Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Examenul Anexelor Globului Ocular
Examenul Anexelor Globului Ocular
globului ocular
ORBITA
INSPECȚIA:
Pune în evidență modificările de poziție ale globilor ocular, asimetrii
faciale etc.
PALPAREA – se face la nivelul rebordului orbitar, descoperind eventualele
formațiuni tumorale
Se apreciază reductibilitatea, duritatea
AUSCULTAȚIA
- Pune în evidență suflurile
EXOFTALMIA(PROPTOZA)- protruzie anormală a globului ocular
DETERMINAREA EXOFTALMIEI
Cel mai simplu, severitatea proptozei se poate aprecia măsurând cu
o riglă transparentă din plastic, care se sprijină pe marginea orbitară
laterală și evidențiind astfel diastanța până la vârful corneei.
Altă metodă: exoftalmometrul Hertel care permite o examinare mult
mai precisă.
Prin această metodă vârfurile corneei sunt vizualizate într-un sistem
de oglinzi, iar gradul proptozei este citit pe o scală.
Normal proeminența globului ocular mai mare de 20mm sau diferența
mai mare de 2 mm între cei doi ochi indică prezența exoftalmiei
Cladificare:
Exoftalmiei mică: 21-23mm
Exoftalmie moderată: 24-27mm
Exoftalmie severă : mai mare de 28mm
Precizia unui diagnostic presupune efectuare unor examene
complementare : radiografii simple(față și profil), CT, arteriografia
orbitară, flebografia orbitară, echografia, RMN.
PLEOAPELE
Pleoapa superioară și inferioară delimitează fanta palpebrală
Deschiderea fantei palpebrale variază ca mărime cu vârsta.
La adult, în privirea înainte, pleoapa superioară acoperă
aproximativ 2 mm din marginea superioară a corneei, pe câd
cae inferioară se oprește la marginea inferioară a corneei sau
depășește cu 1 mm limbul sclero-cornean.
INSPECȚIA: - pune în evidență modificări de culoare, de poziție,
de mobilitatea, de relief, de aspect, de contur, de poziție a
cililor.
PALPAREA: -poate decela neregularități ale reliefului, durere,
căldură.
AUSCULTAȚIA: - poate evidenția sufluri care provin din orbită
PTOZA –poziție anormală, căzută a pleoapei superioare, care
poate fi congenitală sau dobândită
-Pot fi de ajutor fotografii vechi ale pacientului atunci cțnd
anamneza este ambiguă
Este important dacă se asociază sau nu cu diplopie, oboseală
excesivă sau daca există o variație a ptozei pe parcursul zilei.
Măsurarea ptozei:
1. Măsurarea distanței dintre marginea palpebrală și reflexul
cornean(obținut prin proiectarea unui fascilul luminos
Normal: 4-4,5mm
2. Măsurarea deschiderii fantei palpebrale
Normal: la bărbați 7-10 mm
la femei 8-12 mm
3. Funcția mușchiului ridicător al pleoapei superioare(excursia
pleoapei superioare : se realizează plasând policele ferm pe
sprânceană pentru a inactiva acțiunea mușchiului frontal, pacientul
având privirea în jos. Pacientul apoi privește în sus cât de mult
poate, măsurându-se excursia pleoapei superioare cu rigla.
Normal mai mare de 15mm. Funcție bună 12-14mm, satisfăcătoare
5-11mm, slabă sub 4 mm.
4. Măsurarea pliului pleoapei superioare(distanța vericală dintre
marginea palpebrală și pliul palpebral în privirea în jos
Normal la femei 10mm
la bărbați 8 mm
APARATUL LACRIMAL
INSPECȚIA- atât a glandei lacrimale principale cât și a aparatului
excretor
Se urmărește poziția punctelor lacrimale, o eventuală
epiforă(hipersecreție lacrimală)
Se mai urmărește modificarea de volum, de culoare, a tegumentelor
supraiacente, precum și existența unor eventuale fistule.
PALPAREA
Atat a aparatului secretor cât și a aparatului excretor
Existența unei colecții purulente la nivelul sacului lacrimal, face ca
aceasta să se exprime prin punctele lacrimale.
DETERMINAREA SECREȚIEI LACRIMALE: CALITATIVĂ ȘI CANTITATIVĂ
a)Cantitativă Testul Schirmer
Face cu hârtie de filtru specială cu lățime de 5mm și 35 mm lungime
Testul se poate realiza cu (Schirmer 2 – secreția bazală)sau fără anestezie
(Schirmer 1- secreția totală)
Se îndoaie hârtia de filtru 3-5mmm și se introduce în fundul de sac inferior pt 5
min
Un rezultat normal este de peste 15mm fără anestezie și de 6-10 mm cu anestezie.
b)Calitativă – timpul de rupere al filmului lacrimal
Se instilează fluoresceină în fundul de sac, după care pacientul este rugat sa
clipească de câteva ori apoi să se oprească
Se utilizează filtrul albastru cobalt la biomicroscop
Timpul de rupere = intervalul dintre ultima clipire și apariția primei petei
întunecate
Sub 10 sec este anormal
INVESTIGAREA PERMEABILITĂȚII CĂILOR LACRIMALE
a) Instilare de soluții colorate în fundul de sac lacrimal
Se instilează fluoresceină în fundul de sac conjunctival de câteva ori în
cateva minute.
Dacă evacuarea lacrimilor este normală după 5-10 min secreția nazală
este colorată.
O variantă a acestei tehnici este instilarea unei soluții zaharate sau a
unei soluții amare.
b) Lavajul căilor lacrimale
Se instilează un anestezic în fundul de sac conjunctival
Se dilată punctul lacrimal cu ajutorul unui stilet Bowman. Stiletul se
introduce inițial vertical iar apoi se orizontalizează
Se scoate stiletul și se introduce canula adaptată la o seirngă de 2 ml
umplută cu ser fiziologic
Apăsând ușor pistonul seringii, conținul este injectat în căile lacrimale.
În prezența unor căi permeabile pacientul va simți prezența serului
fiziologic la nivelul nazo-faringelui.
Dacă lichidul se scurge cu greutate însemnă obstrucție incompletă a
canalului lacrimal
Dacă lichidul refluează pe lângă canulă, este prezentă obtrucția de
canalicul lacrimal
Când lichidul refluează prin punctul lacrimal opus este prezentă
obstruția canaliculului lacrimal comun.
Examinarea radiologică a căilor lacrimale
Se execută în mod asemănător lavajului căilor lacrimale dar în locul
serului fiziologic se introduce substanța de contrast radioopacă și apoi
se efectuează radiografii( sediul obstrucției, apreciază forma și
volumul căilor lacrimale, prezența unor fistule)
MUȘCHII EXTRINSECI AI GLOBULUI OCULAR
Acțiunile mușchilor globului ocular
Dreptul intern – adducție
Dreptul extern- abducție