Surse de energie pt activitatea

fizica umana
• Energia = capacitatea de a produce o actiune
• Unit masura = caloria frecvent folosim Kcal=1000cal
• sursa energetica directa este acidul adenozin-trifosforic = ATP

ATP – capacitatea de a stoca energie chimica potentiala rezultata

din degradarea principiilor alimentare (glucide, lipide si proteine)
si de a o utiliza in:
 Transport membranar,
 Biosinteze
 Lucrul mecanic
 Eliberarea de caldura
Stocarea energiei se face in leg chimice macroergice situate la
nivelul ultimilor 2 radicali fosfat.
ATP se scindeaza si se reface continuu, avand rol de carburant
principal.
 I. Sursa de energie anaeroba alactacida
(sistemul fosfagen)
ATP si fosfocreatina (PC)
Cand un muschi se contracta, el consuma energie
acumulata in ATP (energie potentiala).
Aceasta energie este mobilizata rapid prin
descompunere a ATP in (acid adenozin difosforic)
si ac fosforic (H3PO4) sub actiunea ATP-aza
miozinica.
ATP ADP+ Acid fosforic + Energie
(7,3Kcal/mol)
• Concentratia de ATP in muschiul scheletic este foarte
redusa , aprox 5 mili moli la 1 kg muschi si este suficienta
doar pt 3-4 contractii cu intensitate maxima ( aprox 5-6
sec).
• Daca activ musc este mentinuta ATP ar trebui
resintetizat continuu din

ADP+ Ac Fosforic+ Energie ATP

Energia provine din:

Sistemul fosfagen
Sistemul anaerob glicogen-acid lactic (participa 5%)
Sistemul aerob de degradare a glucozei, ac grasi,
aminoacizi (participa in masura de 95%)
Fosfocreatina sau creatin fosfat (CP)

CP+ADP PCK ATP + Creatina

PCK-enzima fosfocreatin kinaza prezenta in fibrele albe, realizeaza

eliberarea de 10-30 kcal/mol energie care este transferata prin ADP
in ATP.
 Concentratia in muschi este de 20 mili moli/Kg muschi -asigura
sustinerea a 20-30 contractii maxime.
 Sistemul fosfagen asigura substratul energetic al efortului pe
durata a 15-20 secunde
CP reprezinta in muschi sursa principala de energie in perioada
primelor secunde a oricarei contractii musc.
In aceasta faza a efortului eliberarea de energie se face in
 absenta O2 ( faza anaeroba) si
 fara prezenta acidului lactic (alactacida)
• In eforturi intense sub actiunea adenilat-
kinaza sau miokinaza rezulta
miokinaza
2ADP ATP+AMP

AMP se descompune in inozina si amoniu NH4

care devine marker al intensitatii proceselor
metabolice, mai ales in fibrele albe.
 Caracteristicele acestei surse de energie
• Asigura desfasurarea celor mai mari eforturi de care este capabil
organismul uman (eforturi de putere)
• Durata este f scurta deoarece sursele energetice sunt limitate (10
sec ATP si 20 sec PC)
• Volumul de efort minim, muschiul fiind capabil sa efectueze
numai cateva contractii cu intensitate maxima
• Structura muschiului este asigurata de predominenta fibrelor
albe (rapide) cu bogat continut de enzime specifice acestui tip de
metabolism (miokinaza si creatin-fosfokinaza)
• Eforturile f intense se insotesc de producerea ionilor de NH4
(amoniu)
Rezevele de CP sunt foarte limitate putand fi epuizate in 20
secunde de efort maxim ( cursa de 200 m plat).
 II. Sursa de energie anaeroba lactacida
(Sistemul glicogen – Acid lactic)
Glicoliza anaeroba (Anoxica)
In cazul eforturi cu durata de 45-60 sec se
impune resintetizarea ATP din alte surse.
Substratul utilizat este reprezentat de catre
glucide, iar caile de degradare (in lipsa O2) sunt:
1. Glicoliza anaeroba sau calea Embden-
Meyerhof
2. Glicogenoliza (degradarea glicogen musc)
 Glucoza Glicogen

