Determinarea acuității

vizuale
Acuitatea vizuală reprezintă capacitatea ochiului de a distinge forma,
dimensiunea, conturul și detaliile elementelor din spațiu.

Aglomerarea maximă de celule cu conuri de la nivelul maculei, dă vederea centrală

(vederea maculară) și reprezintă vederea cea mai clară.

Acuitatea vizuală scade dinspre centrul retinei(maculă) spre periferie, determinând

zone concentrice cu acuitatea vizuală identică (zone de izoacuitate) = izoptere
 CLASIFICĂRI ȘI UNITĂȚI DE MĂSURĂ ALE ACUITĂȚII VIZUALE
Pentru clasificarea acuității vizuale se folosesc o serie de criterii:
 după ochiul examinat:
• AV monoculară și binoculară. Testarea AV incepe monocular stabilindu-se inițial valoarea brută și
ulterior valoarea corectată cu lentile atunci când există ametropii.
În final se stabilește AV binoculară care depășește în mod normal cu 10% valoarea monoculară.
 după mărimea utilizată în determinarea AV:
• AV angulară bazată pe faptul că toate obiectele din spațiu sunt percepute sub un anumit unghi
vizual. Unghiul vizual se calculează trigonometric prin raportul dintre mărimea obiectului și distanța
care separă obiectul de ochi. Cele mai utilizate teste care explorează AV angulară sunt:
a) litera ”E” Snellen – are avantajul utilizării la analfabeți și la copii preșcolari
b) inelel Landolt sunt inele intrerupte, iar criteriul discriminativ este orientarea deschiderii cu 8
posibilități(sus, jos, stanga, dreapta și cele 4 variante intermediare)
• AV morfoscopică se determină prin capaciatatea pacientului de a recunoaște forma și orientarea
unui obiect prezentat izolat(numere, litere, desene)
• AV corticală este capacitatea pacientului de a recunoaște un detaliu dintre altele prezentate
 după modalitatea de exprimare a AV
• AV fracționată în care numărătorul reprezintă distanța intre testul prezentat ți ochiul examinat, iar
numitorul este distanța de la care un ochi normal percepe testul
• AV zecimală – ușor de utilizat în practică și suficientă pentru evaluarea ametropiilor
• AV logaritmică – are marele avantaj de a oferi valori mult mai apropiate de realitate decât celelalte
unităși de măsură dar nu a reușit înlocuirea lor in practică

 După modaliatea de prezentare a testelor

• AV statică în care testele prezentate sunt nemișcate
• AV dinamică în care testeșe sunt prezentate în mișcare

 După zona retiniană testată:

• AV centrală care testează capacitatea rezolutivă a maculei
• AV periferică
 După distanța de examinare
• AV la distanță (5 m)
• AV la aproape

 după metodele de testare utilizate

• AV subiectivă- in care testarea necesită colaborarea pacientului
• AV obiectivă testată cu mijloace care nu implică cooperarea pacientului. Aceste metode se
aplică în specianl la copii mai mici de 2,5 ani si la persoanele simulante sau cu handicap
mental
• AV stereoscopică măsoară unghiul minim de disparitate( cea mai mică diferență dintre
două puncte
 DETERMINAREA ACUITĂȚII VIZUALE
Metode subiective
Pentru aprecierea clinică a acuității vizuale se folosesc teste speciale, conținand semne, litere sau
desene, numite optotipi.
Optotipii clasici prezintă zece randuri cu teste,fiecarui rând corespunzându-i o acuitate vizuală de la
0,1 la 1 în ordinea descendentă a rândurilor, pe măsura micșorarii progresive a testelor..
Pe optotip în dreptul fiecărui rând este înscrisă valoarea acuității vizuale a rândului respectiv sub
forma unai fracții sau sub formă zecimală.
Optotipii pot fi desenați, transiluminati sau videoproiectați.
În tipul cel mai frecvent de optotip rândul cel mai mare este construit astfel încât sa fie văzut de
ochiul emetrop de la o distanță de 50m.
În oftalmologie distanța de 5m este considerată infinitul oftalmologic, adică distanța la care nu mai
este solicitată acomodația.
Determinarea cantitativă a acuității vizuale se face după formula: AV= d/D
d = distanța la care este asezat pacientul
D= distanța de la care ochiul emetrop percepe rândul citit de pacient
• Examinarea se face monocular iar pentru pacienții cu ametropii determinarea Av se va face
inițial fără lentile de corecție iar ulterior cu lentile care să corecteze optim ametropia.

• Prin convenție se examineaza inițial ochiul drept si se citește de la stânga la dreapta și apoi
ochiul stâng de la dreapta la stânga pentru a evita memorarea testelor. Când există diferențe
ale AV între cei doi ochi se incepe cu ochiul mai afectat.. Ochiul care nu se testează se
acoperă cu un ocluzor opac sau cu podul palmei pacientului.

• După determinarea AV monoculare se va testa AV binoculară care este în geeral cu 10%mai

mare față de cea monoculară.
• AV a ochiul testat este reprezentată de cifra sau fracția din dreptul ultimului rând citit de
pacient în proporție de 75%

• Pacientul incapabil să citească primul rând al optotipului se va apropia din metru în metru până
când va putea citi testele cele mai mari(ex. Daca pacientul citește de la 1m primul rand al
optotipului atunci AV=1/50)
Pentru AV mai mici de 1/50 treptele de mărime voor fi:
 Numără degetele (nd) incepâd de la distanța de 1m și se notează în cm distanța la care
subiectul numără corect degetele

 Cand pacientul nu poate număra degetele la 10 cm atunci AV = percepe mișcările mâinii(pmm)

 Dacă nici mișcările mâinii nu pot fi percepute se testează percepția luminii si proiecția acesteia
AV= pl certă sau incertă a luminii (se va nota deasemenea cadranul perceptiei)

 Dacă nici lumina nu poate fi percepută atunci AV= fără percepție luminoasă = cecitate

AV la aproape se măsoară la 30-35 cm sau la distsnțe itermediare în funcție de ocupația

pacientului(stomatologi, pianiști, dirijori). Se măsoară tot initial in monocular apoi in binocular si la
inceput fără corecție si apoi după aplicarea acesteia.
Metode subiective de detrminare a AV
• metoda nistgmusul optokinetic
• Testul privirii preferențiale
• Potențiale evocate vizuală
Factori de variație a AV:

• Factori obiectivi:
 forma geometrică e testului
 Contrastul și luminanța: se recomandă un contrast optim între test și fond de 85=95%
 Culoarea testelor
 Timpul de prezentare este de aporx 0,1”.Acest parametru este valabil atunci când se testează aV dinamică
 Distanța de prezentare
• Factori subiectivi:
 erorile refractive
 Acomodația
 Diametrul pupilar:optim 2-3 mm.
 Transparența mediilor refringente
 Binocularitatea
 Vârsta