TEMA 3.

APROVIZIONAREA CU MĂRFURI CA
PROCEDEU AL PROCESULUI DE PLASARE A
MĂRFURILOR PE PIAŢĂ

1. Noţiune de aprovizionare, rolul şi esenţa aprovizionării cu

mărfuri în procesul de plasare a mărfurilor pe piaţă

2. Principiile şi cerinţele organizării oportune a procesului de

aprovizionare.

3. Forme de aprovizionare cu mărfuri a unităţilor de comerţ

4. Metode de aprovizionare cu mărfuri a reţelei de comerţ

5. Sursele de aprovizionare şi elaborarea rutelor şi graficelor de

aprovizionare a magazinelor cu marfă.

6. Elaborarea şi argumentarea comenzilor pentru aprovizionarea

curentă a unităţilor de comerţ cu amănuntul.
 1. Definirea noţiunii de aprovizionare

• Noţiunea de aprovizionare a reţelei de comerţ cu

mărfuri în sens larg include un ansamblu de operaţii
organizatorice, de negociere (comerciale) şi
tehnologice realizate cu scopul de a deplasa marfa
până la veriga finală în procesul de distribuţie – până
la unitatea de comerţ cu amănuntul.

• În sens mai îngust, aprovizionarea presupune

procesul de satisfacere a depozitelor şi magazinelor
cu marfă în sortiment şi de calitate solicitată de
cumpărători.
• Aprovizionarea - este activitatea care contribuie la:
- asigurarea unităţilor de comerţ cu marfă,
- la primirea la timp loturilor de marfă în unităţile de
comerţ angro şi cu amănuntul.
 Sarcinile aprovizionării

• De a organiza livrarea ritmică a mărfurilor în reţeaua de comerţ cu

amănuntul;

• Să se asigure crearea unui sortiment de marfă variat în toate

unităţile de comerţ;

• Să se creeze în unităţile de comerţ un sortiment corespunzător

cererii consumatorilor de pe piaţa dată;

• Să se asigure respectarea specializării unităţilor de comerţ şi a

tabelului de sortiment obligatoriu aprobat;

• Aprovizionarea operativă şi eficientă, reducerea timpului şi

cheltuielilor de aprovizionare.

• Efectuarea aprovizionării fără participarea nemijlocită a personalului

unităţilor de comerţ cu amănuntul.
 2. Principiile şi cerinţele organizării oportune
a procesului de aprovizionare

1. Principiul planificării procesului de aprovizionare.

2. Principiul ritmicităţii.
Pentru a evalua gradul de respectare a ritmicităţii aprovizionării
se utilizează ca indicator coeficientul ritmicităţii (Kr), care se
determină prin raportul sumei livrărilor în perioada de raport
faţă de suma livrărilor după graficul stabilit, sau
Kr = ∑Vr / ∑Vp, unde
∑Vr - suma/numărul livrărilor în perioada de raport real
efectuat lei/unităţi;

∑Vp – suma/numărul livrărilor în perioada de raport

conform graficului lei/unităţi.
 PRINCIPIILE APROVIZIONĂRII RAŢIONALE

3. Principiul economicităţii.
Se caracterizează prin cheltuieli minime de timp, materiale şi
financiare pentru toate operaţiile realizate în procesul
aprovizionării unităţilor de comerţ.
Realizarea acestui principiu poate fi asigurată prin utilizarea
raţională a mijloacelor de transport, mecanizarea şi
automatizarea proceselor de manipulare, stabilirea raţională a
verigilor lanţului de intermediari în procesul aprovizionării.
Elaborarea schemelor şi rutelor optime de livrare sunt elemente
importante în asigurarea principiului economicităţii.

4. Principiul aprovizionării centralizate.

Aprovizionarea centralizată a unităţilor de comerţ cu amănuntul
presupune livrarea mărfurilor de la furnizori cu forţele proprii ale
acestuia (transportul: încărcarea, Însoţirea), în baza acordurilor între
furnizor şi cumpărător.
 CERINŢELE FAŢĂ DE APROVOZIONARE

