UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

FACULTATEA DE LITERE
DEPARTAMENTUL DE LITERATURĂ ȘI STUDII CULTURALE
PROGRAM DE STUDII : ROMÂNĂ -FRANCEZĂ

Construirea identității în cheie

ironico-umoristică

Absolvent: Soare Elena Ariana

Coordonator: Conf. Dr. Măda Stanca
 STRUCTURA LUCRĂRII

 Capitolul I : Perspective teoretice asupra umorului

 Capitolul II : Infotainment

 Capitolul III : Aspecte metodologice

 Capitolul IV : Construirea identității persoanelor

publice prin ironie și umor
 Concluzii

 Bibliografie
 SCOPUL LUCRĂRII

• Lucrarea urmărește modul în care este construită

identitatea persoanelor publice, a vedetelor și a
personalităților vieții culturale prin intermediul ironiei și
umorului.
• Care sunt aspectele distorsionate din identitatea reală?
vs. cea construită de către jurnalist?
• IRONIA și UMORUL, instrumente ale manipulării.
• Analiza discursivă a fragmentelor, dar și a caricaturilor.
 CAPITOLUL 1
PERSPECTIVE TEORETICE ASUPRA UMORULUI

• Prezintă delimitări între conceptele de ironie și

umor
• Funcțiile umorului și ale ironiei
• Teoriile umorului
• Intensificatorii umorului
Teoria este susținută de exemple edificatoare.
 Capitolul 2
INFOTAINMENT

• Este prezentat conceptul de infotainment atât

evoluția lui la nivel global, cât și abordarea
acestuia în România.
 CAPITOLUL 3
METODOLOGIE ȘI CORPUS

• Sursa folosită pentru corpus este revista

Academia Cațavencu, varianta online.
• Analiza discursivă a textelor și analiza
caricaturilor
• Corpusul este alcătuit din fragmente și
caricaturi, grupate astfel:
Oameni politici

Vedete
Oameni de cultură
 CAPITOLUL 4
CONSTRUIREA IDENTITĂȚII PERSOANELOR
PUBLICE PRIN IRONIE ȘI UMOR

• Situațiile reale reprezintă puncte de plecare

pentru ironia și umorul jurnaliștilor.
• Se disting informațiile reale de mijloacele de
manipulare folosite de către jurnaliști.
• S-au avut în vedere aspecte structurale,
formale și aspecte ce vizează
expresivitatea jurnaliștilor.
 Construirea identității unor oameni politici
Studiu de caz: Liviu Dragnea (4.5)

Cum Silviu Zdragnea este un fel de păpușar care manevrează

marionetele din PSD funcție de cum îi urlă lui prin scăfârlie,
și această mostră monumentală de prostie a fost împrăștiată de
un ventilator, respectiv de către șeful comisiei de control al SRI,
senatorul Adrian Țuțuianu. (...)
Este greu să-i ceri unui osândit care execută pușcărie cu
suspendare să gândească și la altceva decât la propria-i
propășire materială și spirituală care are ambiția nebună a de a
fi președintele acestei țări. Dar dacă medicii de la spitalul de
nebuni nu-l culeg p-ăsta de pe stradă, măcar vreun băiat mai
curajos de la PSD să-i ia chibriturile de mână că piromanul ne
dă foc fără să clipească.  
 Construirea identității unor oameni politici
Studiu de caz: Liviu Dragnea (4.5)

• Situația reală: comportamentul lui Liviu Dragnea în

cadrul partidului pe care-l are sub conducere
(promulgarea unor legi).
• Comentariul jurnalistului are drept țintă comportamentul
politicianului Liviu Dragnea în cadrul partidului pe care-l
are sub conducere (PSD). Portretul politicianului este
construit în manieră ironico-comică.
• Stilul direct, cu manifestări de tipul atacului la persoană.
• Dragnea este individualizat în ceea ce privește tactica
politică, acesta conducând după cum îi urlă lui prin
scăfârlie.
 Construirea identității unei vedete
Studiu de caz Rita Mureșan (4.17)
(...) creatorea de modă Rita Mureșan a lăsat în plan secund
designereala țoalelor accesorizate și s-a apucat de business cu
îngeri. Pare-se că diva andiva s-a transformat în canalul înaripaților
din ceruri, iar pentru numai 130 de lei ședința te poate pune în legătură
cu îngerașul tău păzitor prin intermediul unei halucinații speciale de
care doar lipsa sinapselor ei e capabilă. Așadar, fosta Miss a
României, care acum se dă practician în “Terapia cu Îngeri –
Gradul 2 Avansați” și practician “Angelic Mediumship”, a ținut o
conferință de 3 ore la care s-ar fi adunat peste 150 de indivizi slabi de
înger. (...) În prezentare, mafalda modistă zice că nu e nevoie să fii un
om credincios, spirtual, oops spiritual sau evoluat ca să fii ajutat de
Împănatul Păzitor. Astfel, și nevertebratele, amibele și paramecii au
ocupat rândurile din spate ale sălii de conferință. Iată încă o dovadă că
banii nu au culoare, gen, rasă sau specie, atâta timp cât intră în
buzunarul modistei dezorientate profesional.
 Construirea identității unei vedete
Studiu de caz Rita Mureșan (4.17)

