Mondializarea, occidentalizarea și

impactul acestora asupra vieții

sociale
Coordonator: prof. Stoinea Petre

Realizat de: Amza Mădălina, Gușoaie Alecsandra, Mangîr Daniela, Pancu Flavian
Mondializarea
Introducere

 Omul a căutat întotdeauna să își îmbunătățească condițiile de viață și de muncă, dorință care s-a materializat
printr-un proces continuu de dezvoltare economică. De-a lungul timpului, societatea umană a cunoscut
importante transformări pe toate planurile, pornind de la modificările survenite în domeniul economic.
Îmbunătățirea continuă a uneltelor, a sistemelor de producție a ajutat societatea umană să treacă de la stadiul
de societate agrară la cea industrială. Acest pas important a permis omului să obțină produse peste nevoile
proprii, fapt ce a impulsionat dezvoltarea comerțului. Schimburile economice s-au conturat mai întâi la nivel
regional, apoi s-au extins pe tot Globul. S-a născut, astfel, comerțul internațional. Odată cu apariția acestuia
s-a făcut simțită manifestarea unui proces foarte mediatizat în ultimele decenii, procesul de mondializare.
Diferența dintre mondializare si globalizare

 Mondializarea si occidentalizarea, alături de globalizare, constituie procese de amploare ale societății

prezentului care generează dezbateri aprinse atât in cercurile științifice, cat si in toate mediile sociale.
 Mondializarea comporta semnificații diferite, plecând de la concept sinonim globalizării (fiind doar o
expresie terminologica a permanentei antiteze anglo-francofone, globalizare versus mondializare) si pana la
semnificații diferite sau complementare globalizării (mondializarea reliefează din punct de vedere politic
ceea ce globalizarea reprezintă sub aspectul economic si financiar).
 Ca atare, este acceptata de anumiți autori ideea ca mondializarea este o continuare fireasca a globalizării
(aceasta din urma fiind doar dimensiunea economica a mondializării) care implica sfera politică
("guvernarea mondiala"), dar si o "cultura mondiala" si o uniformizare sociala a obiceiurilor, tradițiilor prin
transfer de valori, toate acestea favorizate de o reducere a izolării geografice si o capacitate extraordinara de
comunicare pe o planeta care devine din ce in ce mai mica din acest punct de vedere.
 Alți autori considera mondializarea ca fiind un concept ce unifica sub "umbrela" sa americanizarea,
occidentalizarea, globalizarea etc., exprimând tendința către o cultura mondiala, văzută nu ca o singura
cultura uniformizata, globala, ci ca o integrare a diversității culturale într-o unitate ce conferă o anumita
identitate si, anume, apartenenta la o civilizație mondiala.
 Definiția procesului de mondializare

 Mondializarea este un fenomen foarte complex care afectează întreaga societate umană. Deși inițializat de
puternica dezvoltare industrială din ultimul secol (secolul al XX-lea), procesul acesta se manifestă pe toate
planurile: economic, demografic, social și cultural. Se poate defini ca o luptă între vechea tradiție și
modernitate, în care cea de-a doua câștigă din ce în ce mai mult teren.
 Tradiția este un ansamblu de valori, concepții, credințe, obiceiuri care se formează în cadrul unor grupuri
sociale (popoare, națiuni, clase) și sunt transmise din generație în generație. Este considerată ca o verigă de
legătură între trecut și prezent, un principiu de unitate și continuitate în planul existenței și al conștiinței de
sine. Cuprinde atât elemente înaintate, progresiste, cu valabilitate generală (obiceiuri moderne), cât și
elemente perimate sau conservatori (obiceiuri vechi, tradiționale).
 Efectele sociale ale mondializării

 În plan social, modificările s-au manifestat în cadrul relațiilor interumane, fapt ce a dus la dispariția în multe areale ale Globului a
grupurilor secundare clasice, comunitățile.
 Odată cu transformarea multor așezări rurale în localități urbane, comunitățile s-au dizolvat, în locul lor apărând diverse alte
grupuri sociale spațiale (fără o poziție bine delimitată în spațiu). Această tendință de evoluție a pornit din arealele puternic
dezvoltate și urbanizate spre teritoriile cu economii slab dezvoltate sau în dezvoltare și care se confruntă în prezent cu un intens
proces de urbanizare.
 Viața socială este sensibil modificată de procesul de mondializare. Deși, aparent, societățile autarhice și puternic tradiționale sau
societățile bazate pe construcții ideologice cu bază religioasă par să fie mai puțin expuse mondializării și occidentalizării, într-un
fel sunt integrate și acestea, deoarece, prin sistemele informaționale, ideile, valorile și realitățile contemporane ajung simultan
peste tot. Este posibil ca anumite societăți „primare” (în sensul practicării valorilor tradiționale de grup și izolate teritorial) să fie
afectate într-o măsură mai redusă de procesul de mondializare. Exemplele sunt numeroase peste tot, din zona amazoniană, în
spațiul interior al Africii, în zonele reci locuite de eschimoși sau în comunitățile aborigene de pe diferite continente.
 Pe continentul african și pe cel asiatic se cunosc mari teritorii în care societatea este încă în stadiul relațiilor de tip comunitar, în
care familia și membrii marcanți ai comunității au un rol determinant în întreaga viață socială. Cu toate acestea, există pericolul ca
în viitorul apropiat și aceste spații să sufere importante transformări, pornite din arealele urbane care și-au schimbat deja structura
socială sub impactul globalizării. Un bun exemplu este cel al comunităților arabe din țările asiatice în care relația dintre femei și
bărbați era definită prin superioritatea bărbatului și marginalizarea rolului femeii în societate. Unele comunități încă mai păstrează
acest tip de relații, multe dintre ele, însă, transformându-se sub influența sistemului social occidental, care pledează pentru
Occidentalizarea
Introducere

