CURSUL 3

9. INVARIANTII OPERATIEI de REDUCERE

Din cele prezentate in cursul precedent se constata ca daca se face reducerea unui sistem de forte oarecare in doua puncte arbitrare (de exemplu
O şi O1), torsorul de reducere contine rezultanta si moment rezultant, dupa cum urmeaza:
 n   n 
R   Fi R   Fi
O i 1 i 1n
 n   n        
MO   MO ( Fi )   ri  Fi M O1  ri1  Fi  O1O  R  M O  M O
i 1 i 1 i 1

Analizandu-se rezultatele de mai sus, se observa ca rezultatele reducerii fortelor intr-un punct produc doua marimi imvariante si anume:
a. Rezultanta

care
R semainumeşte primul invariant al reducerii;
b. Produsul scalar
R  Mcare
O
se mai numeşte trinomul invariant, sau al doilea invariant al reducerii, respectiv:
       
R  MO  R  MO1  R  MO2  .....  R  MOn
sau
 
R  M O  Rx M Ox  R y M Oy  Rz M Oz  const

Acest al doilea invariant este interesant prin interpretarea geometrica care i se poate face. Astfel,
 ne propunem sa gasim proiectia momentului
rezultant in O si O1 pe directia (suportul) rezultantei (fig.1). Se constata ca: R
 
  MO  R
M R  MO cos   MO  uR  
R

   
'
  M O1  R MO  R
M R  MO1 cos 1  MO1  u R      MR
R R

1
CONCLUZII:
a. Deoarece produsul scalar dintre rezultanta si momentul rezultant in raport cu orice punct s-ar calcula este constant,
rezulta ca proiectia acestor momente rezultante pe directia rezultantei este o marime invarianta (constanta), notata in
fig.1 prin M R .

b. Datorita invariantei acestei proiectii, modificarile momentului MO i sunt preluate doar de proiectia sa intr-un plan normal

pe directia rezultantei, M N ( i ), care in functie de marimea si pozitia momentului rezultant poate lua orice valoare si orice
pozitie in acest plan normal (fig. 2).

In fig. 2, se considera (conventional) toti vectorii MO (i=1,..n) reprezentati in acelasi punct. Se poate scrie prin urmare:
i

           
MO  M N  M R , MO1  M N ( 1)  M R ... MO i  M N ( i )  M R … MO n  M N ( n )  M R

c. Din cele afirmate anterior

 se poate spune ca exista cel putin un punct O in care daca se face reducerea se obtine un
j
moment rezultant MO care se identifica cu proiectia  , adica are valoare minima (bineinteles diferita de zero). Intr-
j MR
un astfel de punct, torsorul de reducere contine
 rezultanta si cel mai mic moment rezultant posibil (diferit de zero)
numindu-se din acest motiv torsor minimal (R şi M min sunt vectori coliniari):

n
R   Fi
i 1

 min
  
  MO  R R
M min  M R  u R    
R R

2
10. ECUATIA AXEI CENTRALE
Locul geometric al punctelor în raport cu care un sistem de forţe se reduce la torsor minimal, adică momentul rezultant are cea
mai mică valoare (diferită de zero, sau chiar zero) se numeşte axă centrală.
Determinarea ecuaţiei acestei drepte se bazeaza pe caracteristica momentului rezultant din torsorul minimal si anume ca, în
orice punct de reducere de pe această axă se obtine  moment
 minim. Fie un punct P(x, y, z)  A.C.(axă centrală). Rezultă că:
M P  M min
Presupunând cunoscut torsorul sistemului de forţe în punctul O (punctul O este de regulă, originea unui sistem de axe cartezian),
momentul rezultant în P este:

     
       
M P  M O  PO  R  M O  OP  R  MOx  ( yR z  zRy ) i  MOy  ( zR x  xR z ) j  MOz  ( xR y  yR x ) k

  
Din condiţia de coliniaritate a vectorilor Rşi M , adica M = Rrezultă: M Px M Py M Pz
P P  
Rx Ry Rz
Prin urmare axa centrala este data de:
MOx  yR z  zRy MOy  zR x  xR z MOz  xR y  yR x
 
Rx Ry Rz

Observatie: axa centrala este solutia unui sistem cu două ecuaţii (şi nu cu trei, cum ar părea la prima vedere; cea de-a treia nefiind
independentă faţă de primele două, ci o combinaţie a acestora), dar cu trei necunoscute (x, y, z). Aceste relaţii sunt ecuaţii
liniare în x, y, z, deci sistemul astfel format exprimă intersecţia a două plane. Rezultă că cele doua ecuatii independente ale
sistemului definesc o dreaptă.

11. CAZURI de REDUCERE pentru un SISTEM de FORTE OARECARE

Se consideră un corp acţionat de un sistem de forţe. Făcându-se reducerea forţelor în punctul O, se întâlnesc patru cazuri
distincte. Pentru fiecare caz se asociază câte un sistem echivalent mai simplu, prin sistem echivalent înţelegând un sistem
care să aibă în orice punct acelaşi torsor ca şi sistemul dat (adică să aibă acelaşi efect mecanic).

3
 In imaginile de mai jos sunt reprezentate cazurile posibile de echivalenta, in cazul reducerii in O a unui sistem oarecare de
forte.
  
