DISCIPLINA COMERT INTERN SI INTERNATIONAL

Anul IV IEA Anul 2020

TEMATICA DE EXAMEN LA COMERT

1. Capitolul 1. Comerţul- activitate profesională în economie

1.1. Definiţia, conţinutul şi funcţiile comertului;

Comertul este arta de a scoate bani din buzunarul cuiva fara a recurge la violenta
Max Amsterdam
In afaceri nu avem prieteni, ci doar parteneri!
Alexandre Dumas
Success in business supposes high training, discipline and a lot of hard work. If you are not scared of
that, the opportunities are always very high.
David Rockefeller

Din punct de vedere economic:

a)La nivel microeconomic

Comertul = Totalitatea activitatilor economice de cumparare de materii prime, produse, marfuri in

vederea revanzarii lor sub aceeasi forma sau pregatite pentru revanzare in anumite conditii de timp, loc,
cantitati, pret convenabile pentru consumatori in scopul satisfacerii trebuintelor acestora.

b)La nivel macroeconomic:

Comertul = ramura a economiei nationale in cadrul careia se desfasoara circulatia marfurilor de la

producator la consumator prin intermediul actului de vanzare-cumparare.

Din punct de vedere juridic:

Comertul = Transferul titlurilor de proprietate asupra materialelor, marfurilor sau serviciilor, precum si
asupra serviciilor realizate intre diferite stadii ale productiei sau intre producator si consumator.

FUNCTIILE COMERTULUI
A. Achizitionarea marfurilor de la producatori
-Studierea ofertelor producatorilor interni si externi
-Lansarea comenzilor
-Incheierea contractelor comerciale
-Negociarea clauzelor contractuale
-Stabilirea graficului de esalonare a vanzarilor
-Stabilirea modalitatilor de plata
-Cumpararea (aprovizionarea propriu-zisa) cu cantitatile de marfuri necesare in sortimentele
cerute;
-La calitatea corespunzatoare,
-La pretul convenit,
-La locul convenit (loco furnizor sau loco beneficiar).

B. Transferul marfurilor cumparate de la producatori in depozite

-receptia cantitativa si calitativa a marfurilor la producatori;
-asigurarea conditiilor de manipulare a marfurilor;
-asigurarea conditiilor de incarcare-descarcare;
-asigurarea mijloacelor de transport;
-mentinerea integritatii marfurilor pe timpul transferului;
C. Stocarea marfurilor in depozite
-asigurarea de spatii adecvate de depozitare;
-conditii optime de depozitare;
-asigurarea organizarii interioare a depozitelor;
-mentinerea calitatii si integritatii merfurilor pe timpul depozitarii;
-asigurarea echilibrului intre cererea si oferta de marfuri, mai ales sezoniera;
-gestionarea stocurilor;
-mecanizarea si automatizarea operatiunilor de depozitare;
-informatizarea preluarii, executarii si evidentei comenzilor;
-studii de piata.
D. Pregatirea marfurilor pentru vanzare
- Transformarea sortimentului industrial in sortiment comercial;
- Portionarea marfurilor;
- Fractionarea;
- Dozarea;
- Preambalarea;
- Asortarea loturilor de produse;
- Controlul calitatii produselor;
- Etichetarea produselor;
- Pretuirea marfurilor.

E. Transferul marfurilor din depozite la locurile de vanzare catre consumatori

-primirea comenzilor;
-stabilirea partizilor mici si orientarea lor catre punctele de desfacere;
-alegerea itinerariilor de parcurs;
-asigurarea manipularii marfurilor in bune conditiuni;
-conditii corespunzatoare de incarcare-descarcare;
-asigurarea mijloacelor de transport;
-asigurarea conditiilor de igiena, microclimat si securitate pe timpul transportului.

F.Recrutarea si calificarea personalului commercial

Manageri, personal comercial si personal tehnico-administrativ:
-pregatire profesionala
-probitate
-constiinciozitate
-solicitudine
-amabilitate
-prezentabilitate
-comportament civilizat
-aptitudini de comunicare eficienta cu clientii
-aptitudini manageriale si de marketing.

G. Crearea si dezvoltarea infrastructurii

- Terenul necesar amplasarii unitatii comerciale
- Constructiile comerciale (depozite, magazine, restaurante, chioscuri, tonete etc)
- Mijloacele de transport necesare
- Utilajele comerciale
- Instalatiile frigorifice
- Instalatiile de microclimat
- Mijloacele de incarcare-descarcare
- Obiectele de inventar si instrumentarul necesar
- Rampe, platforme, cai rutiere, feroviare de acces
 - Ambalajele necesare

H. Promovarea produselor si informarea consumatorilor

-prezentarea produselor catre consumatori;
-difuzarea de informatii utile: continut, structura, performante tehnico-constructive, calitati,
utilitate, greutate, data fabricatiei, termen de valabilitate, termen de garantie, modalitate de
montaj, modul de intretinere, conditii de instalare, servicii si facilitati de transport, servicii
postvanzare
-educarea consumatorilor si formare de noi nevoi.