 Marea diversitate a obiceiurilor tradiționale (folclorice) este amenințată de procesul de uniformizare prin
adoptarea de obiceiuri moderne provenite din spațiul occidental. Este vorba de influențe venite din spațiul
nord-american, dar și din cel vest-european, care la rândul său se confruntă cu o infuzie culturală de peste
ocean. Acest proces, numit occidentalizare, afectează toate elementele societății și este din ce în ce mai
agresiv, extinzându-se pe mari suprafețe ale Globului.
Definiția occidentalizarii

 Occidentalizarea este procesul de difuzie a influentei Vestului (Europa si America anglo-saxona) asupra
întregii lumi, prin "exportul" de valori si produse culturale "occidentale": tehnologie, mașini, vestimentație,
dieta, stil de viată, muzica, filme, valori s.a.m.d.
 Manifestarea destul de accentuata a acestui curent in prezent a dus la apariția unor procese anti
occidentalizare, cum ar fi fundamentalismul (facțiune extrem de radicala a unei grupări religioase, naționale
etc., foarte mediatizat in prezent fiind cel islamic), protecționismul (set de politici ce vizează protejarea
comerțului propriu sau a producției interne etc.) sau izolaționismul (îmbrățișat mult timp de către China si
Japonia, iar astăzi de R.PD. Coreeană) etc.
 a. Apariția fenomenului de
europenizare
Europenizarea ca etapă b.Zone occidentalizate &
europenizate
a occidentalizării
c. Conservarea valorilor
tradiționale
Apariția fenomenului de europenizare

 Principalul fenomen asociat celui denumit în mod obișnuit „occidentalizare” este datorat și asociat
procesului de „extindere” a valorilor, practicilor și a concepțiilor europene la nivelul altor arii geografice.
Acesta poate fi denumit „europenizarea” planetei. Fenomenul a fost continuu în ultimele patru secole, în
prezent întâlnindu-se o situație mai complexă, care poate fi denumită, prin comparație, „americanizarea
planetei”.
Zone occidentalizate & europenizate

 Europenizarea planetei a început imediat după descoperirile geografice, în America Latină (portughezi,
spanioli), în America de Nord (irlandezi, englezi, italieni și francezi), precum și în alte spații mai îndepărtate.
 În ultimele două secole, și alte popoare europene și-au făcut simțită prezența în acest sens pe diferite
continente și regiuni ale globului. În Asia de Nord, de exemplu, Imperiul Țarist și apoi Uniunea Sovietică și-
au extins influența, impunând modul de viață european.
 Paralel cu spațiul european, în extremul Orient s-a dezvoltat cultura și civilizația niponă, cu atribute similare
celei occidentale, fără a fi o copie a acesteia sau o succedare în timp. Cultura și civilizația niponă manifestă
tendințe de „occidentalizare”, datorită evoluției industriale și tehnologice.
Conservarea valorilor tradiționale

 În urmă cu un secol, aproape întreaga Africă era controlată de marile puteri europene. Deși Asia de Sud
(India, Pakistan, Bangla - desh) a suferit o puternică influență engleză, valorile tradiționale anterioare s-au
păstrat. China, influențată mai mult în zona marilor orașe aflate pe țărm, și-a păstrat caracterul speci fic
(neeuropean) și trăsăturile cu origini tradiționale îndepărtate. De asemenea, elemente tradiționale s-au păstrat
și în țări arabo-islamice din Orientul Apropiat.
 a. Introducere. Răspândirea procesului
de occidentalizare
b. Schimbări în plan social

Efectele culturale ale c. Schimbări în plan culinar

d. Schimbări în plan vestimentar
occidentalizarii e. Schimbări în muzică
f. Schimbări în arhitectură
Introducere. Răspândirea procesului de
occidentalizare

