Sunteți pe pagina 1din 6

Nume: MAGDA DENISA-NAOMI

Clasa: AMG IIIB

PATOLOGII ALE VÂRSTNICILOR

1.Depresia-este una din cele mai întâlnite afecțiuni deoarece modificările care apar
odată cu înaintarea în vârstă sunt greu de acceptat de pacienți. Cele mai întâlnite
motive ale depresiei in rândul persoanelor vârstnice sunt: Îmbătrânirea – de cele mai
multe ori, înaintarea în vârstă este însoțită și de slăbirea organismului. Dacă la aceasta se
adaugă existența uneia sau a mai multor boli cronice, vârstnicilor le va fi destul de greu să
aibă o atitudine pozitivă.

Cauze ale depresiei in rândul vârstnicilor:

 Pensionarea – încetarea activității profesionale și a unei rutine cunoscute poate


afecta viața de zi cu zi a persoanei dragi. Mai mult, pentru vârstnicii care au lucrat 20-
30 de ani într-un singur loc, colegii de muncă au devenit apropiați;

 Pierderea partenerului de viață va lăsa urme adânci și poate declanșa depresia. Dacă
starea de tristețe persistă mult prea mult și apar manifestări specifice (vedeți mai
jos), există un risc mai mare de apariție a depresiei;

 Unele medicamente – depresia poate apărea uneori ca un efect secundar al unor


medicamente sau combinații ale acestora. De aceea, este important ca familia și
pacientul să păstreze o strânsă legătură cu medicul curant sau cel de familie pentru a
surprinde din timp aceste posibile efecte secundare.

2.Diabetul zaharat de tip 2-este cauzat de incapacitatea corpului de a utiliza în mod

corespunzător insulina produsă de pancreat, fiind declanșată de obezitate,

sedentarism și un stil de viață nesănătos.

Cauze

Pentru apariția diabetului zaharat de tip 2, se fac responsabili factorii genetici și, de cele mai
multe ori, stilul de viață al persoanei în cauză, fie că este vorba de un regim alimentar haotic
(ce poate degenera înspre obezitate), fie despre consumul de alcool în exces.
Complicațiile diabetului zaharat:

Dacă nu este identificat la timp sau nu este tratat corespunzător, diabetul zaharat se poate
agrava, generând complicații sub diverse forme:

 risc de infarct miocardic sau accident vascular cerebral (AVC), pe fondul


hipertensiunii arteriale și al afectării vaselor de sânge;
 retinopatie diabetică – atunci când apare o afectare a vaselor mici de sânge de la
nivelul retinei, putând duce, treptat, la orbire;
 neuropatie diabetică – manifestată prin senzație de amorțeală la nivelul mâinilor și
picioarelor, cauza fiind deteriorarea vasculară;
 picior diabetic – apărut pe fondul neuropatiei diabetice, cu simptome precum infecții
ale pielii piciorului, ulcerații sau chiar deteriorarea articulațiilor;
 comă diabetică – declanșată de scăderea sau creșterea bruscă și semnificativă a
valorii glicemiei. Pacientul își pierde cunoștința și starea sa poate fi agravată, până la
apariția de leziuni cerebrale sau chiar la deces.

Tratament

În diabetul de tip 2, medicul va recomanda antidiabetice orale (ADO) sau injectabile. Acestea
vor fi alese în funcție de mecanismele de acțiune, precum și de felul în care organismul
pacientului răspunde la procesele metabolice. Există cazuri când, după un timp, tratamentul
cu antidiabetice orale sau injectabile nu mai dă randamentul dorit, astfel că medicul poate
apela la suplimentarea cu insulină.

3.Osteoporoza-afectează masa osoasă, ducând la slăbirea oaselor, fiind mai des


întâlnită în rândul femeilor ajunse la menopauză, provocând fracturi destul de grave
cum ar fi cea de șold.

Cauze

Existența unor boli precum hipertiroidismul, anorexia nervoasă, insuficiența ovariană,


amenoreea hipotalamică la femei, insuficiența gonadică și pubertatea întârziată la bărbați.
La acestea se adaugă afecțiunile comune ambelor sexe: hiperparatiroidismul,
hipercorticismul, deficitul hormonului de creștere, poliartrita reumatoida, bolile
gastrointestinale (mai ales sindromul de malabsorbție, gastrectomia subtotală sau ciroza
hepatică), afecțiunile măduvei hematogene (în special mielomul multiplu, leucemia,
limfomul, anemia hemolitică), bolile genetice (mai ales fibroza chistică);

 Dificultățile în metabolizarea calciului și/sau a fosforului;


 Administrarea unor medicamente – heparină, glucocorticoizi, chimioterapie, tiroxină,
anticonvulsive;
 Imobilizarea la pat;
 Alimentația deficitară din care lipsesc alimentele bogate în calciu și vitamina D.