I.Cercetarea pietei

-identificarea nevoilor clientilor

-identificarea preferintelor si gusturilor consumatorilor;
-evaluarea cererii reale si potentiale;
-stabilirea segmentelor de piata;
-structura consumatorilor;
-evaluarea puterii de cumparare a clientilor;
-evaluarea obiceiurilor de consum ale clientilor;
-utlizarea de metode moderne de marketing: anchete, sondaje, studii de piata, testari, extrapolari
etc

J. Managementul gestiunii resurselor materiale si financiare

- politica de finantare: autofinantare si creditare;
- decizii manageriale privind cresterea cifrei de afaceri si a profitului;
- reducerea costurilor.

1.2. Actele de comerţ: definitie si clasificare.

Actul de comerţ reprezintă operaţiunea realizată în procesul exercitării unei profesiuni comerciale.

Clasificarea actelor de comert: 3 categorii:

A)Actele de comerţ naturale
B) Actele de comerţ proforma
C) Actele de comerţ în virtutea teoriei accesoriei

1.3.Comerciantul: definiţie, restricţii privind exercitarea activităţilor comerciale, obligaţii şi drepturi

Comerciant = orice persoana fizica sau juridica care:

- Exercita acte de comert;
- Asigura repetabilitatea vanzarii-cumpararii;
- Are profesiune de baza cea de comerciant;
Actioneaza in numele sau.

a)Restrictii privind persoanele :

-incapacitati personale (minori sub 18 ani, condamnati pentru crime si delicte economice, alienati
mintal,);
-incompatibilitati cu anumite demnitati, profesii, indeletniciri (magistrati, functionari publici,
deputati, senatori, membrii guvernului, alesii locali, ofiteri, diplomati, cei care au profesii liberale:
avocati, notari, doctori, etc);
-persoane straine din tarile UE ( act de sedere si un act profesional care sa ateste calitatea de
“comerciant”)

b)Restrictii privind modul de organizare a diferitelor categorii de comert:

-sectoare unde statul are monopol (fabricarea si comercializarea de echipament militar, harti militare,
pulberi explozibile, monede, timbre, extractie si prelucrare de metale pretioase);
-sectoare total interzise (materiale pornografice, droguri, produse toxice);
-sectoare comerciale reglementate si controlate – necesita atestat profesional (farmacist, jurist,
optician, fizioterapist, coafeur, taximetrist)
-sectoare cu prescriptii speciale ( comert cu arme, bijuterii, amanet, servicii turistice, servicii de
asigurari)
-sectoare care necesita autorizatii (transport, brutarii, patiserii, restaurante, institutii de spectacole,
agentii de voiaj, magazine inclusiv supermarketuri)
Obligatiile comerciantului

-a)Obligatii specifice comertului:

- deschiderea contului la banca;
- -inregistrarea la Registrul Comertului si Administratia financiara
- tinerea evidentei contabile si conservarea documentelor;
- furnizarea de informatii privind patrimoniul si situatia bilantului si contului de profit si pierdere;
- Exercitarea comertului in limitele concurentei loiale;
- suportarea falimentului
b)Obligatii fiscale:
- impozit pe profit, TVA, taxe pe terenuri, cladiri, parc auto, loc la masa, fond de risc si accidente etc
c)Obligatiile patronului comerciant :
incheierea contractelor de munca, tinerea cartilor de munca, durata de 8 ore munca , igiena, protectia muncii pentru
salariati.

Drepturile sau prerogativele comerciantului

- Sa-si atinga obiectivele in afaceri;

- Sa se apere in caz de conflict si daune;
- Dreptul de a alege;
- Dreptul de a fi ales in Camera de Comert;
- Dreptul de a beneficia de masuri speciale de control;
- Dreptul de recurs la anumite hotariri ale instantelor de judecata;
- Dreptul la inchiriere;
- Dreptul de a contracta sau acorda imprumuturi;
- Dreptul la clauze de arbitraj in cuprinsul contractelor economice.

Capitolul 2. Comertul cu ridicata

2.1. Definitie si trasturi specific

DEFINITIE=
Acel stadiu al circulatiei marfurilor in cadrul caruia se achizitioneaza marfuri in partizi mari in sortiment
industrial in scopul revanzarii in partizi mici catre comertul cu amanuntul sau alti beneficiari.