 Influențele social-culturale se manifestă la nivelul tuturor elementelor componente: îmbrăcăminte, muzică,

dans, obiceiuri culinare etc. Întregul proces se desfășoară prin intermediul tehnologiilor avansate din
domeniul transmiterii de informații.
 La ora actuală, televiziunea, internetul, telefonia mobilă s-au extins pe întreaga suprafață terestră, permițând
transmiterea unui volum foarte mare de informații într-un timp foarte scurt, ceea ce facilitează schimbările
din plan cultural.
Schimbări în plan social

 Viața socială are anumite elemente comune, practicate și verificate în timp, care pot reprezenta un model
corespunzător pentru orice comunitate umană. Împărtășirea valorilor „occidentale” verificate în timp și
validate sub raport moral nu reprezintă numaidecât o uniformizare sau abdicare de la valori de grup, ci doar
înțelegerea caracterului referențial al acestora.
 Dinamica vieții sociale impune o anumită optică față de fenomenul de creare a unor noi valori. Produsele
culturale pot fi considerate utile și utilizabile dacă îndeplinesc anumite cerințe și se pot încadra într-un
context etic. Cu toate acestea, lumea contemporană este, în ansamblu său, purtătoare a multor elemente și
fenomene îndepărtate față de un sistem axiologic obiectiv.
 Dacă menționăm fenomene precum segregarea umană, terorismul, asocierea în scopuri negative, consumul
de droguri, radicalismul religios sau ideologic, ne dăm seama că societatea, prin toți indivizii acesteia, nu
promovează doar valorile destinate progresului. Mondializarea și occidentalizarea vieții sociale este un
proces cu mai multe avantaje decât posibile limite. Modelul „occidental”, care valorizează elementele
realizate de om, este în prezent suficient de evoluat pentru a-și dezvolta în continuare caracteristicile
generatoare de progres.
Schimbări în plan culinar

 Vechile tradiții culinare sunt înlocuite în multe regiuni cu obiceiul modern de a consuma hrană semipreparată
în așa-numitele restaurante „fast -food“, care au apărut în spațiul nord-american, ca urmare a noului
comportament economic al indivizilor – petrecerea unui timp îndelungat la locul de muncă, ceea ce a dus la
pierderea obiceiului de a lua masa în familie, implicit de a consuma hrană preparată în casă. Un exemplu
cunoscut este cel al restaurantelor de tip McDonald’s, care au apărut în întreaga lume, cu precădere în spațiul
urban. În aceeași categorie intră și industria băuturilor răcoritoare. Firma Coca-Cola și-a deschis filiale în
aproape toate statele lumii.
Schimbări în plan vestimentar

 Îmbrăcămintea tradițională este și ea din ce în ce mai mult înlocuită cu cea modernă. Pe mari suprafețe ale
Globului populația îmbracă zilnic îmbrăcămintea modernă, de influență occidentală, costumele tradiționale
îmbrăcându-le doar în unele zile de sărbătoare. Cea mai mare răspândire a cunoscut-o costumul bărbătesc
clasic, care este utilizat și în state ce au suferit influențe mai slabe de acest fel. De asemenea, foarte
răspândit, mai ales printre tineri, este obiceiul de a purta pantalonii Jean a căror arie de proveniență este cea
nord-americană. Deși la origine erau un obiect de îmbrăcăminte al clasei muncitoare, aceștia au căpătat în a
doua jumătate a secolului trecut o semnificație revoluționară, de luptă pentru independență a tinerilor
americani într-o societate considerată mult prea conservatoare.
 PARIS

BUCURESTI

LONDRA
Schimbări în muzică

 Muzica și dansurile moderne sunt prezente în spațiul urban din întreaga lume. În marile centre urbane, în
orașe mai mici și chiar în unele areale rurale există cluburi amenajate pentru manifestări de acest gen
(discoteci). De asemenea, în multe colțuri ale lumii se organizează festivaluri de muzică pop, rock etc. Un
bun exemplu este activitatea internațională a postului de televiziune MTV, care are filiale în multe țări și
organizează manifestări muzicale în fiecare an.
Schimbări în arhitectură

 Occidentalizarea se face simțită și în plan arhitectural. Din ce în ce mai multe civilizații ale lumii adoptă
metode moderne de construcție și se adaptează noilor forme arhitec turale. Această tendință generală este
considerată benefică de unii, dar este respinsă de cele mai multe state slab dezvoltate sau în dezvoltare, care
își văd amenințat patrimoniul cultural. Reprezentanții acestora consideră că uniformizarea culturală și
spirituală nu este altceva decât o formă de dominare a statelor dezvoltate, din care celelalte pierd.
PARIS

BUCURESTI
MULȚUMIM !