Un loc frumos la noi este,

Un loc ca dintr-o poveste….

Manastirea Capriana
Realizat:Chitic Cezarina ,BA144
 Scurt istoric ….
Zidita pe vremea domnie lui Alexandru cel Bun -1425
Prima mențiune documentară a Că prianei este din - 1420.
Primirea statutului de manastire- 1429
Doamna Marena a dă ruit mă nă stirii un pretios epitrahil brodat
între anii 1427 si 1431
Stefan cel Mare a reparat manastirea afectata de cutremur -1471
Un alt cutremuri afecteaza manastirea-1516
Petru Rares a restaurat manastirea -1542 – 1545
Mă nă stirea a fost închinată mă nă stirii Zografu de pe Muntele
Atos -1698
 Legenda spune…

In perioada imediat urmatoare intemeierii tarii Moldovei (1359), documentele istorice atesta
existenta unei manastiri cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" in codrii Lapusnei. Acest asezamant
il vom gasi mentionat si in secolul urmator, sub denumirea de "Manastirea lui Ciprian" sau
"Manastirea Capriana". Domnitorul Alexandru cel Bun, intr-un document din 10 februarie 1429,
mentioneaza ca manastirea a fost ctitorita de cativa tarani si boieri din satul Mereni. In fruntea
acestora se gasea fratele egumenului Ciprian din manastirea mai sus mentionata.
In perioada 1420-1429, o serie de documente mentioneaza Poiana lui Ciprian, dand si o serie de
detalii legate de asezamant: in manastire traiau in jur de 40-50 de calugari si frati, incinta fiind
alcatuita din o biserica, mai multe chilii, egumenie si arhandarie (toate din lemn).
 După anexarea Basarabiei de că tre Imperiul Rus (1812), mă nă stirea Că priana a trecut în
1813 în subordinea Casei Bisericii din Chișină u a nou formatei Arhiepiscopii a Basarabiei,
în fruntea că reia s-a aflat mitropolitul Gavriil Bă nulescu-Bodoni (1746 – 1821).
În perioada sovietică , mă nă stirea Că priana, ca de altfel toate lăcașurile de cult din RSS
Moldovenească , a avut mult de suferit, averiile fiindu-i trecute în proprietatea statului,
pentru ca în anul 1962 ea să fie închisă și devastată
Turismul
Cetă ţenii româ ni constituie cea mai mare
pondere a turiştilor care au vizitat
manastirea şi constituie 20,5%, fiind
urmaţi de turiştii din Ucraina (11,5%),
Federaţia Rusă (9,8%), Turcia (4,6%),
Conform datelor
statistice, numă rul
turiştilor rezidenţi în
Republica Moldova, care
au participat la turismul
intern, este în scă dere
cu 13,5% şi a scă zut
pă nă la cifra de 37,3 mii
de persoane.
 "Lucruri roase de vremuri şi mă rturii de fală
stră bună"
Manuscris pe pergament, din octombrie 1545:
Binecredinciosul şi iubitorul de Hristos, Io Petru Voevod, cu
mila lui Dumnezeu domn al întregului pământ moldovenesc
şi doamna lui Ileana şi fiii lor Iliaş Voevod, Ştefan şi
Constantin făcut-au şi înfrumuseţat-au acest Tetraevanghel
şi datu-l-au întru ruga lor în mănăstirea din nou ridicat ă a
Adormirei Preacuratei Născătoarei de Dumnezeu ce se
numeşte Căpriana, în anul 7053 (1545) luna Octomvrie"
 Mă nă stirea adă posteşte în prezent trei biserici
Biserica "Adormirea Maicii
Domnului", ridicată în 1545 de
Petru Rareş, a fost distrusă , la
râ ndu-i, de un cutremur de pă mâ nt
la 26 octombrie 1802. Mitropolitul
Gavriil Bă nulescu Bodoni o
reconstruieşte în 1820, pă strâ ndu-i,
în parte, stilul moldovenesc şi
construindu-i un adaos de la naos
spre ieşire.

A doua biserică este paraclisul de iarnă , ridicat în

Al treilea lă caş a fost construit între anii 1903 şi 1905, sub
anul 1818, pus sub ocrotirea Sfâ ntului Mare Mucenic
arhimandritul stareţ Teofilact şi este cel mai impună tor din
Gheorghe. A fost reclă dit în 1840 de egumenul
mă nă stire. Este pus tot sub ocrotirea Sfâ ntului Mare Mucenic
Ilarion, în continuarea clă dirii chiliilor, şi avea, în
Gheorghe, prilej cu care hramul paraclisului de iarnă amintit a
vremea veche, un izvor chiar la intrare.
devenit "Sfâ ntul Ierarh Nicolae". De dimensiunile unei catedrale
neobizantine, are turla naosului stră juită de la bază de alte patru
turle în cele patru puncte cardinale şi un turn-clopotniţă
"Bate un clopot ca o chemare
La Capriana în miros de criniste,
Iar de la Putna, sfânta si mare,
Dangat de aur raspunde în liniste
(Grigore Vieru)