TRASATURILE SPECIFICE COMERTULUI CU RIDICATA (1)

1.Intermediaza relatiile dintre producatori si comertul cu amanuntul;
2.Nu incheie circuitul economic;
3.Actele comerciale se desfasoara numai intre agenti economici
4.Cumpararile se fac numai in partizi mari in sortiment industrial de la diferiti furnizori interni si externi;
5.Vanzarile se efectueaza in partizi mici in sortiment comercial catre comerciantii cu amanuntul;
6.Viteza de circulatie a marfurilor este mai lenta datorita stocarii in depozite;
7.Specializare pe categorii de produse (bauturi, legume-fructe, electrocasnice, mobila etc);
8.Actele comerciale sunt insotite de servicii comerciale (fractionare, dozare, sortare, asortare, ambalare, conditionare,
incarcare-descarcare, transport, expediere, promovare, evidenta stocurilor, evidenta contabila;
9.Necesita multa forta de munca si cheltuieli imense pentru plata furnizorilor, salariilor, taxelor, impozitelor etc;
10.Firmele en gros trebuie sa aiba putere economica mare, resurse financiare importante.
2.2. Relatiile comertului cu ridicata cu producatorii si detailistii

a)Rolul comertului en gros asupra producatorilor

1.Asigura fluxuri financiare catre producatori;
2.Asigura desfacerea produselor realizate de producatori;
3.Degreveaza producatorii de activitatea de depozitare;
4.Contribuie la organizarea judicioasa a productiei pe parcursul anului in raport de cererea de pe piata;
5.Orienteaza productia la producatori;
9.Promoveaza vanzarile producatorilor.

b)Rolul comertului en gros asupra comertului en detail

1.Informeaza comertul en detail despre oferta producatorilor;
2.Transforma sortimentul industrial achizitionat in partizi mari de la producatori in sortiment comercial in partizi
mici, asortate, conform comenzilor comerciantilor en detail;
3.Aprovizioneaza detailistii cu marfuri (sortiment, cantitate, calitate, pret, loc, zona, timp)
4.Faciliteaza intocmirea documentatiei aferente vanzarii-cumpararii (comenzi, facturi, acte de receptie, alte scrisori
comerciale etc) catre un singur angrosist;
5.Acorda reduceri de pret cand detailistii se aprovizioneaza in partizi mai mari.

2.3.Funcţiile comertului cu ridicata

1.Achizitionarea de partizi mari de marfuri diverse de la diferiti producatori interni si externi;

2.Transferul marfurilor cumparate de la furnizori la locul de depozitare;
3.Stocarea marfurilor in depozite;
4.Transformarea sortimentului industrial in sortiment comercial;
5.Revanzarea marfurilor in partizi mici catre comertul en detail;
6.Cercetare pietei in vederea evaluararii cererii ca volum si structura;
7.Informarea producatorilor privind ceea ce se cere pe piata;
8.Finantarea furnizorilor;
9.Acordarea de facilitati comerciantilor en detail (reduceri de pret, vanzare de marfuri pe credit clientilor seriosi, transportul
marfurilor la magazin etc);
10.Consultanta in management si marketing pentru detailisti.

2.4.Clasificarea comertului cu ridicata

1.Comercianti de gros de produse alimentare, specializati (fructe, legume etc.) si/sau produse alimentare generale;
2.Comertul de gros non-alimentar (îmbracaminte, jucarii, etc.)
3.Comertul de gros industrial, specific comercializarii de bunuri industriale pentru diferite întreprinderi ( masini, utilaje,
piese de schimb etc.)

2.5.Tendinţe evolutive in comertul cu ridicata

1.Consolidarea pozitiei de intermediar intre producatori si detailisti;

2.Asocierea comerciantilor cu ridicata cu producatorii;
3.Asocierea comerciantilor cu ridicata intre ei pentru a a crea firme mari si obtine avantaje din partea producatorilor;
4.Crearea de firme depozite-magazin cu mica ridicata in sistem selfservice Ex: Bricostore Depot, Dedeman, IKEA, Le
Roi Merlin etc;
5.Organizarea de mari firme specializate in vanzarea anumitor produse sau a produselor provenite de la anumiti
producatori Ex. Porsche (vanzari auto Porsche, VW, Skoda, Audi etc)
6.Cresterea gradului de automatizare in depozitele cu ridicata;
7.Cresterea puterii financiare a marilor firme cu ridicata pe piata internationala.