Simptome
 Retragerea gingiilor – această problemă apare dacă mandibula pierde din masa
osoasă. Medicul stomatolog poate detecta acest lucru;
 Slăbirea puterii mâinii – experimentele realizate pe femei aflate la postmenopauză au
dezvăluit că slăbirea puterii mâinii este asociată cu un grad mai mic de mineralizare a
oaselor. Cu alte cuvinte, dacă persoana dragă nu mai poate prinde cu mâna la fel la
odinioară, este posibil să dezvolte osteoporoză;
 Unghii slăbire și/sau casante – pe de o parte, sănătatea unghiilor poate indica o
problemă a sistemului osos. Pe de altă parte, unghiile pot fi afectate și de factori
precum grădinăritul sau înotul.

Diagnostic

 DXA (DXA periferic) – măsoară masa osoasă la antebraț, deget și călcâi;

 SXA (absorbțiometria cu raze X cu o singură energie) – măsoară masa osoasă de la


călcâi sau de la încheietura mâinii;
 DPA (absorbția cu foton dual) – măsoară densitatea osoasă din zona coloanei
vertebrale, a șoldului și a corpului în ansamblul său;
 SPA (absorbțiometria cu un singur foton) – măsoară densitatea osoasă a încheieturii
mâinii;
 QCT (tomografia computerizată cantitativă) – măsoară densitatea osoasă a coloanei
vertebrale și a șoldului;
 PQCT – măsoară masa osoasă a antebrațului;
 QUS (ultrasunete cantitative) – măsoară densitatea osoasă a călcâiului și a degetelor.

Tratament

Tratamentul pentru osteoporoză are drept obiectiv reducerea riscului de fractură. Dacă
boala este descoperită timpuriu, se pot administra medicamente pentru menținerea
densității osoase. Formele suplimentare de tratament vor ajuta la încetinirea avansării
bolii, reducerea dizabilitatii și recuperarea parțială a mobilității. În continuare, puteți citi
despre cele mai folosite forme de tratament în osteoporoză.

 Administrare de bifosfonati
 Terapia hormonală
 Fizioterapia
 Intervenția chirurgicală
 Tratament naturist:

 Magneziul (500 mg/zi) – ajută la metabolizarea calciului;


 Calciul (1.000 mg/zi) – sub formă de citrat de calciu, este mult mai ușor absorbit de
organism;
 Vitamina D3 (5.000 IU/zi) – îmbunătățește absorbția calciului;
 Vitamina K2 (100 mcg/zi) – contribuie la formarea proteinei implicate în formarea
oaselor;
 Stronțiul (680 mg/zi) – ajută la îmbunătățirea densității osoase.

4.Boala coronariană-este cea mai întâlnită afecțiune din categoria bolilor


cardiovasculare și presupune îngustarea sau blocarea arterelor principale care conduc
sângele către inimă. Obstrucția acestora poate avea loc rapid și conduce la infarct, o
afecțiune care poate provoca moartea.

Cauze ale bolii coronariene:

Boala coronariană debutează odată ce depozitele de aterom (colesterol, grăsimi și altele)


încep să se formeze de-a lungul arterelor coronariene, vasele de sânge care alimentează
inima cu sânge, oxigen și nutrienți.

Depunerile de colesterol și grăsimi duc la îngustarea vaselor. Drept urmare, sângele circulă
mai greu și apare inflamația. La un moment dat, acumularea de placă de aterom cauzează
angină, probleme respiratorii și chiar atac de cord.

Deoarece boala coronariană se formează în câțiva ani, uneori chiar decenii, este posibil ca
persoana bolnavă să nu observe o neregulă, până la apariția atacului de cord.

