PERSP E C TIV A NA R A T IV Ă

E. A MB IGU ITA TE . SUGE STIE

ESI VIT ATE . REF LE XIVITAT
EXPR
• PERSPECTIVA NARATIVĂ ESTE PUNCTUL DE VEDERE AL NARATORULUI SAU VIZIUNEA LUI ASUPRA LUMII.
• N- NARATORUL
• P- PERSONAJUL
PERSPECTIVA NARATIVĂ SUBIECTIVĂ
• PERSPECTIVĂ NARATIVĂ SUBIECTIVĂ(IMPREUNA CU/AVEC ;N=P), A NARATORULUI IMPLICAT AFECTIV ÎN
EVENIMENTELE PREZENTATE. NARATORUL JOACĂ ŞI ROLUL UNUI PERSONAJ, IAR FAPTELE NU SUNT
PREZENTATE CRONOLOGIC, CI ÎNTR-O ORDINE PERSONALĂ DICTATĂ DE PROPRIA CONŞTIINŢĂ.
NARATORUL COMUNICĂ LA PERSOANA I ŞI SE CONCENTREAZĂ ASUPRA PROPRIULUI UNIVERS SUFLETESC,
IAR, DIN ACEST MOTIV, LUMEA PREZENTATĂ SE ÎNFĂŢIŞEAZĂ CITITORULUI DINTR-UN SINGUR UNGHI.
ACEASTĂ PERSPECTIVĂ E SPECIFICĂ PROZEI PSIHOLOGICE ŞI MEMORIALISTICE.
PERSPECTIVA OBIECTIVĂ

• PERSPECTIVA OBIECTIVĂ, „DINDĂRĂT/ DERRIERE" (N>P), PRESUPUNE UN NARATOR CE ŞTIE MAI MULTE
DECÂT PERSONAJELE ŞI REDĂ EVENIMENTELE FĂRĂ SĂ SE IMPLICE. EL ESTE UN NARATOR OMNISCIENT.
ACEST GEN DE PERSPECTIVĂ ESTE SPECIFICĂ PROZEI REALISTE DIN SECOLUL AL-XIX-LEA.
PERSPECTIVA IMPERSONALĂ

• PERSPECTIVA IMPERSONALĂ, “DIN AFARĂ/DEHORS” (N<P), PRESUPUNE UN NARATOR CE ŞTIE MAI PUŢIN
DECÂT PERSONAJELE, EL FIIND DOAR UN MARTOR AL EVENIMENTELOR PE CARE NU LE COMENTEAZĂ,
LĂSÂND CITITORULUI MISIUNEA DE A DA SEMNIFICAŢIE TEXTULUI.
 EXPRESIVITATEA
• EXPRESIVITATEA - CAPACITATEA LIMBAJULUI POETIC DE A REFLECTA, DIRECT SAU INDIRECT, O REALITATE
INDIVIDUALA, UN RELIEF PSIHOLOGIC,"FONDUL SUBIECTIV AL VORBITORULUI"

• - CAPACITATEA LIMBAJULUI POETIC DE A EXPRIMA INTR-O MANIERA PLASTICA, DIFERITA DE CEA A

LIMBAJULUI UZUAL, IDEI CONCENTRATE, CU MAXIMĂ INCĂRCATURĂ AFECTIVA SI SUBIECTIVA.

• SE REALIZEAZĂ PRIN:
• - IMAGINI ARTISTICE;
• - FIGURI DE STIL;
• - SINTAXA POETICA;
• - MODUL PARTICULAR DE UTILIZARE A MATERIALULUI LEXICAL;
• - TOPICA;
• - PUNCTUATIE;
• - PROZODIE.
REFLEXIVITATEA
• REFLEXIVITATEA- CARACTERISTICA TEXTULUI DE A GENERA NEVOIA DE LECTURĂ MEDITATIVĂ, MAI PUȚIN
AFECTIVĂ ȘI MAI EXPLICIT SPECULATIVĂ.

• LIRISMUL REFLEXISIV ARE CA SUBSTANŢĂ ŞI SURSĂ A EMOŢIEI IDEEA FILOSOFICĂ, PRIN INTERMEDIUL
CĂREIA SE NASC SENTIMENTELE ŞI VIZIUNEA POETICĂ.

• D.P.D.V.STILISTIC, LIMBAJUL REFLEXIV PRESUPUNE CONFESIUNEA DIRECTĂ, PREZENŢA MĂRCILOR

LEXICO-GRAMATICALE ALE EULUI LIRIC, EXPLOATAREA SENSURILOR CONOTATIVE ALE CUVINTELOR PRIN
CARE POETUL SE COMUNICĂ (T. VIANU).
SUGESTIA
• SUGESTIA- CALIATEA PARTICULARĂ A STILULUI DE EXPRIMARE ALUZIVĂ PRIN CARE IDEEA NU SE OFERĂ
DIRECT CUNOAŞTERII RAŢIONALE, CI INTUIŢIEI, IMAGINAŢIEI ŞI SENSIBILITĂŢII. MODALIATATI DE
REALIZARE:

• - UTILIZAREA CUVINTELOR POLISEMANTICE SI A SENSURILOR CONOTATIVE;

• -RECURENŢA UNOR CUVINTE-CHEIE (LAITMOTIVUL, REFRENUL), TITLUL POATE SUGERA TEMA OPEREI;
• ENUNTURI ELIPTICE, SUSPENDATE;
• -PREZENTA ELEM. PARATEXTUALE ( MOTTO, SUBTILU, DEDICATIE)
AMBIGUITATEA
• AMBIGUITATEA-DENOTA CARACTERUL "DESCHIS" AL SPATIULUI SEMANTIC AL DISCURSULUI, VALORIFICAREA
VALENTELOR DE SEMNIFICARE MULTIPLA ALE UNUI CUV/SINTAGME. IMPLICA O "PLURALITATE DE LECTURI"

• - TRĂSĂTURĂ A LIRICII CONTEMPORANE (NEOMODERNISTE, POSTMOD.)

• - PRESUPUNE UN EFORT SPORIT DE DECRIPTARE A SENSURILOR. LIMBAJUL ARTISTIC ESTE APARENT SIMPLU, FĂRĂ O
EVIDENTĂ ÎNCĂRCĂTURĂ DE FIG. DE STIL. INVERS PROPORŢIONAL CU SIMPLITATEA LIMBAJULUI CREŞTE
DIFICULTATEA DESCIFRĂRII IDEII POETICE.. EXPRESIA ESTE LAPIDARĂ, FOARTE CONCENTRATĂ ÎN SENSURI
SIMBOLICE.

•
• MECANISME DE PRODUCERE A AMBIGUITĂȚII:
• 1.LA NIV. VIZIUNII ARTISTICE: REFERINTA CULTURALA (SIMBOLURI, CONCEPTE DIN DIF. DOMENII ALE
CULTURII; EX. GALATEEA, MARCU, LUCA ETC);

• 2. LA NIV.LEXICAL: UTILIZ. CUV. POLISEMANTICE, SENSURI CONOTATIVE, INOVATII LEXICALE;

• 3. LA NIV. SINTACTIC: DISLOCARI TOPICE, ENUNTURI ELIPTICE, ERMETISM SINTACTIC;
• 4. NIV. STILISTIC: ALEGORII, METONIMII, METAFORE