Capitolul 3. Comertul cu amanuntul

3.1.Definitie si trasaturi specific

Definitie
= stadiul circulatiei marfurilor in care se realizeaza revanzarea marfurilor in partizi mici in sortiment comercial, in
stare de a fi intrebuintate, precum si serviciile aferente acestor vanzari in scopul aprovizionarii consumatorilor.
Trasaturi specific

• Incheie circuitul economic al marfurilor trecandu-le din sfera circulatiei in sfera consumului;
• Se desfasoara intre agenti economici si consumatorii finali;
• Cumpararile si vanzarile se realizeaza in partizi mici in sortiment comercial, marfurile fiind gata de
intrebuintare de catre consumatori;
• Filierele de comercializare sunt:
- angrosist-detailist-consumator;
- producator-detailist-consumator.
• Este un proces unitar alcatuit din 3 activitati: aprovizonare, stocare si vanzare la consumatori;
• Implica relatii variate de natura economica: juridice, bancare, prestari servicii, relatii de munca.
• Are rol important pe diferite piete: a marfurilor, a capitalului, monetara, a fortei de munca;

3.2.Functiile comertului cu amanuntul

1.Achizitionarea de partizi mici de marfuri diverse;

2.Depozitarea marfurilor in spatii amenajate in conditii corespunzatoare in vederea revanzarii;
3.Descompunerea sau portionarea marfurilor in cantitati mici asa cum cer consumatorii;
4.Cantarirea si ambalarea marfurilor;
5.Etalarea marfurilor in spatiile de vanzare (raioane, utiliaje comerciale, aparatura frigorifica, prezentarea marfurilor,
etichetarea, pretuirea);
6.Asigurarea judicioasa a retelei cu amanuntul in toate punctele de consum dupa un orar de functionare adecvat;
7.Asigurarea unui sortiment larg de marfuri pentru a acoperi preferintele diferite ale consumatorilor;
8.Asigurarea fluxului de numerar in economie: incasare bani, bon de casa, factura fiscala, varsarea banilor in casierie
sau cont bancar.

3.3.Sectoarele comertului cu amanuntul

A.Comertul alimentar
Caracteristici :
-comercializeaza marfuri de uz curent;
-vanzarile sunt relativ constante ca volum, structura si frecventa in decursul anului;
-marfurile vandute se asociaza in consum;
-marfurile sunt usor alterabile;
-implica existenta termenelor de fabricatie, termen de expirare si termen de garantie.
Reteaua de unitati comerciale cuprinde:
- Retele de mari unitati comerciale – paleta larga de marfuri;
- Retele de mici unitati specializate si de completare pe langa marile magazine, in cartiere ( panificatie, legume, fructe,
carne );
- Retele de magazine alimentare, dar si cu marfuri complementare.

B.Alimentatia publica
Caracteristici:
- Imbina activitatea de productie cu cea de vanzare;
- Ofera diferite servicii si facilitati consumatorilor;
Categorii de activitati desfasurate:
- Activitati de productie ( preparate culinare, patiserie, cofetarie ) desfasurate cu tehnologii moderne, dar si
traditionale ( bucatarii, unitati catering, patiserii, cofetarii, gogoserii, covrigarii, fast-food-uri etc);
- Activitati comerciale clasice: vanzarea preparatelor culinare, a produselor de cofetarie, patiserie etc;
- Activitati de prestari servicii care insotesc vanzarea: pregatirea mesei, pregatirea mancarurilor, asigurarea
ambiantei placute, comfort, divertisment (orchestra, cantareti, dansatori, program de club, discoteca), organizare de
evenimente (nunti, botezuri, petreceri de familie, revelion, aniversari, onomastici, intruniri colegiale)

C.Comertul nealimentar
Caracteristici:
-satisface cerinte de consum foarte variate;
-necesita sisteme de aprovizionare si formare a sortimentului comercial;
-necesita tehnologii compexe;
-necesita personal de inalta calificare;
-necesita o retea variata de unitati de desfacere;
-marfurile comercializate sunt substituibile;
-necesita orientarea judicioasa a retelei comerciale in teritoriu in raport de locurile de consum.
Clasificare in functie de proprietatile merceologice ale marfuri si sortiment:
-Comert cu textile si incaltaminte, marochinarie
-Comert cu articole electronice;
 -Comert cu articole si aparatura electrocasnica;
-Comert cu produse chimice;
-Comert cu mobila
-Comert cu masini, utilaje si tractoare agricole etc
-Comert cu autoturisme

3.4.Forme de vanzare cu amanuntul

Se clasifica dupa tipul retelei de unitati cu amanuntul astfel:

1.Comert stabil = vanzare-cumparare prin unitati clasice, adica magazine statice
a)Comert stabil prin unitati clasice de desfacere:
marfurile expuse la vedere, tehnici comerciale, metode de vanzare si servicii comerciale foarte variate, incasare cash
sau cu card la casier;
b)Comertul stabil prin reteaua de automate:
rol de completare, cu sortiment restrans de marfuri ( cafea, sucuri, sandviciuri, tigari, pateuri, dulciuri etc), tehnologii
automatizate de vanzare, incasarea numerarului, amplasare in vaduri comerciale bune (intersectii, gari, autogari,
aeroporturi, institutii, camine etc), functionare non stop, comoditatea cumpararii pentru client, usurinta in exploatare,
alimentare usoara pe masura reducerii stocului, amortizarea rapida a investitiei.