Diagnostic: 

 Electrocardiograma
 Ecocardiograma
 Testul de efort cardiac 
 Caterizarea cardiacă 
 Scanarea cardiacă pe bază de CT (computer tomograf) 

Tratament medicamentos:

 Aspirina
 Medicamente pentru colesterol
 Nitroglicerina
 Blocante beta
 Blocante ale canalului de calciu
 Enzima de conversie a angiotensinei
5.Demența – Este cea mai des întâlnită afecțiune a creierului în rândul seniorilor, aceștia
pierzându-și treptat abilitățile cognitive. Un vârstnic care are această boală nu poate fi
considerat responsabil de acțiunile sale și necesită supraveghere 24/24 din partea
îngrijitoarei. Cea mai cunoscută formă de demență este boala Alzheimer. Deși terapia
medicamentoasă este utilă în formele de început ale bolii, atunci când aceasta este în stadiu
avansat, nu mai prezintă niciun beneficiu.

Afecțiuni degenerative:

Aceste boli se caracterizează prin faptul că nu răspund la tratament și se agravează


indiferent de măsurile luate de pacient. Cele mai comune boli care cauzează demență
degenerativă sunt: Huntington, Alzheimer, demență mixtă, boala Creutzfeldt-Jacob,
demența frontotemporală sau demența cu corpi Lewy.

Alzheimer

Reprezintă cea mai întâlnită formă de demență. Potrivit cercetătorilor de la Mayo Clinic,
această boală se manifestă treptat, pe parcursul a cinci stagii și progresează, de regulă, de-a
lungul câtorva ani. Este cauzată de anumite fragmente de țesut cerebral care se depun în
creier și cauzează moartea unor alte celule învecinate. Alzheimerul afectează și acetilcolina,
o substanță extrem de importantă pentru creier, responsabilă cu transmiterea de impulsuri
nervoase de la o celulă la alta.

Primele semne ale acestei afecțiuni sunt: pierderea memoriei de scurtă durată, dezorientare,
dificultăți în exprimare și în a duce la bun sfârșit activități care înainte erau simple.

Demența cu corpi Lewy

Această boală se manifestă atunci când corpii Lewy întrerup semnalele transmise dintre
neuroni. Acești corpi sunt conglomerate de proteine anormale, care cauzează simptome
precum: halucinații vizuale, alterarea stării de conștiență, tremor specific bolii Parkinson sau
probleme de percepție vizuală.

Demența fronto-temporală

Acest tip de demență se caracterizează prin deteriorarea lobilor temporali și frontali ai


pacientului. Simptomele nu se manifestă, de regulă, până la vârsta de 50-60 de ani, însă sunt
situații când pot apărea și mai devreme.

Primele semne ale demenței fronto-temporale sunt schimbările de personalitate, de


comportament sau deteriorarea vorbirii. Aceste simptome sunt legate de degradarea lobului
temporal, dar și a celui frontal.
Alte cauze ale demenței

Pseudo-demența este o altă formă a acestei manifestări, care poate fi produsă de depresie.
De fapt, această afecțiune nu apare ca o degradare a celulelor creierului, ci din cauza
depresiei, care îi provoacă persoanei afectate pierderi de motivație și de concentrare.

De asemenea, există foarte multe boli care pot cauza pierderi de memorie, printre care și:

 Afecțiuni tiroidiene;
 Afecțiuni renale;
 Deficiență de vitamine (în cazuri rare);
 Infecții respiratorii sau urinare.

6.Cancerul – Cancerul de sân, cel de prostată, de piele, colon și cel pulmonar sunt bolile care
afectează o mare parte din persoanele cu vârste de peste 60 de ani. Îngrijitoarea de seniori
trebuie să respecte cu strictețe instrucțiunile medicale, să informeze medicul imediat ce
observă o schimbare în starea pacientului și să aibă grijă nu doar de sănătatea fizică a
bătrânului, ci și de cea psihică.

Cauze

Un important factor în apariţia cancerului este avansarea în vârstă. Două posibile explicaţii
pentru acest lucru sunt scăderea abilităţii de copiere a ADN-ului, odată cu înaintarea în
vârstă rezultând celule mutante, rezistente la propria apoptoză, dar şi o scădere a capacităţii
organismului de a identifica aceste celule pentru a fi distruse de sistemul imunitar înainte ca
acestea să apuce să se multiplice necontrolat. Astfel, 60% dintre cazurile nou descoperite de
malignităţi afectează persoane cu vârsta de peste 65 de ani. De asemenea, 70% dintre
personele care mor din cauza acestei boli sunt vârstnice

S-ar putea să vă placă și