Tamas Felix Andrei – ND II

OBICEIURI ALIMENTARE
Aspecte socio-culturale
 Introducere
 Alimentele nu sunt doar mâncare (supraviețuire), ele sunt mai mult
relații sociale
 Claude Levi-Strauss ne spune că: alimentele sunt considerate
esențiale în interacțiunile sociale, în reproducerea culturală și în
conservarea și transmiterea patrimoniului.
 Brillat –Savarin afirmă: Spune-mi ce mănânci și-ți voi spune cine
ești (La psychologie du gout)
 Claude Fischler (Food, self and identity) - mâncarea este centrală
identităţii noastre iar actul prin care ne hrănim este “ac țiunea în
care trimitem mâncarea dincolo de granița dintre lume și eu,
dintre “interiorul și “exteriorul” corpului nostru”.

 mâncarea este mai mult decât o sursă de energie (fiziologic),

crează semnificații specific culturale și simboluri și în felul acesta
procesele biologice devin procese sociale. (Anda Becut)
 Toți oamenii mănâncă, dar ceea ce mănâncă, cum mănâncă,
cu cine, de ce, în ce contexte, cum ajunge mâncarea la ei,
toate acestea sunt marcate de diferențe culturale sau istorice.
 Ce mănâncă? – funcție de mediul cultural -
 pot să mănânce - insecte, șerpi, broaște sau melci
 Pot să nu mănânce – carnea – musulmani (de porc), vegetarieni
 Cum mănâncă –
 cu mâna (populația africană)
 Cu furculița sau cu bețișoarele
 Această atitudine de acceptare sau respingere este parțial
determinată de mediu sau de ceea ce este disponibil și în
mare măsură este influențată de cultură și de dihotomiile
pur-impur, sacru-profan, bine-rău.
 tabuuri alimentare,
 valorile, credințele si practicile sociale influențează ceea ce mănâncă
și ceea ce gândesc oamenii despre mâncare,
 alimentele reflectă sau influențează alte aspecte ale culturii.
 Abordări
Antropologie
 Claude Levi-Strauss. (structuraliștii) - mâncarea ca
un sistem cultural, o abordare care recunoaște
faptul că gustul este construit cultural și controlat
social.
 Mary Douglas considera mâncarea și gestul de a
mânca ca simboluri ale unei ordini sociale
particulare.
 Sidney Mintz vedea zahărul ca o metaforă pentru
relațiile sociale
 Jack Goody (Cooking, Cuisine and Class)
considera că studierea mâncării și a alimentației
trebuie să implice economia politică, (micro –
gospodăria), (macro- statul și structurile sale.
Istorie
 Ne arată modul în care au apărut și s-au format culturile și civilizațiile.
 Alimentația - motorul principal în multe evenimente istorice,
globalizarea lumii cu foarte mult timp în urmă.
 Cristofor Columb - descoperireaAmericii în drumul său spre India în căutare de mirodenii
 sclavia negrilor din America este legată de producerea zahărului.
 simboluri pentru diferite identități naționale
 ceaiul este asociat cu englezii (sau chinezii), cartofii cu irlandezii, pastele cu italienii mămăliga cu
românii
 diferite momente în timp
 timpul sacru (momentul festiv)și timpul profan - practici culinare și norme
specifice.
 Evoluția în timp, schimbările din modul și tehnicile de producție, preparare și
procesare a alimentelor (de la cuptorul clasic la cel cu microunde, de la afumare
și uscare la refrigerare etc.)
 Norbert Elias (în cartea Procesul Civilizării) arată cum manierele
culinare (de la masă) exprimă procesul de distincție între clasele sociale
în diferite perioade istorice.
 Mâncarea devine un puternic marker identitar, definind personalitatea, clasele
sociale, stilurile de viață, rolurile și relațiile de gen din cadrul familiei, grupului
etnic sau națiunii.
 Perspective
 În epoca noastră contemporană,
 schimbările sociale precum evoluțiile în relațiile dintre
diferite grupuri în cadrul societății,
 fenomenele migratorii (nomadismul, refugierile, imigrația
sau turismul), împreună cu
 industrializarea producției alimentare sau globalizarea
alimentelor,
 rolul mass-mediei sau ale
 noilor tehnologii în gastronomie
 toate acestea au un impact semnificativ în modul de
producție, distribuție, preparare a alimentelor,
generând practici sau obiceiuri culinare.
 Concluzii

 Fenomenul cultural este una extrem de dinamică –

face parte din identitatea umană.
 Iar cel al culturii alimentare (gastronomice) este parte
integrantă a Culturii.
 Cunoașterea acestor aspecte este indispensabilă
pentru pregătirea unui nutriționist care se respectă.
 Bibliografie

 Anda Becut – Antropologia practicilor culinare

 Brillat –Savarin - La psychologie du gout
 Norbert Elias - Procesul Civilizării
 Claude Levi-Strauss - Anthropologie structurale