2.Comert mobil = vanzarea-cumparare prin unitati deplasabile in teritoriu

 Comertul mobil itinerant pedestru – micii detailisti ambulanti (ziare, tigari etc ), deplasandu-se pe distante scurte;
 Comertul mobil specializat – vanzatori la tarabe, rulote, chioscuri de regula in piete, se vinde orice produs: Ex: Betty
Ice, Hot Dogs, Shaorma, Gogosica-Fitosica, Fornetti etc;
 Comertul mobil localizat in targuri si expozitii: bufete mici, chioscuri, fast food-uri;
 Comertul mobil itinerant cu mijoace de transport: itinerarii prestabilite, cu program orar specific, se vand marfuri
curente (paine, lapte, legume, fructe) si nealimentare (electronice, electrocasnice ); se practica vanzarea pe baza de
catalog, de comanda.

3.Comert fara magazine

- Vanzarea la domiciliul cumparatorilor: aparatura bucatarie, cosmetice, detergenti si materiale pt. curatenie,
imbracaminte, lenjerie; agentii de vanzari trebuie sa cunoasca produsele si sa aiba putere de convingere; dezavantaj:
neincrederea clientilor in calitatea produselor si dificultati in recrutarea agentilor de vanzari;
- Vanzarea prin corespondenta si pe baza de catalog, oferta, anunturi; se practica in localitati
indepartate; dezavantaj: sortimentul de marfuri este relativ limitat ( carti, aparatura );
-Vanzarea electronica sau e-commerce (internet): avantaj la distante mari, dezavantaj: spargerea
contului de card;
-Vanzarea prin teleshopping: spot publicitar, demonstratii, Sunati acum ! ( aparatura electrocasnica,
bijuterii, carti, DVD, CD-uri);
-Vanzarea prin TV cablata: in SUA, printr-un canal specializat in televanzari, clientul foloseste
telefonul mobil pentru comanda;

3.5. Tendinţe evolutive in comertul cu amanuntul

1.Concentrarea activitatii in firme comerciale mari care practica tehnici de vanzare fara magazine;
2.Firme comerciale integrate (productie si desfacere )-suprafete mari;
3.Firme comerciale asociative –lanturi de magazine ale detailistilor;
4.Reducerea numarului de firme comerciale si cresterea suprafetei de vanzare;
5.Crearea de magazine specializate pe expozitii cu vanzare, magazine de fabrica, magazine antrepozit, magazine
discount;
6. Dezvoltarea vanzarii tip spectacol in magazine cu ambianta placuta;
7.Vanzarea tehnico-informatizata - promovarea vanzarilor prin televiziune si internet la domiciliul clientilor;
8.Vanzarea prin magazine non stop automatizate complet ;
9.Automagazine moderne pentru comertul mobil – cu vanzare in sistem selfservice
10.Modernizarea vanzarilor prin corespondenta – informatizarea comenzilor;
11.Conectarea comertului en detail din fiecare tara la comertul international ;
12.Optimizarea costurilor de exploatare in comertul en detail;
13.Optimizarea volumului si structurii ofertei de marfuri si sevrvicii.
14.Crearea de magazine superperformante specializate – amplasate in centrele comerciale ale oraselor, cu produse de
marca.
15.Magazine specializate de tip” universe exploders” = Total sub un acoperis - Ex.Harrods in Londra –orice se
produce in lume se poate vinde acolo.

Capitolul 4.Distribuţia mărfurilor

3.1.Definitie si categorii de distributii ale marfurilor
• Definitie =
ansamblul mijloacelor si operatiunilor care asigura punerea la dispozitia consumatorilor a bunurilor si serviciilor.
• Categorii de distributie:
a)Distributia comerciala = transfer de titluri de proprietate asupra produsului de la producator la consumator;
b)Distributia fizica = logistica= deplasarea in spatiu a marfurilor si serviciilor cu ajutorul mijloacelor de transport.

3.2.Functiile distributiei marfurilor

• Schimbarea proprietatii asupra marfurilor;
• Deplasarea marfurilor de la producator la consumator;
• Informarea clientilor asupra produselor;
• Asigurarea serviciilor postvanzare;
• Finantarea producatorilor;
• Satisfacerea nevoilor consumatorilor: cantitate, sortiment, calitate, pret, loc, timp;
• Scutirea consumatorilor de deplasare si pierdere de timp.

