nominal, maşina nu depăşeşte temperatura corespunzătoare
 k) Determinarea randamentului;
 5.Concluzii

In concluzie, masina sincrona este caracterizată prin faptul că

viteza de rotaţie a rotorului este riguros dependentă de frecvenţa tensiunii la
care este conectată înfăşurarea de curent alternativ şi numărul de perechi de
poli ai câmpului învârtitor.
Maşina sincronă poate funcţiona în regim de generator, motor sau
compensator sincron .Maşina sincronă în construcţie directă se utilizează
pentru producerea energiei electrice în centrale şi se foloseşte la puteri foarte
mari (până la 1500 MVA). La puteri sub 100 KVA, maşinile sincrone se
construiesc şi în variantă inversată, având pe stator înfăşurarea de excitaţie,
iar pe rotor înfăşurarea de curent alternativ.

Pendulaţiile maşinii sincrone sunt datorate neuniformităţii

cuplului de antrenare se numesc oscilaţii forţate. Ele apar in urma
unor armonici din curba cuplului maşinii antrenate, în funcţie de
timp, cu o perioadă determinată, în jurul unei valori medii diferite de
zero.
 Parametrii masinii sincrone funcţionarea maşinilor
sincrone este definită de impedanţele corespunzătoare
regimurilor: staţionar, tranzitoriu şi supratranzitoriu.

Regimul tranzitoriu trifazat de scurtcircuit brusc

face parte din categoria fenomenelor tranzitorii produse într-o
maşină electrică din cauza variaţiei energiei câmpurilor sale
magnetice.
Astfel de fenomene însoţesc orice schimbare survenită
în sarcina maşinii, dar capătă un
caracter acut în cazul scurtcircuitului
înfăşurării induse.
 BIBLIOGRAFIE

Andrei, H., Stan, M.F., Inginerie electrică modernă.

Electrotehnică şi convertoare electromecanice. Teorie şi aplicaţii,
vol.1 – Electrotehnică, Târgovişte, Ed. Bibliotheca, 2010;

Bichir, N., Răduţi, C., Diculescu, A.S., Maşini electrice, Ed.

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1979;

Stan, M.F., Andrei, H., Inginerie electrică modernă.

Electrotehnică şi convertoare electromecanice. Teorie şi aplicaţii,
vol.2 – Convertoare electromecanice, Târgovişte, Ed. Bibliotheca,
2010.
Stan, M.F., Vîrjoghe, E.O., Husu, A.G., Elemente
fundamentale de inginerie electrică, vol 1, Editura Bibliotheca,
Târgovişte, 2004;
Răduţi, C., Maşini electrice, vol. II, Universitatea
„Politehnica”, Bucureşti (litografiat), 1998;