STABILITATEA EMOŢIONALĂ,

DISTRESUL AFECTIV ŞI
CAPACITATEA DECIZIONALĂ LA
ADOLESCENŢI
 Introducere

 În lucrarea prezentă, am ales să cercetez despre

viaţa emoţională şi procesul decizional în adolescenţă
deoarece consider că această perioadă influenţează
dezvoltarea şi maturizarea noastră ulterioară.
De asemenea, am studiat despre relaţia dintre emoţii
şi modalitatea adolescenţiilor de a lua decizii fie că
vorbim de unele simple, fie că acestea implică un grad
mai mare de risc.
 Capitolul 1 prezintă emoţiile şi dezvoltarea emotională
în adolescenţă şi cuprinde două subcapitole. În primul
subcapitol am prezentat noţiuni generale despre
adolescenţă, cu implicaţiile ei asupra dezvoltării şi
maturizării noastre, iar al doilea subcapitol este dedicat
conceptului de emoţie, reglării afective şi de asemenea,
dezvoltării emoţionale în perioada de adolescenţă.
 Capitolul 2 cuprinde abordări teoretice ale procesului
decizional, modalităţile de luarea a deciziilor, erorile ce
intervin în procesul decizional precum şi informaţii
privind emoţiile implicate în luarea deciziilor.
 Obiectivele studiului
 Obiective generale
 Să evidenţiez relaţia dintre factorii de personalitate, distres emoţional şi capacitatea
decizională.
 Să analizez legătura dintre procesul afectiv şi procesul decizional în adolescenţă.
 Să identific relaţia dintre dimensiunile personalităţii şi modalitatea de luare a
deciziilor în adolescenţă.

 Obiective specifice:
 Operaţionalizarea variabilelor: factorii de personalitate, distresul emoţional şi
capacitatea decizională.
 Identificarea şi selectarea unor instrumente psihologice adecvate pentru evaluarea
dimensiunilor evidenţiate din structura personalităţii.
 Identificarea unor instrumente psihologice care să permită evaluarea variabilelor
propuse.
 Identificarea nivelului factorilor de personalitate, al distresului emoţional şi
capacităţii decizională la adolescenţii cercetaţi.
 Identificarea relaţiei dintre factorii de personalitate, distresul emoţional şi
capacitatea decizională la subiecţii investigaţi.
 Ipotezele cercetării
Ipoteze generale
Există o legătură între distresul emoţional şi
factorii de personalitate la eşantionul cercetat.
Există o relaţie între factorii de personalitate şi
capacitatea decizională la adolescenţii.
Există o legătură între distresul emoţional şi
capacitatea decizională la la lotul de subiecţi
investigaţi. 
 Ipoteze de lucru:
 Există o corelaţie pozitivă semnificativă între distresul
emoţional şi nevrotism.
Există o corelaţie pozitivă semnificativă între emoţiile negative
funcţionale şi nevrotism.
Există o corelaţie pozitivă semnificativă între emoţiile negative
disfuncţionale şi nevrotism.
Există o corelaţie negativă semnificativă între nivelul de distres
emoţional şi extraversie.
Există o corelaţie pozitivă semnificativă între nivelul
capacităţii decizionale şi conştiinciozitate.
Există o corelaţie negativă semnificativă între distresul
emoţional şi nivelul capaciţăţii decizionale.
 Variabilele cercetării
Factorii de personalitate:
Nevrotism
Extraversie
Deschidere
Agreabilitate
Conştiinciozitate
• Distresul emoţional
• Capacitatea decizională
 Descrierea eşantionului

 La acestă cercetare au participat 62 de subiecţii, cu vârste

cuprinse între 19-23 ani, prezentând o medie de vârstă de 20,84 ,
fiind repartizaţi în funcţie de gen astfel: 83,9% subiecţi de genul
feminin şi 16,1% de genul masculin.
 Populaţia de referinţă este reprezentată de studenţii din cadrul
Universităţii din Piteşti din anii I, II şi III, de la diferite
specializări.
 Luând în considerare genul, eşantionul investigat este neomogen
din cauza faptului că subiecţii de gen masculin nu au dorit să
completeze intrumentele prezentate, afirmând că durata completării
lor este prea mare şi nu dispun de răbdarea necesară efectuării
acestui lucru.
 Instrumentele cercetării
Inventarul de personalitate NEO PI-R este un chestionar de
personalitate ce are la bază modelul Big Five.
Profilul distresului emoţional este un instrument elaborat
pentru a servi la evaluarea dimensiunii subiective a emoţiilor
funcţionale şi disfuncţionale şi cuprinde 26 de itemi care
măsoară emoţiile negative funcţionale şi disfuncţionale din
categoriile „frică” şi „tristeţea/deprimarea”
Capacitatea decizională măsoară raţionalitatea decidentului,
abilitatea sa de a evita indecizia sau posibilele distorsiuni care
pot apărea în procesul decizional.
Procedura de recoltarea a datelor

 În cadrul acestui studiu, au fost aplicate un număr de 85 seturi

de instrumente dintre care doar 63 de seturi au fost recuperate.
Subiecţii au primit în care au fost incluse Inventarul de
personalitate NEO PI-R împreună cu Testul de Capacitate
Decizională şi Profilul Distresului Emoţional ce fac parte din
Bateria Cognitrom, iar modalitatea utilizată fiind creion-hârtie.
 Două dintre chestionarele aplicate, Inventarul de
Personalitate NEO PI-R şi Profilul Distresului Emoţional au fost
completate fără limită de timp şi doar testul de Capacitate
Decizonală s-a completat în 7 minute.
 