3.3.Circuitele de distributie

Definitie =
modalitatea de transfer a titlului de proprietate asupora marfurilor intre diferite verigi componente ale lantului de
distributie.
DIMENSIUNILE CIRCUITULUI DE DISTRIBUTIE
a) Lungimea = numarul verigilor intermediare care participa la realizarea fluxului marfii de la producator la
consumator: scurte (fara intermediari), medii ( 1 intermediar), lungi(mai multi intermediari);
b) Latimea = numarul unitatilor prin care trece produsul in cadrul aceleiasi etape (cele scurte nu au latime);
c) Adancimea = gradul de apropiere a circuitului de punctele de consum ( cel scurt este cel mai adanc).
a)Circuite de distributie pentru bunuri de consum individual
 Bunuri curente( alimente, tutun): circuite scurte
 Bunuri de necesitate medie sau de noutate: circuite scurte, medii, lungi;
 Bunuri de folosinta indelungata: circuite medii (magazine specializate, vanzatori calificati, retea de reprezentante,
magazine de demostratii, expozitii )
b)Circuite pentru produsele industrial
• Materii prime si consumabile: circuite scurte;
• Echipamente: circuite lungi;
• Furnituri: circuite lungi.
• Piese de schimb: circuite lungi;
c)Circuite pentru produsele Agricole
-Circuite foarte scurte: producatorii mici particulari isi vand direct legumele si fructele, laptele, banzeturile,
preparatele din carne, produse apicole la piata sau la domiciliul clientilor;
-Circuite scurte: producatorul vinde produsele in magazinul propriu (lactate, preparate din carne, produse apicole);
-Circuite medii: producator- piata de gros – puncte de vanzare en detail ( legume, fructe );
-Circuite lungi: producator – angrosist (depozit)- angrosist comerciant – detailist- client; sunt specifice produselor care
necesita insilozare, conditionare, stocare ( cereale ).

3.4.Tendinte in distributia marfurilor

1.Imbunatatirea sistemelor de transport a marfurilor;

2.Mecanizarea si automatizarea incarcarii/descarcarii si depozitarii;
3.Perfectionarea metodelor de ambalare si prezentare a marfurilor
4.Intensificarea studiilor de piata pentru a cunoaste volumul si structura cererii si ofertei
5.Reducerea ponderii circuitelor scurte in favoarea celor foarte scurte si lungi;
6.Diminuarea numarului de intermediari pe filiera;
7.Cresterea marimii unitatilor de distributie;
8.Dezvoltarea franchisingului = circuit comercial bazat pe licenta acordata de o intreprindere altei intreprinderi
pentru a exploata o marca sau metoda sau tehnici comerciale (vanzarea de automobile, piese auto, alimentatie publica,
Ex: Fornetti)

3.5.Negocierea comerciala

Definitie = procesul prin care producatorul si comerciantul iau contact in vederea cunoasterii ofertei, a conditiilor de
vanzare-cumparare si incheierii unui contract devanzare-cumparare.
Presupune:
- existenţa a cel puţin doi parteneri cu interese divergente;
-relaţii voluntare privind vânzarea şi cumpărarea unor mărfuri la preţuri care să exprime cât mai apropiat condiţiile pieţei şi
să conducă la un consum de resurse avantajos pentru fiecare;
-derularea secvenţială a negocierii: avansarea unor propuneri de către un partener, evaluarea lor de către celălalt partener,
formularea de contrapropuneri, acceptarea unei soluţii în final de către ambii parteneri.
-partenerii urmăresc: realizarea obiectivelor (maximizarea rezultatelor, minimizarea riscurilor, a pierderilor etc); - evaluarea
avantajelor şi dezavantajelor soluţiilor propuse de parteneri, atât asupra propriilor rezultate, cât şi asupra celor ale partenerului;
- adoptarea unei soluţii care satisface interesele ambilor parteneri.

3.6.Contractul economic

Definitie = acord de voinţă intervenit între două sau mai multe persoane fizice sau juridice cu privire la desfăşurarea
relaţiilor economice dintre ele.
Drepturi şi obligaţii reciproce între parteneri conform legii.
-Producătorul se obligă să producă şi să vândă comerciantului un anumit sortiment de produse, într-o anumită cantitate,
calitate, preţ etc.El face contracte cu furnizorii sau de materii prime, servicii etc pentru a-şi putea realiza producţia
contractuală.
-Comerciantul se obligă să cumpere mărfurile. El face contracte de livrare de mărfuri cu alţi parteneri.
Continutul contractului economic: prezentarea partenerilor de contract, obiectul si clauzele contractuale (condiţiile de
livrare: cantitate, calitate, sortimente, preţ, loc de livrare, termen de livrare, modalitatea de recepţie, mod de exploatare, termen
de garanţie, service în perioada de garanţie, modalităţile de plată etc).
Relaţiile postcontractuale:
- comenzile (scrise, telefonice, electronice etc) lansate de comercianţi către producători;
- comenzile preluate de agenţii voiajori ai producătorilor de la detailişti;
- aplicarea sistemului „cash and carry” – ridicarea şi plata imediată a mărfii direct din depozit.