Aprovizionarea depozitelor şi a magazinelor trebuie să corespundă

următoarelor cerinţe:
1. Aprovizionarea din sursele locale sau cele mai apropiate surse.
Iniţial se vor căuta surse de aprovizionare din zona pieţei unde
este amplasată unitatea comercială, apoi pe piaţa regională
(raională), republicană şi după aceasta internaţională.
2. Periodicitatea aprovizionării se va efectua ţinând cont de
proprietăţile mărfurilor, termenul de valabilitate, garanţie. Pentru
aceasta este necesar de a elabora grafice de aprovizionare pentru
diferite grupe de marfă.
3. Cantitatea de marfă pentru aprovizionare va asigura pragul minim
de rentabilitate a activităţii comerciale. Veniturile din vânzări
trebuie să acopere nivelul cheltuielilor în perioada de activitate.
Mărimea lotului optim de marfă se poate determina după formula:
Mlot = √¯2Ch..apr. * Vtot.an
2Ch. p
 CERINŢELE FAŢĂ DE APROVOZIONARE
4. Magazinele se vor antrena în prelucrarea unor mărfuri cu forţele
proprii pentru a diversifica sortimentul şi a spori nivelul de satisfacere a
cererii consumatorilor. De exemplu, preambalarea unor mărfuri,
fabricarea din legume, fructe, carne etc. proaspete a salatelor,
semifabricatelor şi punerea lor în vânzare.
De asemenea este important de a organiza în cadrul magazinelor mari a
unor secţii de producere a produselor de patiserie, cofetărie, torte, pâine,
etc. de prelucrare a boabelor de cafea, de producere a sucurilor
proaspete din fructe şi legume, prin urmare asigurând un nivel mai înalt
de satisfacere a nevoilor consumatorilor.

5. Aprovizionarea din mai multe surse pentru a forma un sortiment mai

larg, variat.
• Pentru a satisface gusturile rafinate şi mofturile cumpărătorilor în
magazin trebuie să creăm şi să menţinem în continuu un sortiment variat
de mărfuri. Aici este important de a avea în vânzare diferite modele de
mărfuri, diferite colori, forme, dimensiuni, preţuri etc. pentru toate
gusturile şi pentru diferite categorii de cumpărători în dependenţă de
venituri şi stare socială.
 CERINŢELE FAŢĂ DE APROVOZIONARE

6. Cantitatea - să asigure îndeplinirea indicilor planului de circulaţie a

mărfurilor. Orice întreprindere comercială activează pe baza principiului
de autogestiune, adică aceasta trebuie să-şi acopere toate cheltuielile
prin adaosurile la marfa comercializată.

7. Aprovizionarea să se efectueze în baza unui grafic bazat pe

monitorizarea cererii consumatorilor şi stabilirea volumului minim-maxim
de achiziţie.
 FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ
APROVOZIONAREA
• La organizarea aprovizionării unităţilor de comerţ cu
amănuntul influenţează un ansamblu de factori,
principalii fiind:
a) nivelul de administrare a procesului de aprovizionare;

b) gradul de precizie a informaţiei despre cerere utilizată la

întocmirea comenzilor pentru aprovizionare;

c) amplasarea unităţilor de comerţ cu amănuntul;

d) starea şi amplasarea depozitelor angro;

e) condiţiile de transportare, dotarea unităţilor de transport

cu utilaje de încărcare-descărcare şi de manipulare cu
marfa în magazin.
Forme de aprovizionare cu mărfuri a unităţilor
de comerţ cu amănuntul

În funcţie de sursa de livrare a mărfurilor se deosebesc

două forme de aprovizionare:
a) aprovizionarea prin forma de tranzit (directă);
b) aprovizionarea prin forma depozitară (indirectă, cu
participarea unor intermediari).

• Prin forma de tranzit livrarea mărfurilor în magazine se

efectuează nemijlocit de la întreprinderea producătoare:
industrială sau agricolă.
• În practica comercială se utilizează două tipuri de tranzit:
a) tranzit direct;
b) tranzit mediat de firme angro.
 Aprovizionarea prin
tranzit

Avantaje Neajunsuri

Se accelerează circulaţia mărfurilor Transportarea la distanţe mari

Se reduc cheltuielile de încărcare- Livrarea în cantităţi relativ mari şi lipsa

descărcare suprafeţelor pentru păstrarea
mărfurilor în magazine

Se asigură calitatea înaltă a mărfurilor Utilizarea neraţională a capacităţii

mijloacelor de transport

Sortimentul mărfurilor este limitat la

Exclude punerea în circuit a mărfurilor gama celor fabricate de întreprindere
falsificate, contrafăcute etc.

