Saadi

Cine a fost ?
 Saadi a fost un mare poet și
prozator principal persan din perioada
medievală. Este recunoscut pentru calitatea
scrierilor sale și pentru
profunzimea socială și morală . Saadi este
recunoscut pe scară largă ca unul dintre cei
mai mari poeți ai tradiției literare clasice,
câștigându-i porecla de „Stăpânul vorbirii”
sau pur și simplu „Maestru” în
rândul savanților persani. El a fost citat și în
tradițiile occidentale. Bustan este considerat
una dintre cele mai mari 100 de cărți ale
tuturor timpurilor, conform The Guardian .
Viața
 Saadi s-a născut în Shiraz , Iran, după unii, la scurt timp după 1200,
după alții cândva între 1213 și 1219. În Golestan, compus în 1258,
el spune în linii care se adresează în mod evident lui însuși, „O, tu
care ai a trăit cincizeci de ani și este încă adormit "; O altă dovadă
este că într-una din poeziile sale qasida scrie că a plecat acasă
pentru țări străine când mongolii au venit în patria sa Fars,
eveniment care a avut loc în 1225. Saadi era musulman sunnit .
 Se pare că tatăl său a murit când era copil. El povestește amintiri
despre ieșirea cu tatăl său ca un copil în timpul festivităților.
 După ce a părăsit Shiraz s-a înscris
la Universitatea Nizamiyya din Bagdad , unde a studiat științele
islamice , dreptul , guvernanța , istoria , literatura
persană și teologia islamică ; se pare că a avut o bursă pentru a
studia acolo. În Golestan, ne spune că a studiat sub savantul Abu'l-
Faraj ibn al-Jawzi (probabil cel mai tânăr dintre doi savanți cu acest
nume, care a murit în 1238).
Opere
 Cele mai cunoscute lucrări ale lui
Saadi sunt Bustan finalizate în 1257
și Gulistan (Grădina Trandafirilor)
finalizate în 1258. Bustan este în
întregime în vers (epic
meter). Acesta constă în povești
care ilustrează în mod adecvat
virtuțile standard recomandate
musulmanilor (dreptate, liberalitate,
modestie, mulțumire) și reflecții
asupra comportamentului dervișilor
și practicilor lor extatice. Pe lângă
Bustan și Gulistan, Saadi a scris și
patru cărți de poezii de dragoste
( ghazals ) și o serie de poezii
cu monimă mai lungă ( qasidas ),
atât în ​persană, cât și în
arabă. Există, de asemenea,
quatraine și piese scurte, și unele
lucrări mai mici în proză și poezie.
Citate
 Mort e acela de care nimeni nu-şi mai
amintește.
Unde apare dragostea piere ratiunea.
Cel care nu are răbdare, nu are nici o
filozofie.
Curiozități
 Mistica/Spiritualitatea islamică în lucrările lui Saadi
 Elocvența și claritatea expresiei lucrărilor lui Saadi sunt universal
recunoscute. Cu toate acestea, au existat divergențe în ceea ce privește
încadrarea opiniilor și ideilor acestuia într-un sistem conceptual sau un curent
de gândire. Una dintre aceste controverse a constituit-o atitudinea poetului
față de sufism. Filozofia sa este mult mai practică decât cea a lui Rumi, și
este considerată străină de metafizică, conform lui Reuben Levy, fără a
îndemna excesiv spre asceză. Un critic literar mai recent, Annmarie
Schimmel, comentează faptul că stilul artistic al lui Saadi este simplu dar
elegant și justifică astfel atracția superioară pe care publicul european a
resimțit-o față de opera lui Saadi în comparație cu cele ale altor poeți clasici
persani.
 Unul dintre principalii critici iranieni care au analizat legătura lui Saadi cu
sufismul a fost Badi’al-Zaman Foruzanfar. Foruzanfar a comentat despre
posibila influență a maestrului Sufi Shahab al-Din Sahrawardi (sau
Sohrevardi) asupra ideilor utilizate de Saadi în operele sale. Foruzanfar
menționează cinci posibile influențe, printre care: ideea ca atât timp cât un
mistic practicant este capabil să își descrie scopul, eforturile și experiențele,
acesta se afla încă pe drumul cel bun, iar atunci când scopul final este atins,
contactul cu frivolitatea lumii în care trăiește este întrerupt; și faptul că
Perfecțiunea se află în respectarea Shari’a și, în consecință, adevăratul
misticism islamic nu poate fi plasat în afara contextului religios.
 Proiect elaborat de Vasilcovan Inna