 Rezultatele cercetării
 În urma prelucrării şi analizării rezultatelor obţinute, prima
ipoteză generală conform căreia există o relaţie între factorii de
personalitate şi distres emoţional a fost confirmată.
 Statistica inferentială a arătat că există o corelaţie pozitivă
semnificativă între nevrotism şi variabila scor total distres (r=0,593,
p<0,01), a cărui nivel este pe mediu (m=53,90), evidenţiind faptul
că odată cu creşterea nivelul de distres emoţional, creşte şi nivelul
nevrotismului. Prin urmare, adolescenţii investigaţi sunt imaturi din
punct de vedere emoţional, tind să reacţioneze impulsiv, au o
vulnerabilitate faţă de stres şi se lasă conduşi de emoţiile negative
disfuncţionale, căci tendinţa generală a acestor tineri este de a trăi
afecte negative precum vinovăţie, mânie, teamă, tristeţe.
 A doua ipoteză generală a afirmat că există o relaţie
între factorul Conştiinciozitate şi capacitatea decizională
la adolescenţi. În urma prelucrării rezultatelor şi realizării
corelaţiilor între aceste variabile, ipoteza a fost respinsă.
 Plecând de la rezultatele analizei inferenţiale ale
acestei corelaţii şi luând în considerare faptul că în
procesul decizional intervin o serie de biasări, se constată
că aceşti tineri nu se concentrează pe îndeplinirea
sarcinilor, pe realizarea obiectivelor stabilite şi sunt
inconstanţi în luarea deciziiilor, lăsându-se influenţaţi de
euristici ce apar în procesul decizional.
 Nivelul scăzut al conştiinciozităţii şi nivelul mediu al
capacităţii decizionale indică faptul că adolescenţii
investigaţi sunt indecişi şi nu îşi urmăresc principiile
morale, îndeplinirea sarcinilor, iar când vine vorba de
decizii, acestea sunt luate în general, în mod intuitiv,
ignorând importanţa lor şi asumarea riscurilor. Aceşti
tineri nu se concentrează pe îndeplinirea sarcinilor, pe
realizarea obiectivelor stabilite şi sunt inconstanţi în luarea
deciziiilor, lăsându-se influenţaţi de biasările ce apar în
procesul decizional.
 A treia ipoteză generală a acestei cercetări a afirmat că există o
relaţie între distres emoţional şi capacitate decizională. Conform
datelor statistice privind relaţia dintre cele două variabile, această
ipoteză a fost infirmată.
 În urmă corelării acestor scoruri, datele statistice (r=-0,094,
p<0,484) au arătat că nivelul distresului emoţional nu corelează cu
nivelul de capacitate decizională la lotul de subiecţi investigaţi şi
deci, acestă ipoteză, ca şi cea prezentată mai sus, se infirmă.
 Plecând de la rezultatele analizei inferenţiale ale acestei
corelaţii şi luând în considerare faptul că în procesul decizional
intervin o serie de biasări care îl influenţează, se constată că aceşti
tineri nu se concentrează pe îndeplinirea sarcinilor, pe realizarea
obiectivelor stabilite şi sunt inconstanţi în luarea deciziiilor,
lăsându-se influenţaţi de biasările ce apar în procesul decizional.
 Concluzii şi implicaţii

 În această cercetare, ulterior prelucrării şi analizării

statistic a rezultatelor obţinute pe eşantionul de
adolescenţi investigaţi, factorii de personalitate şi distresul
afectiv nu au corelat cu capacitatea decizională, ceea ce
arată că ipotezele sunt infirmate.
 De asemenea, rezultatele obţinute arată că viaţa
afectivă a acestor tineri este predominant înclinată către
instabilitate emoţională, către un dezechilibru interior, dat
fiind faptul că evenimentele şi schimbările apărute au o
influenţă mare asupra dezvoltării lor emoţionale.
 Anumite aspecte ale vieţii adolescenţilor sunt legate
de suferinţă şi de experienţa emoţională negativă. Unii
adolescenţii nu pot face faţă sarcinilor dificile
întâmpinate, fapt ce poate avea urmări negative ca
tendinţa către depresie şi sentimente de ruşine, de
nelinişte, de furie sau chiar instabilitate emoţională.