 Cazul II: R  0 MO  0
Cazul I: R  0 MO  0
 
a. R  MO  0
z z z
z
R
F= F=
R R
A .C .
O y O y
O y
O y
x x
x A .C . x

b.  
R  MO  0  
Cazul III: R 0 MO  0

z
z z
z M o

O M =M o

O y y
x
F= O y O y
x R
x x

 
Cazul IV: R  0 MO  0
Orice sistem de forţe care are torsorul nul este echivalent cu zero, adică este
în echilibru.

4
 12. CAZURI de REDUCERE ale sistemelor de forte particulare

Reducerea unui sistem de forte coplanare Reducerea unui sistem de forte paralele
În cazul unui sistem de forţe coplanare, este evident că Se consideră un sistem de forţe paralele cu (de exemplu) axa
forţele sunt conţinute într-un acelaşi plan, fie el planul z a sistemului cartezian Oxyz (fig. 4). Faţă de punctul O,
xOy (fig. 3). torsorul de reducere va conţine:
Astfel putem afirma că, torsorul în punctul O (punct în
planul forţelor) conţine:  n  n  
R   Fi  (  Fi )k  R z k
 n  n   n  n    i 1 i 1
R   Fi   ( Fix i  Fiy j )  (  Fix )i  (  Fiy ) j  R x i  R y j  n
  n      
i 1 i 1 i 1 i 1
M O   ri  Fi   ( x i i  y i j  z i k )  ( Fiz k )  M Ox i  M Oy j
 n   n     n   i 1 i 1
MO   ri  Fi   ( x i i  y i j )  ( Fix i  Fiy j )  (  M iOz )k  MO k
i 1 i 1 i 1 • Elementele torsorului sunt vectori perpendiculari unul
• Elementele torsorului sunt vectori perpendiculari unul  
pe celălalt (R  M = 0 ), deci nici în acest caz nu va exista un
 = 0), deci în acest caz nu va exista un O
pe celălalt ( R  M sistem echivalent care să conţină elementele torsorului
O
sistem echivalent care să conţină elementele torsorului minimal.
minimal. • Cazuri de echivalenta
• Cazuri de echivalenta 1.   , sistemul echivalent contine forta unica
R  0, MO  0  
1. R  0, M  0 , sistemul echivalent contine forta unica pe
 pe axa centrala (F = R);
O  
axa centrala (F = R );
2.   , sistemul echivalent conţine un cuplu al
R = 0, MO  0
2. R =0, M 0 , sistemul echivalent conţine un cuplu al cărui moment este momentul rezultant M ( = M );
O O
cărui moment este momentul rezultant (   );
M = MO
3.   , sistemul de forţe este în echilibru.
3.   , sistemul de forte este in echilibru. R = 0, MO = 0
R = 0, MO = 0

5
13. CENTRUL VECTORILOR PARALELI

 afirmaţiile din paragraful precedent, putem considera un sistem de vectori paraleli cu o axă , definită de
• Generalizând
versorul u (fig. 5). În scopul demonstrării  celor
 ce ne propunem, aceste forţe au punctele de aplicaţie fixate (Ai, punct
fix). Este, prin urmare, evident că: i F  F  u  n  n 
i R   Fi  (  Fi )u
• Calculând torsorul de reducere în punctul O, se obţine:  i n1  i 1 n   n  
MO   ri  Fi   r i  ( Fi u )  (  Fi r i )  u
  i 1 i 1 i 1
• In cazul general, R  0, MO 0, elementele nenule   ale torsorului produc un previzibil produs scalar nul, deci sistemul de
forţe paralele este echivalent cu forţă unică (F = R ) pe axa centrală (fig. 5).
  n   n   n n   
R · MO = (  Fi )u  (  Fi ri )  u   (  Fi )(  Fi ri )( u  u )  0
i 1  i 1  i 1 i 1
• Axa centrală, A.C., se găseşte folosind observaţia că dacă P A.C., momentul rezultant al sistemului de vectori paraleli în
punctul P este nul. Rezulta:
   n
   n   n  n   
M P  MO  OP  R  0 ( Fi ri )  u  r   (Fi )u (  Fi )r  (  Fi ri )  u  0
i 1 n  11
  i 1 i 1 
 Fi ri  u   
 n  n     i 1
r  r  r  u
(  Fi )r  (  Fi r i )  u n
C
 i 1 i 1   Fi
• Dacă rotim toţi vectorii sistemului în jurul punctelor de iaplicaţie 1 Ai, forţele rămânând paralele între ele, vectorii astfel
' 
obţinuţi au acelaşi scalar, F  F  w şi acelaşi punct de aplicaţie Ai (fig.6), noua poziţie a axei centrale este dată de
i i
ecuaţia:   
r '  rC  w
• Din ultima relatie se constată că A.C. şi A.C.’ trec prin acelaşi punct C.
• Punctul C se numeşte centrul vectorilor paraleli, fiind centrul fascicolului de axe centrale, corespunzătoare unui sistem de
vectori paraleli cu punctele de aplicaţie fixe, ce se rotesc în jurul acestora. Relatia care defineste punctului C este:
n

 F r i i
rC  i 1
n

F
i 1
i