GASTRONOMIA

Gastronomia este studiul relației dintre cultură și alimentație.

Deseori se greșește considerând că termenul gastronomie se referă
exclusiv la bucătărie, dar aceasta este doar o mică parte a acestei
științe. Gastronomia practică este asociată cu studiul pregătirii,
producției și servirii diferitelor alimente și băuturi din țările lumii.
Gastronomia teoretică sprijină gastronomia practică, având o
abordare sistemică și de proces, axată pe rețete, tehnici și cărți de
bucate.

Tehnica
Fie ca vorbim despre bucataria traditionala, fie ca ne referim la
conceptul de bucatarie moleculara, orice succes gastronomic se
bazeaza pe inovatie si pe tehnica. Un maestru bucatar care cauta
mereu sa inoveze in arta lui are nevoie de cutite speciale, de
instrumente pentru masurare, de vase de gatit corespunzatoare etc.
De altfel, adevarata arta culinara consta si in priceperea chef-ului de
a alege cele mai bune ustensile. Iar ustensilele de bucatarie sunt
multe si complexe.

Știință și arta
Gastronomia este relaționată cu artele frumoase și științele sociale în
termeni de cultură, și cu științele naturale referitor la aparatul
digestiv al corpului uman. Principalele activități ale unui gastronom
includ descoperirea, gustarea, experimentarea, cercetarea,
înțelegerea și documentarea în scris a alimentelor și mâncărurilor.
Urmărind cu atenție, oricine va descoperi că în jurul mâncărurilor
există dans, teatru, pictură, sculptură, literatură, arhitectură și muzică
- în alte cuvinte, artele frumoase. Mai mult, există fizică, matematică,
chimie, biologie, geologie, agronomie, precum și antropologie,
istorie, filosofie, psihologie și sociologie.

Cultura:
În cadrul trăsăturilor care definesc identitatea etnică, pe lângă limbă,
cultură, religie sau credințe, este inclusă și gastronomia. Hrana a fost
dintotdeauna un reper identitar semnificativ atât la nivel individual,
cât și la nivel de clasă, de grup sau la nivel național. În cadrul
abordărilor sociologice, etnogeografice, istorice și antropologice,
focalizarea cade asupra identității culinare înțelese mai ales ca un
ansamblu de alegeri, de preferințe, de obiceiuri de consum transmise
în cadrul unei societăți, ca o experiență culturală definitorie pentru
valorile și tradițiile unui popor, un produs al istoriei modificat în
funcție de circumstanțele spațio-temporale parcurse.

Actul de a se hrăni, pe lângă faptul că este indispensabil tuturor

ființelor, fiind generator de energie vitală, în cazul oamenilor reflectă
întotdeauna valori identitare. Acestea se pot referi la identitatea
economică (care variază de la sărăcia extremă a celor care mănâncă
scoarță de copac sau rădăcini la opulența felurilor de mâncare poleite
cu foiță de aur), identitatea socială (marcând apartenența la o
anumită clasă, stabilirea poziției pe o anumită treaptă a scării
sociale), identitatea etnică (manifestată mai ales în momentul
dislocării și relocării unui grup etnic în cadrul altuia), identitatea
culturală (făcând referire la un întreg ansamblu de valori culturale și
de civilizație – surprins de exemplu la japonezi într-o simplă ceșcuță
de ceai), identitate religioasă (fiecare religie impunând un set de
tabuuri, restricții și reguli alimentare definitorii), identitatea
ideologică (cei care adoptă o dietă organică, vegetariană, lacto-
vegetariană sau raw vegan, fast food sau slow food își însușesc
adesea și un stil de viață și de gândire specific) sau la identitatea
spirituală (în cazul afinității cu un animal totem)