Sunteți pe pagina 1din 41

2.3.

Acţiunea revocatorie
2.3.1. Noţiunea și reglementarea
acțiunii revocatorii;
2.3.2. Condiţiile de exercitare a
acțiunii revocatorii;
2.3.3. Efectele exercitării şi
admiterii acţiunii revocatorii.
Bibliografia
Sergiu Baieş, Gheorghe Mîţu, Octavian
Cazac, Valentina Cebotari, Sorin Brumă,
Oxana Robu, Ion Creţu, Tatiana Tabuncic,
Aliona Cara. Drept civil. Teoria generală a
obligaţiilor: Manual. Chişinău, Tipografia
Centrală, 2015. – 752 p.
Liviu Pop, Ionuţ-Florin Popa, S.I. Vidu.
Curs de drept civil. Obligaţiile. Bucureşti,
Universul Juridic, 2015. – 684 p.
Jurisprudenţă:
Decizia Colegiului civil şi de contencios
administrativ lărgit al CSJ din 29 iunie
2011 (dosarul nr.2ra-865-11);
Decizia Colegiului civil şi de contencios
administrativ lărgit al CSJ din 18
decembrie 2013 (dosarul nr.2ra-3332-13);
Decizia Colegiului civil şi de contencios
administrativ lărgit al CSJ din 16 iulie
2014 (dosarul nr.2ra-1557-14).
Circumstanţele cazului:
1. A (împrumutător) şi B (împrumutat) încheie un
contract de împrumut:
-suma 38 000 dolari, fapt confirmat prin recipisa din
31 august 2001;
-scadenţa împrumutului: 30 ianuarie 2001.
2. 09 noiembrie 2001 „B” încheie contract de
vânzare-cumpărare cu „C” (nepotul său):
-Obiectul: casa de locuit – 20 000 lei (evaluarea
cadastrală: 110 000 lei); mobilierul – 37 000 lei;
3. Februarile 2002 reclamantul intentează acţiunea
în judecată privind încasarea datoriei.
2.3.1.Noţiunea și reglementarea
acţiunii revocatorii
Legea nr.133 din 2018 de modernizare a
Codului civil al RM reglementează pentru
prima data acțiunea revocatorie la art. 895
– 900 Cc.
Codul civil al RM din 2002 nu conținea
reglementări privind acțiunea revocatorie.
Reglementarea se conţinea în:
- Proiectul Codului civil al RM, art. 440
(Drept moldovean, nr.1, 2002, p.95).
Noțiunea acțiunii revocatorii (art.
895Cc)
Acțiunea prin care creditorul poate
cere să fie declarate pe cale
judecătoreasca inopozabile față de el
actele juridice încheiate de debitor în
dauna drepturilor sale.
Esenţa:
- admiterea ei face inopozabil actul juridic
fraudulos faţă de creditorul reclamant;
- are efect relativ, adică profită doar
creditorului care a intenta-o;
- nu anulează actul juridic fraudulos, adică
nu are efectul de a readuce bunul în
patrimoniul debitorului;
- permite creditorului să urmărească bunul
direct din patrimoniul terţului dobânditor.
Dubla natura juridică a acțiunii
revocatorii
1. Mijloc de protecție a drepturilor
creditorului;
2. Natura juridică specială:
- acțiunea în inopozabilitatea actului
încheiat de debitor în frauda
intereselor creditorului.
Domeniul de aplicare
Se aplică tuturor actelor juridice cu privire la
drepturi patrimoniale, indiferent de
categoria din care fac parte;
Este asemănător domeniului acțiunii oblice
Poate fi intentată de oricare creditor,
indiferent că este chirografar, gajist,
ipotecar sau privilegiat.
Sunt susceptibile de contestare ca
fiind suspecte:
Contractele cu titlu Contractele cu titlul
oneros: gratuit:
-vânzarea, locaţiunea, -donaţie,
figejusiunea, contractul -actul juridic unilateral
de tranzacţie, darea în – renunţarea la o
plată, aportul la succesiune sau legat.
capitalul unei societăţi,
vânzarea părţilor
sociale, cesiunea de
creanţă;
2.3.2.Condiţiile de exercitare a acțiunii revocatorii