Fosfor
Hexokinaza ilaza

Glicogen Acid piruvic Glucoza-6-

Glucoza
fosfat

O2
insuficient Fosfo-
fructo-
kinaza
LDH
Acid lactic +
Energie Lactat Piruvat

Sursa de energie anaeroba lactacida

Proces anaerob (glicoliza)
• 1mol glucoza produce prin glicoliza anaeroba = 47 kcal
(energie libera nestocata); din ea in muschi se form 2
molecule ATP, deci 2 moli ATP= 14,6 Kcal de energie stocata.
• Castigul energetic este de
 2 moli ATP daca porneste de la glucoza si
 3 moli ATP daca porneste de la glicogen.
• Randamentul de utilizare metabolica =14,6/47X100 = 31%
(mic)
• Desi randamentul este mic aceasta eg sustine ef maximale
timp de 1 minut (frecv in act fizica), cand aportul de O2 este
insuficient.
• Glicoliza anaeroba furnizeaza eg pt inca 30-40 contractii
maxime fata de cele 3-4 contractii sustinute de ATP si 20-30
sustinute de CP.
Concentratia de acid lactic din muschiul in repaus este de 1-2
miliMoli/g, la pH=7.
• Dupa efort maximal concentratia ac lactic=25-30 moli/g iar pH
musc =6,3-6,5
• Dupa 40 sec de ef maximal glicoliza incetineste nu datorita
scaderii rezervei de glicogen (in repaus 4,75 g%0 scade la 3,75 g
%0 dupa ef maximal) cat mai ales din cauza cresterii c% de ac
lactic, si a H+ cu acidoza locala cu consecinte asupra fortei de
contractie.
Oboseala care apare la un ef maxim de durata scurta ar fi
explicata prin scaderea activitatii glicolitice si scaderea producerii
ATP
• Scaderea afinitatii pt Ca 2+ a proteinelor contractile la pH
scazut ceea ce provoaca reducerea alunecarii filamentelor cu
scaderea potentialului contractil deci a F musc.
• Viteza de desfasurare este asigurata de prezenta unor
enzime specifice ca:
Fosforilaze –scindeaza glicogenul in multe molec G-6-fosfat
(forma activa glucoza);
Hexokinaze-transf G inactiva in G-6-fosfat prin fosforilare
(inhibata la pH=6,3-6,4)
Fosfo-fructo-kinaza- G-6-fosfat se transf in piruvat (complet
inhibata la pH 6,3-6,4 –gasit dupa efort maxim)
Lactat dehidrogenaza – catalizeaza reactia de oxido-
reducere piruvat-lactat. Este un marker potential al glicolizei
anaerobe. Poate continua pana cand concentratiile de
piruvat si lactat nu o vor satura. Cresterea ac lactic duce la
blocarea enzimei prin saturarea sa; Piruvatul se acumuleaza
si blocheaza toate enzimele glicolizei.
 Caract fiziologice ale acestei surse sunt:
1. Asigura desfasurarea eforturi cu intensitate submaximala;
2. Durata scurta-50-60sec;
3. Volum de lucru mic (40-60 contractii musc max)
4. Acidul lactic din muschi si sange produce modificari locale si
generale care influenteaza negativ efortul
5. Masa musc a celor care practica ef cu aceasta sursa eg nu este
voluminoasa (nu sunt ef de putere); fb musc sunt bogate in
enzime (lactat-dehidrogenaza);
6. O astfel de activitate este neeconomica , trans chimice se opresc
la acid lactic care reprezinta un depozit mare de energie nefolosit.
Concluzie in faza anaeroba (alactacida si lactacida) sunt folosite ATP,
CP, Glicogenul
Muschiul se contracta prin eg elib de ATP; acesta se resintetizeaza
din PC care se resintetizeaza din glicogen.
 III. Sursa de energie aeroba
• Pentru eforturi care depasesc 3-5 minute sursa de
energie (ATP) se obtine din degradarea glucozei,
acizilor grasi si a unor aminoacizi, la nivel
mitocondrial, cu participarea obligatorie a O2 =
fenomen cunoscut sub numele de fosforilare oxidativa
• O2 nu se fixeaza direct pe substrat (monozaharide,
acizi grasi, aminoacizi) ci se combina cu H2, desprins
din aceste structuri, formand apa, reactie insotita de
eliberarea unei cant de energie 57kcal la o molecula de
apa.
• Desprinderea H2 din substrat are loc in cadrul ciclului Krebs (ciclul
acizilor tricarboxilici) in prezenta unor enzime oxidative- Ex
succinildehidrogenaza –SDH – extrem de abundenta in muschiul
pers antrenate
• Transportul si activarea O2 se face sub actiunea sistemelor
enzimatice care alcatuiesc “lantul respirator” (flavinenzime,
coenzima Q, citocromii).
• Combinarea H2 +O2 in lantul resp –respiratia celulara duce la
formarea H2O de oxidatie, reactie insotita de eliberare de energie
• O parte din acesta energie este folosita la formarea ATP din ADP –
fosforilare oxidativa.
• Principala sursa de energie aeroba in toate eforturile de
rezistenta.
• Castigul net energetic este de 38 molecule ATP pt un mol glucoza
deci este mult mai eficient decat cele 2-3 molecule ATP rezultate
din procesul anaerob (de aproximativ 20 ori).
 C6H12O6 + 6O2 = 6 CO2 + Energie (686 Kcal)