Capitolul 5. Comerţ internaţional

5.1.Notiuni de comert international
Comert international = totalitatea schimburilor de bunuri şi servicii dintre două sau mai multe state, pe zone geografice.
Comert mondial = totalitatea schimburilor de bunuri şi servicii intre toate statele lumii.
Comerţul exterior = parte integrantă a comerţului internaţional şi se refera la comertul unei tari. El include:
-Exportul= Vanzarea de bunuri şi servicii în alte ţări
-Importul= cumpărarea de bunuri şi servicii din diverse ţări.
-Reexportul= cumpărarea de mărfuri din unele ţări şi revinzarea lor în alte tari.
-Tranzitul= transportarea mărfurilor străine pe teritoriul naţional şi depozitarea lor temporară în condiţii de securitate, fiind
considerat un comerţ invizibil.

5.2.Relatiile si fluxurile economice international

Relatiile economice internationale = totalitatea raporturilor economice care se stabilesc intre agenţii economici din diferite
ţări, generate de schimburile sau tranzacţiile internaţionale.
Clasificare:
1) relaţii comerciale internaţionale;
2) relaţii financiar - valutare;
3) relaţii de cooperare economică.
Fluxurile economice internaţionale reprezintă forma concretă de realizare a schimburilor de activităţi şi au un caracter
continuu.
Clasificarea fluxurilor economice internationale :
a) după natura fizică:
- fluxuri comerciale: cu mărfuri corporale si cu mărfuri necorporale (servicii si tehnologii);
- fluxuri financiar - valutare;
- fluxuri de cooperare.
b) din punct de vedere al orientării georgrafice :
-N -N; N -S; S -S; E -V; E -E.

5.3.Trasaturile comertului international

Fluxurile economice internaţionale reprezintă forma concretă de realizare a schimburilor de activităţi şi au un caracter
continuu.
Clasificarea fluxurilor economice internationale :
a) după natura fizică:
- fluxuri comerciale: cu mărfuri corporale si cu mărfuri necorporale (servicii si tehnologii);
- fluxuri financiar - valutare;
- fluxuri de cooperare.
b) din punct de vedere al orientării georgrafice :
-N -N; N -S; S -S; E -V; E -E.
5.4.Efectele pozitive ale exporturilor si importurilor
Efectele pozitive ale exporturilor
• asigură valorificarea producţiei excedentare, fiind un factor al dezvoltării economiei naţionale.
• sporesc gradul de angajare al forţei de muncă;
• contribuie la calificarea cadrelor;
• contribuie la creşterea nivelului tehnic si calitativ;
• sursa de venituri in valute convertibile;
• contribuie la constituirea de rezerve valutare;
• echilibreaza balanta de plati;
Efectele pozitive ale importurilor
• contribuie la activizarea exporturilor;
• contribuie la realizarea unei economii de muncă socială;
• contribuie la dezvoltarea economiei naţionale:
• asigura accelerarea procesului de investiţii;
• asigura cresterea productivitatii muncii prin contribuţia importului de tehnică şi tehnologie moderna de varf;
• contribuie la aprovizionarea industriei cu materii prime şi materiale;
• asigura completarea pieţei cu bunuri de consum.

5.5.Politica importului si categorii de bunuri care se importa

Importanta importului – contribuie la dezvoltarea economica a unei tari pentru ca asigură completarea economiei naţionale
cu bunuri şi servicii externe de care are nevoie.
Structura importului unei tari depinde de:
• gradul de dezvoltare economico-sociala a tarii;
• potenţialul industrial şi agricol al tarii respective;
• profilul si nivelul tehnico-stiintiifc al profesiilor populaţiei active
• bogăţiile naturale de care dispune;
• condiţiile de climă şi sol;
• gradul de integrare în diviziunea mondială a muncii;
• politica economică externă pe care o promovează.