1. Prejudiciul suferit de creditor ca urmare a


încheierii actului juridic de către debitor:
- debitorul și-a creat sau și-a mărit o stare
de insolvabilitate prin încheierea actului
juridic.
Sunt excluse:
- actele juridice prin care debitorul, de
exemplu, plătește o datorie.
Creditorul reclamant are sarcina dovedirii
insolvabilității debitorului prin orice
mijloace de probă.
2. Frauda debitorului
Necesită a fi demonstrate:
-existenţa unui act suspect care cauzează un
prejudiciu creditorului şi
-nu numai intenţia directă de a-l prejudicia
pe creditor, dar și
-simpla cunoaștere de către debitor a
faptului că își provoacă sau își agravează
starea de insolvabilitate.
Dovada intenţiei de a frauda
- Debitorul donează un Alţi factori:
bun, deşi are dificultăţi -momentul actului
financiare; fraudulos coincide
- vinde la un preţ redus, suspect cu momentul
- dă în locaţiune la chirie scadenţei creanţei
minimă, creditorului sau
- schimbă bunuri inegale -se încheie înainte de
fără a cere şi o sultă pronunţarea unei hotărâri
etc. judecătoreşti prin care
este obligat să execute
obligaţia etc.
3. Complicitatea terțului la fraudă
Cerința dată se aplică exclusiv în privința actului
juridic atacat cu titlu oneros.
Creditorul trebuie să demonstreze frauda terțului,
care există atunci când:
a) terțul contractant sau beneficiarul actului a
cunoscut ori trebuia să cunoască că actul juridic va
dăuna creditorului sau că el a fost încheiat cu
intenția de a dăuna creditorului; sau
b) dacă actul juridic a fost încheiat înainte de
apariția dreptului creditorului, terțul contractant sau
beneficiarul actului juridic a cunoscut intenția
debitorului de a dăuna creditorilor în general.
Prezumția fraudei debitorului la încheierea actului
juridic cu titlu gratuit (alin. 3 art. 895 Cc)
Se prezumă că debitorul cunoștea
sau trebuia să cunoască că actul
juridic cu titlu gratuit va dăuna
creditorului ori creditorilor în general
dacă:
- acesta este încheiat în ultimele 12
luni ce preced înaintarea acțiunii
revocatorii.
Prezumția legală a complicității părților actului
juridic cu titlu oneros (alin. 4 art. 895 Cc)
Acestea sînt prezumate că cunoșteau sau trebuiau să
cunoască că el va dăuna creditorului ori creditorilor
în general dacă:
-actul juridic este încheiat în ultimele 12 luni ce
preced înaintarea acțiunii revocatorii și
-acesta constituie:
   a) un act juridic în care valoarea de piață a
prestației debitorului depășește cu o treime valoarea
de piață a contraprestației terțului contractant; sau
   b) un act juridic încheiat de către debitor cu o
persoană afiliată debitorului sau al cărui beneficiar
este o persoană afiliată debitorului.
Intenţia de a frauda – voinţa culpabilă a
participanţilor actului juridic
a) Debitorul:
- doreşte să se eschiveze de la executarea
obligaţiilor;
b) Terţul cocontractant:
– a beneficiat de actul juridic fraudolos, intenţionat
s-a asociat la frauda debitorului.
Important este să fie demonstrată reaua-credinţă a
terţului dobânditor.
Debitorul şi terţul cocontractanţi sunt copârâţi.
Condiţiile faţă de creanța
creditorului (alin. 6 art. 895 Cc)
Creditorul poate înainta acțiunea revocatorie chiar
dacă creanța sa încă nu este exigibilă.
Concluzia:
-creditorul la data depunerii acţiunii trebuie să
deţină contra debitorului:
-o creanţă certă, adică are o existență sigură și nu
este stinsă la data înaintării acțiunii revocatorii.
Natura creanţei: contractuală, delictuală.
Nu este necesar:
-ca creanța să fie lichidă şi exigibilă;
-un titlul executoriu de constatare a creanței
creditorului.
Limitele acțiunii revocatorii (art.
897 Cc)
Nu poate înainta acțiune revocatorie creditorul
care:
- a consimțit la încheierea actului juridic de către
debitor sau
- a renunțat expres în alt mod la dreptul de a ataca
actele debitorului pe calea acțiunii revocatorii.
Termenul de prescripție a acțiunii
revocatorii
Acțiunea revocatorie se prescrie
extinctiv în termen de 1 an de la data la
care creditorul:
- a cunoscut sau trebuia să cunoască
dauna ce rezultă din actul juridic supus
atacării.
Felurile prescriptibilității
Prescriptibilitatea Prescriptibilitatea
dreptului de creanță: dreptului de a înainta
- Pentru acțiunea revocatorie:
admisibilitatea - termenul special de 1
acțiunii revocatorii an.
este necesar ca
dreptul de creanță al
creditorului să nu se
fi prescris extinctiv.
Calcularea termenului de înaintare
a acțiunii revocatorii
Data la care creditorul:
1.a cunoscut sau
2.trebuia să cunoască
dauna ce rezultă din actul juridic supus
atacării.
Ambele momente sunt raportate la data
cunoașterii prejudiciului, dar nu la data
încheierii actului juridic fraudulos.
2.3.3. Efectele admiterii acțiunii
revocatorii (art.898 Cc)
1. Față de creditorul care a depus
acțiunea revocatorie și față de toți
ceilalți creditori care, putînd depune
