Operatii de separare a fazelor disperse

 Sedimentarea
 Filtrarea

Se pot desfasura in camp gravitational sau centrifugal

Presupun existenta a doua faze:

- faza continua ( lichida sau gazoasa)
- faza dispersata (solid, lichid-picaturi, gaz-bule)
Ex: solid dispersat in lichid, solid in gaz, lichid dispersat in
alt lichid, lichid in gaz, etc.
 Sedimentarea
Definitie:

Sedimentarea este operatia de separare a sistemelor eterogene

fluide, in partile componente, prin actiunea diferentiata a unei forte
externe (gravitationala sau centrifuga) asupra fazelor cu densitati
diferite.

Clasificarea operatiei de sedimentare:

-Ingrosare = cand este importanta faza solida separata;

-Limpezire = cand este importanta faza lichida;
-Sedimentare = cand ambele faze separate sunt importante.
 Sedimentarea
Notiuni utilizate:

Influent/ alimentare = suspensia lichid-solid alimentata;

Sediment/precipitat/namol = faza solida dispersa, imbibata cu

lichid, care se depune dupa sedimentare;

Decantat/limpezit = lichidul separat, mai mult sau mai putin

limpede, rezultat la sfarsitul sedimentarii.
 SEDIMENTAREA
Se utilizeaza pentru:
 separarea unor suspensii lichid-solid, lichid-lichid, solid-gaz;

 ingrosarea unor suspensii solid-lichid;

 limpezirea unor suspensii fluid-solid.

Sedimentarea in camp gravitational se realizeaza in decantoare, clarificatoare

(pentru suspensii solid-lichid) sau in camere de desprafuire (suspensii
solid-gaz)
Separarea in camp centrifugal se realizeaza in centrifugi decantoare (pentru
suspensii solid-lichid sau lichid-lichid) si in cicloane pentru suspensii solid
gaz) - indepartarea prafului din aer in procese industriale
 Viteza de sedimentare
Ipotezele curgerii
- particula se considera neteda, izolata;
- fluidul nu aluneca fata de particula
- se neglijeaza efectul peretelui
- fluidul este un mediu continuu
Forte ce actioneaza asupra particulei:
Greutatea particulei
G  v p1g
Forta de frecare w2 d 2
F  2 A A
2 4
Forta Arhimede FA  v p 2g
1- densitatea particului solide, 2- densitatea fluidului,  - Coeficient de frecare, A- aria
proiectiei particulei pe un plan prpendicular pe directia de curgere, v p- volumul particulei.
 Viteza de sedimentare
Viteza de deplasare a particulei creste repede pana cand greutatea aparenta
(Ga=G-FA) este echilibrata de forta de frecare.
Din momentul în care fortele se echilibreaza viteza particulei devine constanta si
Fd, forta de deplasare a particulei devine zero.
Dupa acest moment viteza ramane constanta si se numeste viteza de sedimentare
(viteza critica, viteza terminala, viteza de plutire ), notata cu w0
d 3 w0 2 d 2
 ( 1   2 ) g   2
6 2 4

4 g 1   2
w0   d
3  2
 Viteza de sedimentare

Coeficientul de frecare depinde de criteriul Re definit ca:

w0 d  2
Re 
2
Exista trei regiuni distincte:
• Stockes Re <1
• Intermediar (Allen) 1<Re<103
• Newtonian 103 <Re <105
Diagrama -Re pentru particule sferice
Diagrama -Re pentru alte tipuri de particule
 Expresiile vitezelor de sedimentare corespunzatoare
regiunilor definite de criteriul Re

Particule considerate sferice

24 1   2 2
Stockes  w0  d 2 1 g w0 ~ d
Re 18 
0.71
18.5  4  g 0.71d 1.14
Intermediar   0.6 w0    ( 1  2 ) w0 ~ d 1.14
Re  55.5   2
0.43 0.29

1   2
Newton   0.44 w0  1.74 d
2
g w0 ~ d
 Calculul diametrelor critice

Re  1
w0 d S  2 2
1 w0 
2 dS 2
Viteza de sedimentare in regiunea Stockes:
2
η2 1 ρ  ρ2 η
 d S2 1 g d s 3  18 2

d S ρ2 18 η2 g ( ρ1  ρ2 ) ρ2

2
d S  2.62  3
g ( 1   2 )  2
 Semnificatia diametrelor critice

Cel mai mare diametru al particulei sferice ce sedimenteaza in domeniul

Stockes (Re =1)

2
d S  2.62  3
g ( 1   2 )  2

Diametrul celei mai mici particule ce sedimenteaza in domeniul Newton,

(Re =103)

2
d N  69.1  3
g ( 1   2 )  2
d N 69.1
  26.4
d S 2.62
Corectii uzuale:
d
Pentru efectul de perete w  w0 (1  2.4 )
D
Pentru considerarea efectului miscarii Browniene, cand d < 3m

Pentru particule ne-sferice diametrul caracteristic este definit ca

diametrul cercului ce are aceeasi arie ca si proiectia particulei pe
un plan perpendicular pe directia sedimentarii.
 Studiul experimental
Experienta: se introduce o suspensie într-un cilindru gradat, se observă că:
Particulele mai mari sedimentează rapid şi se depun pe fundul cilindrulul; la
partea superioară a cilindrului apare un strat de lichid limpede care formează o
interfaţă cu suspensia.
Interfata separa zona de clarificare de zona de sedimentare.

