PIERDEREA ÎN GREUTATE

Autor: Gheorghe CARADJA

Doctor în ştiinţe medicale,
confrâerenţiar universitar
 APRECIEREA MASEI CORPORALE
 Indicele masei corporale: IMC = kg/m2
Masa corporală normală IMC = 18,5 – 24,9;
Suprapondere IMC = 25,0 – 29,9;
Obezitate: grad I IMC = 30,0 – 34.9;
grad II IMC = 35,0 – 39,9;
grad III IMC peste 40,0;
Subpondere(subnutriţie) IMC = 15,0 - 18,5;
Denutriţie IMC sub 15,0.
 Indicele Brok: Limita
max a MC normale = înălţimea(cm) – 100;
Limita minimală = limita max a MC – 10%(bărbaţi) şi –
15% femei.
Subpondere(subnutriţie) - când MC sub limita minimală;
Denutriţie - MC sub 15% din limita minim recomandată.
CAUZEIE PIERDERII ÎN GREUTATE
 Lipsa alimentării din modificările neuropsihice: -
anorexie nervoasă cu concepţia greşită că sunt obezi
necătând la subnutriţia gravă, tind mereu spre
slăbire prin diete, eforturi fizice. Mai des întâlnită la
vârsta 12 – 30 ani, femei, din familii bogate. Risc de
mortalitate, inclusiv şi prin suicid, până la 15%
cazuri.
- depresie, surmenaj psihic, demenţie, schizofrenie
cu frica de a fi otrăviţi, boala Parkinson, accident
vascular cerebral, declin mental la vârstnici, stress,
frică de agravare a bolilor după alimentare
CAUZEIE PIERDERII ÎN GREUTATE
 Imposibilul de a mânca, bolnavi gravi,alcoolici,săraci;
 Tulburări de ingestie, digestie, absorbţie: boli de dinţi,
cavitate bucală, esofag, stomac, pancreas, ficat, vezică
biliară, intestine;
 Lamblioză şi infecţii cu tenia;
 Boli endocrine: insuficienţa hipofizară, nanismul
hipofizar, diabetul insipid, sindroamele Simmonds,
Sheehan, bolile tiroidei cu tireotoxicoze, diabetul
zaharat, insuficienţa corticosuprarenală,
feocromocitomul;
 Boli pulmonare cronice cu obstrucţie bronho-
pulmonară, tuberculoză;
CAUZEIE PIERDERII ÎN GREUTATE
 Deshidratarea din intoxicaţii, infecţii cu vome,
diaree, transpiraţie;
 Unele medicamente;
 Boli hematopoietice;
 Cancer cu diverse localizări;
 Tuberculoza;
 Boli venerice, SIDA;
 Anumite perioade a vieţii: după naştere, după
alăptare, la pubertate şi creştere rapidă;
 Ereditatea afectată cu astenie;
 Pierderi energetice la eforturi fizice
 PRINCIPII DE TRATAMENT
 Depistarea,înlăturarea cauzei pierderii ponderale;
 În cazurile cu boli neuropsihice:

- discuţie şi cu rudele;
- deseori spitalizare în sectie de terapie, apoi în
sectie neurologie-psihiatrie;
- psihoterapie cu susţinerea succeselor în
creşterea masei corporale;
- la necesitate antidepresante, neuroleptice,
alimentare prin sondă,vitaminizare, nutrienţi i/v;
- observaţie şi susţinere îndelungată a pacienţilor.
 PRINCIPII DE TRATAMENT
 În toate cazurile de subnutriţie la început , se ia
informaţie despre aportul alimentar, caloric al
pacientului din ultimele zile;
 realimentarea se va face progresiv, la fiecare 3 ore
începând cu deşteptarea (de 5 – 6 ori/zi),în porţii
mici, fracţionate, adaptată fiecărui bolnav;
 Se va prefera alimentaţia orală;
 Se va începe cu cantitatea zilnică de calorii şi
proteine consumate în ajun cu creşteri progre-sive
de circa 500 kcall la ziua 1-4-9-16 până la 2500 –
3000 kcal şi 150 – 200 gr proteine/zi.
 PRINCIPII DE TRATAMENT
 Pacienţii cu aport alimentar nul (foame) vor primi
circa 500 kcal cu 30 – 40 gr proteine în prima zi
care vor creşte progresiv;
 Se recomandă proteine cu valoare energetică mare
din lapte, brânză, ouă, carne slabă, pâine;
 Alimente cu volum redus, roşii, uşor acrii-sărate
aranjate frumos pentru a stimula apetitul;
 Meniul variat, vitaminizat, la gustul bolnavului;
 Alimentele se vor prezenta pe rând pentru a nu
inhiba apetitul;
 Plimbări la aer înaintea mesei, somn 8 ore/zi.
 RESTABILIREA MASEI
CORPORALE
 În primele 5 – 7 zile de realimentare
greutate rămâne normală sau chiar scade
puţin datorată diurezelor abundente cu
diminuarea edemelor;
 Urmează creştere ponderală rapidă de 5 - 7
kg apoi adaos ponderal mai lent;
 După atingerea greutăţii ideale şi a stării
bune de sănătate se trece la regim alimentar
obişnuit cu 4 alimentări/zi la fiecare 4 ore.
 COMPLICAŢII ALE REALIMENTĂRII
 Vome, diaree cu tulburări de motilitate
digestivă la realimentarea bruscă, masivă;
 Greaţă, balonare, disconfort datorate
carenţelor enzimatice şi de vitamine;
 Insuficienţă cardiacă congestivă, edem
pulmonar, cerebral la excesul administrării
de sare bine tolerat de sănătos, datorită
eliminării reduse de sodiu la denutriţi;
 Edemul de realimentare sau char decesul.
 ALIMENTAŢIA PE SONDA NAZOGASTRICĂ
 La astenie fizică marcată şi anorexie;

 Alimentare la 3 – 4 ore cu amestec

nutritiv din lapte, zahăr, smântână, unt,
apă, gălbenuş de ou, făină de malţ,
 Valoarea energetică a amestecului
standard e de circa 1 kcal/ml;
 Calorajul alimentar zilnic va creşte treptat
la fel ca în cazurile de alimentare orală
 Sonda gastrală se menţine până la15 zile.
ALIMENTAREA PARENTERALĂ
 Realizată intravenos prin cateter;
 La pacienţii cu starea generală gravă, absenţa
toleranţei digestive;
 La suplimentarea căii orale şi nazogastrale de
administrare;
 Pentru echilibrarea hidroelectrolitică şi asigurarea de
2000 kcal/zi;
 Perfuzii cu Sol. Glucoză 10%, emulsii lipidice, în
special trigliceride cu lanţ mediu uşor oxidate în
ficat, cu aminoacizi, hidrolizate proteice, plasmă,
sânge, vitamine, K, Zn, Cu, Cr, Mn, Fe;