Altele ....
Preţurile relativ sunt mai mici, etc.
Utilizarea neeficientă a mijloacelor de
transport în timp
 Aprovizionarea prin forma depozitară

Avantaje Neajunsuri

Livrarea mărfii poate fi efectuată în Livrarea la un preţ mai mare comparativ

cantităţi mai mici la solicitarea unităţilor cu cel oferit de producători
de comerţ cu amănuntul

Se asigură operativitatea livrării Cheltuieli mari legate de procedurile de

mărfurilor, acestea fiind mai aproape, etc. încărcare, descărcare şi manipulare cu
marfa în depozite

Prelucrarea şi preambalatea mărfurilor în Riscul de degradare, de spargere,

conformitate cu cerinţele cumpărătorilor stricare, etc. a mărfurilor
detailişti
Riscul de a fi incluse în circuitul
Distanţa până la depozitul angro este mai comercial a unor mărfuri falsificate,
scurtă contrafăcute, etc.

Riscul de a fi livrate mărfuri cu termenul

Altele ... Sortimentul de marfă mai extins,
de garanţie sau de valabilitate expirat,
larg, variat
sau aproape de a expira
4. Metode de aprovizionare cu mărfuri a reţelei
de comerţ cu amănuntul

• În procesul de organizatoric al comerţului şi deservirii

cumpărătorilor un rol important îl joacă metodele de
aprovizionare a unităţilor de comerţ cu amănuntul.

• În procesul de aprovizionarea unităţilor de comerţ un rol

important revine directorului, administratorului sau
şefului de depozit angro sau de secţie al magazinului.

• Aprovizionarea se poate efectua cu sau fără participarea

nemijlocită a personalului unităţii de comerţ .
 METODE DE APROVIZIONARE A
UNITĂŢILOR DE COMERŢ CU
AMĂNUNTUL

METODA APROVIZIONĂRII METODA APROVIZIONĂRII

DESCENTRALIZATE CENTRALIZATE

METODA APROVIZIONĂRII PRIN APROVIZIONAREA PRIN SĂLI DE

DEPOZITELE MOBILE MOSTRE ŞI EXPOZIŢII MOBILE

APROVIZIONAREA PRIN METODA APROVIZIONAREA PRIN

AGENŢILOR DE VÂNZĂRI INTERMEDIUL REPREZENTANŢILOR

ALTE METODE ...

 APROVIZIONAREA PRIN METODA
DESCENTRALIZATĂ

AVANTAJE NEAJUNSURI

PLECAREA DUPĂ MARFĂ ÎN ORICE ZI UTILIZAREA INEFICIENTĂ A

AR FI DORIT TRANSPORTULUI ÎN TIMP

FAMILIARIZAREA CU SORTIMENTUL ÎNCHIDEREA MAGAZINULUI ÎN

DE MARFĂ LA FAŢA LOCULUI ÎN CAZUL CÂND LUCREAZĂ UN SINGUR
DEPOZITUL ANGRO VÂNZĂTOR

POSIBILITATEA DE A COMPLETA UTILIZAREA INEFICIENTĂ A

LISTA DE MĂRFURI PREZENTATĂ ÎN
COMANDĂ
EFECTUAREA RECEPŢIONĂRII
PREVENTIVE A MĂRFURILOR ÎN
CADRUL DEPOZITULUI
ALTELE:
CAPACITĂŢII TRANSPORTULUI
RETRAGEREA PERSONALULUI
MAGAZINELOR DE LA ACTIVITATEA
DE BAZĂ
ALTELE .... NU ESTE ELABORAT UN
GRAFIC DE APROVIZIONARE,
ACEASTA FIIND EFECTUATĂ HAOTIC.
 SURSELE DE APROVIZIONARE A
UNITĂŢILOR DE COMERŢ

UNITĂŢILE DE COMERŢ CU RIDICATA: ÎNTREPRINDERILE INDUSTRIALE: FABRICILE

MĂRFURILE FABRICATE ÎN ALTE ZONE, ŞI UZINELE CARE FABRICĂ MĂRFURI DE
REGIUNI ŞI ŢĂRI ŞI CU MĂRFURILE CU TERMEN CONSUM CURENT SAU MĂRFURI DE CONSUM
LUNG DE PĂSTRARE INDUSTRIAL

SURSE LOCALE: FABRICAREA UNOR PRODUSE CU FORŢELE

MĂRFURI DE ARTIZANAT, PROPRII ÎN MAGAZINE,
SUVENIRE, ETC. FABRICATE DE CĂTRE ÎN MAGAZIN SAU ÎN SECŢIILE DE PRELUCRARE
MEŞTERII POPULARI A MĂRFURILOR

COLECTAREA ÎNTREPRINDERILE DE PRODUCERE

ŞI VALORIFICAREA ÎN ACTIVITATEA PROPRII:
COMERCIALĂ A POMUŞOARELOR SĂLBATICE, FABRICI DE CONSERVE, DE PÂINE,
A PLANTELOR MEDICINALE, ETC. SECŢIILE DE MEZELURI, ETC.