acțiune revocatorie, au intervenit în
cauză:
-actul juridic atacat va fi declarat
inopozabil.
Inopozabilitatea
Presupune că:
-actul juridic fraudulos nu va produce efecte în raportul
dintre creditorul reclamant și terțul pârât
-primul se va comporta așa ca și cum actul nu s-ar fi
încheiat, iar bunul obiect al actului nu ar fi ieșit
niciodată din patrimoniul debitorului.
Operează:
- numai în limitele valorii creanței, adică dacă valoarea
creanței este mai mică decât a bunului,
inopozabilitatea va fi doar parțială, până la concurența
creanței creditorului. Suma rămasă după satisfacerea
creanțelor se restituie terțului contractant sau, după caz,
beneficiarului.
Efectul relativ al acțiunii revocatorii
Beneficiază numai:
1.creditorului-reclamant, cel care a depus acțiunea
revocatorie;
2.creditorilor intervenienți în cauză.
Aceștia își vor realiza creanțele cu respectarea
scadenței și cauzelor de preferință existente între
ei.
Nu beneficiază:
- celorlalți eventuali creditori ai debitorului.
Explicația:
Specificul acțiunii revocatorii – expresia
manifestării unui drept propriu al creditorului.
Efectul admiterii acțiunii revocatorii între
debitor și terț:
- actul rămâne valabil.
- terțul evins de către creditor are la
îndemână o acțiune în regres
împotriva debitorului în baza
contractului.
Efectele admiterii acțiunii față de
terț (alin. 3 art. 898 Cc)
Drepturile și obligațiile terțului:
1.de a păstra bunul cu obligația de a plăti
creditorului o sumă de bani egală cu dauna
suferită de acesta prin încheierea și
executarea actului juridic.
Terțul are opțiunea:
-de a efectua plata către creditor-
reclamant sau
-de a abandona bunul în mâinile acestuia.
Efectul neplații creditorului-
reclamant
Hotărârea judecătorească de
admitere a acțiunii revocatorii va a
avea ca efect:
- indisponibilizează bunul pînă la
încetarea executării silite a creanței pe
care s-a întemeiat acțiunea revocatorie.
Pînă la modernizarea Codului ciivl, actele
frauduloase ale debitorului puteau fi contestate
prin:
a) Acţiunea pauliană de drept comun,
întemeiată pe:
- caracterul contrar ordinii publice a actului
juridic (art. 207 Cc – scopul urmărit de
debitor prin încheierea actului – diminuarea
patrimoniului şi evitarea urmăririi activelor
sale de către creditor);
- caracterul fictiv al actului juridic – fără
intenţia de a produce efecte juridice, art.221
alin.1 Cc.
Jurisprudenţă:
Decizia Colegiului civil şi de contencios
administrativ lărgit al CSJ din 29 iunie
2011 (dosarul nr.2ra-865-11)
Circumstanţele speţei:
-deteriorarea automobilului reclamanţilor
într-un accident rutier;
-unicul moştenitor, care a moştenit şi
obligaţia de despăgubire, a donat lotul de
teren şi casa moştenite fiicei sale.
Soluţia instanţei supreme
Contractul de înstrăinare este fictiv.
Motivele:
-el constituie o metodă de eschivare de la
repararea pagubei pricinuite;
-nu s-a urmărit intenţia de a produce
efectele juridice ale donaţiei;
-nu a fost transmis imobilul către donatar,
dar posedă şi se foloseşte de el în
continuare donatorul, inclusiv către data
soluţioării pricinii în apel.
Decizia Colegiului civil şi de contencios
administrativ lărgit al CSJ din 16 iulie 2014
(dosarul nr.2ra-1557-14).
Circumstanţele cazului:
1. A (împrumutător) şi B (împrumutat) încheie un
contract de împrumut:
-suma 38 000 dolari, fapt confirmat prin recipisa din
31 august 2001;
-scadenţa împrumutului: 30 ianuarie 2001.
2. 09 noiembrie 2001 „B” încheie contract de
vânzare-cumpărare cu „C” (nepotul său):
-Obiectul: casa de locuit – 20 000 lei (evaluarea
cadastrală: 110 000 lei); mobilierul – 37 000 lei;
3. Februarile 2002 reclamantul intentează acţiunea
în judecată privind încasarea datoriei.
Instanţa supremă a stabilit
- „B” (vânzător) continuie să administreze de fapt
bunurile, fapt confirmat prin încheierea contractului
de furnizare a energiei electrice la 10 februarie 2004;
semnarea la 11 mai 2005 a instrucţiunii privind
„Regulile de folosire a utilajelor de gaze” şi
respectiv cererea adresată la SA „Apă-Canal” din
11 noiembrie 2007.
- B (vânzător) continuie să locuiască până în prezent în
imobil, fiind citat la adresa imobilului înstrăinat;
- C (nepotul-cumpărător) a activat în localitate doar în
perioada 23 august 2004 - 01 septembrie 2005, fapt
confirmat prin certificatul eliberat de Primăria
localităţii din 01 iulie 2009.
Soluţia instanţei supreme:
Declararea nulităţii ca fiind fictive,
încheiate fără intenţia de a produce
efecte juridice contractele de vînzare-
cumpărare:
-a bunului imobil situat pe str. Cireşilor,
6, or. Ialoveni cu preţul de 20000 lei şi
-a mobilierului din casă în sumă de
37000 lei, încheiate între vînzătorul „B”
şi cumpărătorul „C” la 09 noiembrie
2001.
Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ lărgit al
CSJ din 18 decembrie 2013 (dosarul nr.2ra-3332-13)