Viteza de deplasare a acestei interfeţe este constantă.

După un timp viteza de deplasare a interfeţei se micşorează până devine egală cu

zero, iar suspensia se îngroaşă din ce în ce mai mult. Acesta este zona
sedimentare prin aglomerare sau comprimare.

La interfaţa lichid - suspensie particulele se deplasează în sus şi în jos formând o

zonă difuză. Acesta este zona de sedimentare eterogenă sau de tranzitie.
Studiul experimental
 In timpul sedimentarii particulele disloca un volum corespunzator
de lichid care face ca lichidul sa se deplaseze in sensul opus
sedimentarii particulei, aceasta introducand un efect de franare.
Frecarea se mareste si datorita interactiunilor intre particulele ce
sedimenteaza (se stanjenesc reciproc)
Viteza de sedimentare reala este, de regula mai mica decat cea
obtinuta teoretic.

sau w  0.5w0
 Factori ce influenteaza
sedimentarea in camp gravitational

1. Privind suspensia: varsta, temperatura

2. Privind faza continua: densitate, viscozitate, concentratia
de electroliti
3. Privind faza solida: natura, granulatia, structura, tendinta
de aglomerare
4. Privind operatia de separare: tipul utilajului, modul de
operare(continuu sau discontinuu)
 Factori ce influenteaza
sedimentarea in camp gravitational
Parametrii de operare
Suspensia:
- cs, Gmsusp, t, τ;
- fazele implicate
 solid (solubilitate, dimensiune, forma, densitate, interactiuni);
 lichid (densitate, viscozitate, continut de electroliti).
Produsii rezultati:
-conc. faza solida in decantat;
-conc faza lichida in sediment
Caracteristicile operatiei:
-viteza de sedimentare (curba de sedimentare);
-durata sedimentarii;
-natura procesului si a aparatului utilizat.
 SEDIMENTAREA
Conditii care trebuiesc indeplinite la sedimentare:
-Eliminarea efectului de perete (D/dp>100);
Sedimentarea solutiilor coloidale se poate realiza prin:
coagulare (adaugare de electroliti care neutralizeaza
sarcina solutiei – saruri de ioni multivalenti – Al3+, Ca 2+,
polimeri cationici sau anionici, saruri ai ionilor
monovalenti, Na+);

floculare (adaugare de polimeri liniari, neionici, de

greutate moleculara mare).
 Tipuri de aparate pentru sedimentarea in camp gravitational

Conc.
Capacitate Densitate Conc. solid
Tip aparat solid in
de separare solid in sediment
influent
Hidroseparator <5 mm 1500-6000 4-20 20-60

Decantor <0.42 mm 1100-6000 2-20 5-60

Decantor- <0.10 mm 1000-1500 <2 1-5

limpezitor
Limpezitor <0.15 mm <2 1-5

Decantor cu <0.07 mm <1100 <0.5 Conc. foarte

floculare (1-5% mica solid
ag. floculare)
 Bilantul de materiale pentru un decantor
Gs  Gd  G n
G s  ci  G n  c f
Gs = debit masic de suspensie alimentata
Gn= debit masic de suspensie ingrosata
Gd= debit masic de lichid limpede decantat
ci = conc initiala in faza solida a suspensiei, fractie de masa
cf= concentataia finala in faza solida a suspensiei ingrosate, fractie
de masa
Ipoteza considerata: Decantatul, Gd este liber de faza solida
De regula pentru suspensia ingrosata se specifica umiditate h (in fractie de
masa sau procente de masa). Atunci:
cf=1-h
 Decantoare
1. Decantor discontinuu
1 - decantor;
2 – sifon evacuare decantat;
3 – alimentare suspensie.
Tipuri constructive decantoare continue

brate
Decantor pentru tratarea apelor
 Clarificator
Sedimentarea are loc printr-un strat de sediment
preformat pentru a obtine un lichid limpede
5

1. Separator de aer, 2. tub central, 3. tub cu gauri, 4. fund perforat, 5.

preaplin, 6. spatiu de concentrare suspensie