ÎNTREPRINDERILE DE ALIMENTAŢIE
PUBLICĂ:
FABRICAREA PRODUSELOR DE PATISERIE,
COFETĂRIE ŞI BUCĂTĂRIE
 Rute de aprovizionare
• Aprovizionarea se poate realiza eficient doar în cazul
când sunt elaborate rute şi grafice argumentate. Ruta
este o schemă de deplasare a transportului de la
depozitul firmei de producere (de comerţ cu ridicata) până
la unitatea de comerţ cu amănuntul.
• Pentru a elabora o rută de aprovizionare este important
de a se analiza căile de comunicaţie între localităţi, starea
drumurilor, mijloacele de transport utilizate etc. Se
deosebesc două tipuri de rute: liniare şi circulare.
• Ruta liniară se caracterizează prin faptul că marfa se
livrează (expediază) de la depozitul furnizorului într-o
singură direcţie - unitate comercială.
DEPOZITUL
• FURNIZORULUI MAGAZIN
 MODEL DE RUTĂ CIRCULARĂ

MAGAZIN 1 MAGAZIN 2

DEPOZITUL
FURNIZORULUI

MAGAZIN 5 MAGAZIN 4 MAGAZIN 3

 6. Elaborarea şi argumentarea comenzilor
pentru aprovizionarea curentă a unităţilor
de comerţ cu amănuntul
La elaborarea comenzii economic argumentate pentru aprovizionarea curentă
avem nevoie de următoarele informaţii şi date:
1. Programul de lucru al magazinului.
2. Cantitatea de marfă aflată în stoc la momentul formării comenzii (în sala
comercială şi în depozit), sau rezervele reale pe fiecare articol în parte (unităţi, m,
kg, etc.).
3. Datele despre graficul aprovizionării, din care desprindem periodicitatea sau
durata – o dată în câte zile (ore) se efectuează aprovizionarea la fel pe categorii
de marfă (zile/ore).
4. Datele despre comenzile primite de la cumpărători în mod individual (buc, m,
kg).
5. Informaţia despre vânzările şi tendinţele vânzării în medie pe zi/săptămână
(în buc, kg, m, etc.).
6. Informaţia despre vânzările în perioada analogică a anului precedent, despre
sărbători, evenimente, obiceiuri, etc. cu referire la localitatea dată.
7. Informaţia despre primirea mărfurilor comandate în perioada precedentă (sar
putea întâmpla ca marfa care a fost comandată şi acceptată anterior să nu fie
primită la momentul când se elaborează următoarea comandă).
8. Alte date relevante care ar putea influenţa într-un mod sau altul mărirea sau
deminuarea cererii în perioada de aprovizionare.
 CANTITATEA DE MARFĂ COMANDATĂ
Cantitatea de marfă necesară pentru aprovizionarea curentă a magazinului
după formula:
Na = Rg + Vp.a. + Ci – Rr – Cp , unde
- Rg – rezerve de garanţie (zile);
- Vp.a. – vânzarea în medie pe zi (unităţi, buc, m, kg);
- Ci – comenzi individuale ((unităţi, buc, m, kg).
- Rr – rezerve reale (unităţi, buc, m, kg).
- Cp – comenzi precedente ((unităţi, buc, m, kg).

Vp.a. = Vm.z. * Da , unde

- Vm.z. – vânzarea medie pe zi
- Da – periodicitatea aprovizionării (zile/ore).

Rg = Vm.z. * Nz.g. , unde

- Nz.g. - numărul de zile/ore garanţie, determinat de către administraţie
pentru fiecare categorie de mărfuri (zile/ore).
 MODEL DE COMANDĂ
COMANDĂ
pentru aprovizionarea magazinului
Antetul Antet
furnizor cumpărător
Denumirea, adresa, Denumirea, adresa,
datele despre rechizite datele despre rechizite
bancare, nr. depozitului, bancare, nr. depozitului,

În conformitate cu contractul Nr. ____ din „ ___” __________ 20_ , firma (întreprinderea),
magazinul (secţia) solicită livrarea următoarelor mărfuri:

Nr. d/o Denumirea mărfii / Articol / standard, calitate / preţ unitate (orientativ), cantitatea, note

Data prezentării: „___” _______20__ Data primirii „___”

______ 20_

Semnături: Director magazin _________ Director furnizor

___________