 40% din energie -277Kcal se foloseste pt obtinerea a 38 molec ATP -38x 7,3 Kcal
(pe o molecula)
Randamentul de utilizare =277/686x100 = 40%
Desi randammentul procesului aerob este mic, el are mare avantaj de a functiona
nelimitat in prezenta unui aport nutritiv si de O2.
Restul de 60% din eg este eliberata sub forma de caldura- nu este o pierdere de eg
ci intervine in procesul de termoreglare
Un randament mai mare pe calea sintezei de ATP ar duce rapid la moarte in
hipotermie.

Concluzie
Arderea glucozei este un proces mai economic decat degradarea sa la acid lactic.

O celula cand foloseste calea glicolitica (anaeroba) degradeaza 19 molecule de

glucoza pt a obtine aceeasi cantitate de ATP pe care o poate obtine dintr-o singura
molecula de glucoza oxidata pana la CO2+H2O
Arderea acizilor grasi
1 molec acid palmitic
CH3-(CH2)14-COOH+23O2 = 16 CO2+ 16 H2O + E
(2340 Kcal)
1 molec acid palmitic produce 130 moli ATP
Randamentul eg utilizate = 949/2340x100= 40%
949 se stocheaza sub forma ATP
130 molec ATP x 7,3 Kcal= 949 Kcal.

Glucoza = 347 Kcal/100g

Acid palmitic = 914 Kcal/100g
 Caracteristicile acestei surse de energie
1. Sursa bogata de energie prin cele 400 g glicogen si 15 kg lipide
2. Randamentul este mai ridicat 40% decat al glicolizei anaerobe (31%)
3. Nu duce la acumulare de substante toxice (acid lactic);
metabolismul oxidativ produce CO2 (se elimina prin pulmon ) si apa.
4. Poate functiona practic nelimitat in prezenta aportului adecvat de
O2 si nutrienti
5. Cu cat efortul este mai prelungit cu atat procentajul energiei totale
adusa de aceasta sursa creste
6. Utilizarea lipidelor in ef prelungite (50% ef durata medie si 75% in
cele peste 3 ore) duce la protejarea glicogenului necesar in
sprinturile finale.
7. Fibrele musculare care folosesc aceasta sursa de energie (eforturi de
rezistenta) contin structuri si substante specifice metabolismului
oxidativ: mitocondrii cu multa mioglobina, citocrom
 Concluzii
• Masura in care are loc furnizarea de energie depinde
de viteza desfasurarii contractiilor musculare
 viteza foarte mare eg provine pe calea
mecanismelor anaerobe alactacide
Activitati musculare cu viteza mica – procesul
oxidativ – aerob
Viteza moderata contributia anaeroba si
aeroba este egala.
Inertia, puterea si capacitatea proceselor metabolice de producere
a energiei
Cele 3 procese metabolice (alactacid, lactacid si aerob) duc la formarea ATP
utilizat pt producerea lucrului mecanic.
Fiecare proces este definit prin:
Inertie – rapiditatea intrarii in act a caii metabolice;
Putere/ debit de energie – cantitatea de ATP/unitate de timp care da
intensitatea efortului
Capacitatea/ cant totala de ATP produsa pe parcursul efortului care asigura L
mecanic sau volumul efortului
Inertia de Puterea Capacitatea
reactie (Kcal/minut) (Kcal)
(secunde)
Alactacid 10 52,5 3,5
+ ++++ +
Lactacid 43 24,5 17,5
++ ++ ++
Aerob 120 15
++++ + ++++
 I. Sursa energetica anaeroba alactacida
• Inertie – foarte mica- 10 sec – ATP existent se consuma
imediat, iar resint incepe in cateva sec din CP, este
nevoie de CPK.
 eg este exploziva = puterea maxima atinsa
instantaneu
• Puterea este foarte mare, mai ales la antrenati care au f
musc rapide bogate in CPK, debitul de energie este de 4
molec ATP/minut
• Capacitatea totala de eg este insuficienta (3,5-4,5
Kcal)deoarece cant CP mica si nu permite sinteza ATP
decat cateva sec; de aceea eforurile sunt de scurta
durata
• Lucrul mecanic =754-843 Kgm la o greutate de 85-94 kg.
 II. Metabolism anaerob lactacid
• produce eg neeconomic dar f rapid
• Inertie- de neglijat, participa mai mult de 10
enzime pt formarea de acid lactic (40 sec)
• Puterea maxima mai redusa 24,5 Kcal/min ce
corespunde la un consum de O2 de 75 ml/Kg
corp/min
• Viteza glicolizei depinde de Lactat DH, debitul de
energie este de 2 molec ATP/min
• Capacitatea este putin importanta, nr maxim ATP
resintetizate =3 nu permit ef de durata
• Lucrul mecanic castigat este limitat de
concentratia in lactat in musc activa si organism.
Se pot tolera 20 mili moli lactat/ ml sange.
 III. Metabolismul aerob
Inertie – mare 2-3 minute pt mobilizarea fc resp si circulatorii si
activarea caii tisulare-mitocondriale; faza aparitiei deficit de O2
Puterea este 15 Kcal/min, mai mica ca celorlalte cai anaerobe.
Debitul de energie (putere) = 1 molec ATP/min
Valoarea medie a consumului de O2 este de 3l/min
(neantrenat) ( echivalent caloric 1l O2=5kcal)
Puterea = 3x5=15 kcal/m
La performeri VO2 max 6-8l/min, puterea este mare=2630-
2940 Kgm/min sau 430-480 Watt.
Capacitatea este foarte mare, bilantul eg al oxidarilor permite
un ef durata (38 ATP-1 mol glucoza; 130 ATP- 1 molec acid
palmitic)
Pt masurarea metab aerob se folosesc determinarea:
 Consum max O2 – VO2 prin metoda Astrand- indirect
 Direct – metoda schimburilor gazoase sau spiroergometrice
INTENSITATE DURATA VOLUM CALE DE ELIBERARE DE
ENERGIE
maxima foarte scurta -sec foarte mic anaerob alactacid