Circumstanţele de fapt:
-Creditorul s-a adresat în instanţă pentru încasarea
datoriei de la debitor;
-Ulterior, prin acţiunea suplimentară, a cerut
anularea contractului de vânzare-cumpărare prin
care debitorul a vândut cota parte de ¼ din imobil
fostei soţii cu care continua să domicilieze.
Dovedirea caracterului fictiv al
actului juridic
- debitorul locuieşte, chiar şi după
încheierea contractului de vânzare-
cumpărare, în imobil împreună cu terţul
dobânditor (fosta soţie) şi copiii acestora;
- debitorul şi terţul dobânditor locuiesc în
aceeaşi casă şi duc o gospodărie comună
ca soţ şi soţie.
Instanţa supremă a statuat:
Contractul de vânzare-cumpărare a fost
încheiat cu scopul de a se eschiva de la o
eventuală urmărire a imobilului de către
creditor pentru executarea obligaţiilor sale
patrimoniale.
Confirmarea intenţiei:
-la momentu înstrăinării cotei ideale din
bun, debitorul avea datorii faţă de creditor.
Conform legislaţiei RM actele frauduloase ale debitorului
por fi contestate şi prin:

b) Acţiunea pauliană de dreptul insolvenţei


(art. 104 şi 105 Legea insolvabilităţii
nr.149/2012).
Administratorul/lichidatorul poate cere
nulitatea actelor juridice (art. 104 al
Legii149/2012):
    1) fictive sau fraudulose încheiat de debitor, care
a afectat drepturile creditorilor;
    2) cu titlu gratuit din partea debitorului, cu
excepţia actelor de îndeplinire a unor obligaţii
morale sau actelor pentru binele public (de
sponsorizare), în care generozitatea donatorului
este proporţională patrimoniului său;
    3) la care prestaţia debitorului este vădit mai
mare decît cea primită;
Nulitatea se prescrie la 3 ani precedenţi intentării
procedurii de insolvabilitate.   
4) încheiate sau plăţile efectuate în ultimele 4 luni
anterioare înaintării cererii introductive de
insolvabilitate care ar favoriza un creditor faţă de altul.
Jurisprudenţă:
Decizia Colegiului civil, comercial şi de contencios
administrativ al CSJ din 13 noiembrie 2013 (dosarul
nr.2ri-47/13).
Circumstanţele de fapt:
-administratorul insolvabilităţii unui SRL a intentat o
acţiune în nulitate absolută a actului de primire-predare a
automobilului prin care societatea, înainte de a fi
declarată insolvabilă, îi transmite unicului asociat, în
contul salariului, dreptul de proprietate asupra
automobilului aflat în proprietatea societăţii;
-actul de primire-predare a fost încheiat cu o zi înainte
de a intra în vigoare ordonanţa judecătorească prin care
puteau fi urmărite bunurile societăţii, încă nedeclarată
insolvabilă, de către creditori.
Soluţia instanţei supreme:
- declararea nulităţii absolute a actului
juridic, deoarece a fost încheiat printr-o
înţelegere dolosivă;
- administratorul societăţii şi unicul asociat
al societăţii au încheiat actul în scopul
eschivării de la achitarea datoriilor
întreprinderii faţă de buget.

S-ar putea să vă placă și