• Situația reală: Declarațiile Ritei Mureșan conform căreia

poate realiza o conexiune cu îngerii, contra-cost,
desigur.
• Ironia jurnalistului privește atât profesia ei anterioară -
creator de modă (designereala țoalelor accesorizate),
cât și actuala (practician in Terapia cu Îngeri).
• Jurnalistul face aluzie la practicile pentru naivii care cred
că pot lucra cu spiritele, motiv pentru care o ironizează
pe Rita.
• Rita este numită,în mod ironic mafalda modistă,
juxtapunere ce o plasează pe aceasta-n inferioritate.
Construirea identității unei personalități a culturii
- Studiu de caz: Mircea Cărtărescu (4.20)

Dezamăgit că el și alți mulți alți literați scriu la kilogram cărămizi

de romane, cu literatură serioasă, iar premiul Nobel i se acordă unui
zdranga-zdranga din chitară ca Bob Dylan, Mircea Cărtărescu a avut,
inițial, pe Facebook, o atitudine foarte dură, criticând comisia de
snobi care acordă premiul. A doua zi, după ce a primit, probabil, vreun
telefon pe firul scurt, celebrul scriitor a întors-o ca la Ploiești, scriind
că e foarte bine că i s-a dat premiul lui Dylan, că era și momentul, că
omul a cântat, a făcut și a dres, că e un simbol contemporan și alte bla-
bla-uri, menite să mai îndulcească onorata comisie de decernare. Mai
mult decât atât, am aflat, pe surse, că Mircea Cărtărescu l-ar fi
contactat deja pe celebrul cantautor Florin Salam, întrebându-l dacă nu
cumva are în formație un loc și pentru el, la tamburină, castaniete sau
măcar la ukulele. Concret, apreciatul nostru romancier și-a dat
seama că, în lumea de azi, dacă nu cânți – și nu oricum, ci în strună
imbecililor corecți politic care decid soarta premiilor, n-ai nicio șansă.
Construirea identității unei personalități a culturii
- Studiu de caz: Mircea Cărtărescu (4.20)

• Situația reală: câștigarea premiului Nobel de către Bob

Dylan.
• Mircea Cărtărescu este taxat de către jurnalist pentru
atitudinea sa față de comisia de decernare.
• Ironia jurnalistului la adresa lui Mircea Cărtărescu
privește atât cariera sa literară (scrie la kilogram
cărămizi de romane), dar și atitudinea sa față de
câștigătorul premiului Nobel, Bob Dylan, pe care-l
numește un zdranga-zdranga
Umorul vizual și identitatea socială

Situația reală: Promulgarea

Ordonanței care presupune
eliberarea unor deținuți politici.
Portretul femeii este realizat prin
caricaturizarea elementelor feței:
nasul proeminent și gura larg
deschisă denotă nemulțumirea,
atitudinea scârbită față de
reprezentanții statului.
Raporturile dintre deținut și
cetățean sunt răsturnate, deținuții
fiind privilegiații clasei politice
aflate la putere.
 Sugestii de dezvoltare ulterioară

• Studiul ar putea fi îmbunătățit prin diversificarea

corpusului, prin alegerea unor fragmente din alte formate
media (radio, televiziune, presă online) și prin analiza
detaliată a tuturor subgenurilor și speciilor care pot fi
încadrate conceptului generic de infotainment.
Bibliografie

• Constantinescu, Mihaela Viorica. 2012. Umorul politic românesc în perioada

comunistă.Perspective lingvistice, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti
• Măda, Stanca. 2016. Construirea și negocierea sensului umoristic în discursul
radiofonic. În Perspective comparative și diacronice asupra limbii române.
Pragmatică și stilistică, editat de Mihaela Viorica Constantinescu, Adina
Dragomirescu, Alexandru Nicolae, Gabriela Stoica, Rodica Zafiu, 163-172. București:
Editura Universității din București.
• Tsakona, Villy. 2009. Language and image interaction in cartoons:Towards a
multimodal theory of humor. Journal of Pragmatics 41: 1171–1188.
• Zafiu, Rodica. 2011. Diversitate stilistică în româna actuală. București: Editura
Universității din București.