submaximala scurta sub 1min. mic anaerob lactacid

medie medie-60 min. mediu aeroba in stare stabila aparenta-

75% din VO2maxim

mica mare-ore mare aeroba in stare stabila adevarata-

50% din VO2 maxim
 Antrenament progresiv
Exercitarea la un nivel peste normal aduce adaptări
biologice care îmbunătățesc eficiența funcțională.
Cuantificare : intensitatea și volumul (frecvența și
durata).
 Antrenamentul
Aduce imbunatatiri ca:
• Creșterea nivelurilor intramusculare ale
substraturilor anaerobe: ATP, CP și Glycogen
• Cantitate crescută și activitate a enzimelor cheie
care controlează faza anaerobă a glicolizei
• Creșterea capacității de a tolera niveluri din ce in ce
mai ridicate de lactat sanguin (și toleranță la durere)
Nu există cercetări pentru îmbunătățirea capacității
de tamponare.
• Adaptări metabolice
• Adaptări neuromusculare
• Adaptări cardiovasculare
• Adaptarea pulmonară
• Adaptarea compoziției mediului intern
• Transferul căldurii corporale
• mărimea și cresterea numărului
mitocondriilor
• enzime ale sistemului aerobic
• Metabolism lipidic: creșterea
lipolizei
• Metabolismul carbohidraților:
capacitate crescută de a oxida
carbohidrații
• Tipul și dimensiunea fibrelor
musculare
• Dimensiunea inimii- hipertrofia
excentrică
• Volumul plasmei creste până la
20%
• Ritm cardiac
• Debitul cardiac
• Extracția de oxigen
• redistribuția sângelui
• Creșterea capilarizării
• Tensiune arteriala scade
între 6 și 10 mm Hg cu
aerobic regulat ex.
• Creșterea echivalentului de
ventilație: VE / VO2
• Capacitatea vitala creste si
frecvența respirației scade
• reduce masa corporală și
grăsimea corporală
• termoreglare mai eficienta
 A n a e r o b ic
T r a in in g
G o a ls

To E nhance To E nhance
M u s c le L a c ta te A n a e r o b ic
R em oval and C a p a c ity o f
L a c ta te U t i liz a ti o n M u s c le s
 Goals of
Aerobic
Training

Enhance Capacity Enhance

Blood Maximal Oxidative
(VO2 Max) Capacity (QO2)
to Deliver Muscle's
• dacă se menține intensitatea exercițiului, frecvența și
durata antrenamentului pot fi reduse considerabil fără
scăderi ale performanțelor aerobice