5.6.Politica comerciala: definitie, functii, obiective, clasificare

Definitie = totalitatea masurilor şi acţiunilor întreprinse de către stat, prin intermediul organismelor guvernamentale cu
mijloace şi instrumente specifice destinate reglementarii relaţiilor externe, în scopul maximizării avantajelor obţinute din
specializarea internaţională şi comerţul exterior.
Functiile politicii comerciale sunt:
• promovarea relaţiilor economice externe prin impulsionarea exporturilor;
• protejarea economiei naţionale de concurenţa străină, prin controlul importurilor;
• realizarea unui echilibru în balanţa comercială şi de plăţi.
Obiective politicii comerciale sunt:
• dezvoltarea producţiei naţionale pe diferite ramuri de activitate;
• stabilitatea schimburilor comerciale externe,
• perfecţionarea structurii schimburilor comerciale externe;
• restrângerea sau stimularea comerţului cu anumite grupe de produse;
• schimbarea orientarii geografice a comerţului.
Clasificarea politicilor comerciale:
• politici comerciale ale liberului schimb - variantă a liberalismului economic;
• politici comerciale protectioniste - formă specifică a intervenţionismului statal.
Instrumentele si masurile politicii comerciale sunt:
• de natură tarifară (vamală);
• de natura netarifara (paratarifara);
• de natură promoţională (de promovare şi stimulare).

5.7.Instrumentele si masurile politicii comerciale (tarifare, netarifare si promotionale)

Instrumentele principale ale politicii vamale sunt:
• tarifele vamale;
• legile vamale;
• codurile vamale;
• regulamentele vamale.
Functiile impunerii vamale:
• Functia de natură fiscală (taxele vamale sunt o sursă de venit la bugetul statului);
• Functia de natură protecţionistă (protejeaza economia naţională de concurenţa străină);
• Functia de negociere (statele pot negocia într-un cadru bilateral sau multilateral concesii vamale).
5.8.Politica comerciala a Uniunii Europene
-UE- cel mai mare actor comercial global – 20 % din exporturile si importurile mondiale.
Din 1 ian.2007 –Romania aplică legislaţia comunitară vizând relaţiile economice externe şi politica comercială comună a
UE, respectiv:
- tariful vamal comun;
- schema de preferinţe generalizate (SGP) a UE;
- măsurile de apărare comercială;
- acordurile preferenţiale comerciale şi de cooperare încheiate cu ţările terţe;
- angajamentele comerciale din cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC).

5.9.Contractele comerciale internationale si actiunile derulate pana la incheierea acestora

Realizarea tranzactiilor comerciale dintre diferite tari presupune o serie de actiuni din partea acestora :
• identificarea partenerilor comerciali,
• selectarea partenerilor,
• contactarea partenerilor potriviti,
• lansarea ofertei de produse dorite catre parteneii furnizori,
• studierea ofertei de produse primite de la furnizori,
• negocierea tranzactiilor comerciale,
• acceptarea ofertei,
• incheierea contractelor de vanzare-cumparare .

Capitolul 6. Transportul in comertul intern si international

6.1.Definitie si clasificarea transporturilor

6.2.Categoriile de marfuri transportate

a)Mărfurilor obişnuite
b)Marfuri lichide
c)Marfuri in vrac
d)Marfuri perisabile
e)Marfuri periculoase
f)Marfuri de coletarie

6.3.Conditiile de transport dupa natura marfurilor

Sunt diferite in functie de natura marfurilor:

a)Mărfurilor obişnuite
b)Marfuri lichide
c)Marfuri in vrac
d)Marfuri perisabile
e)Marfuri periculoase
f)Marfuri de coletarie

a)Transportul mărfurilor obişnuite:

• Se verifica: sortarea, ambalarea, cântărirea, etichetarea, modul în care ambalajele asigură protecţia şi siguranţa
mărfurilor;
• Se intocmesc documentele de transport;
• Cantitatea de mărfuri ce trebuie transportata se calculeaza tinand seama de: greutatea specifică, dimensiunile
ambalajului etc.

b)Transportul mărfurilor lichide: tine seama de particularitatile acestei categorii de marfuri:

-viscozitatea (la temperaturi scazute, este mai mare);
-greutatea specifică- (daca este mare. lichidul se scurge mai repede)
-temperatura de aprindere (daca este mica, pericolul este mai mare pentru autovehicol )
-acţiunea distructivă asupra ambalajului şi autovehicolului;

c)Transportul mărfurilor în vrac: produse agricole, materiale de construcţii etc. trebuie sa asigure:
- protecţia încărcăturii impotriva influenţei agenţilor exteriori;
- respectarea normelor igienico-sanitare pentru curăţirea şi dezinfectarea autovehiculelor înainte de utilizarea lor;
- incacarea-descarcarea marfurilor in vrac se face cel mai adesea mecanizat, de aceea timpul de staţionare între două
curse este mai mic si, implicit, ccea ce se vede în plata ce trebuie achitata de beneficiar pentru prestaţia de transport.
d)Transportul mărfurilor perisabile:
-produsele organice ce trebuie protejate împotriva fermentării, putrefacţiei, înăcririi sau alterării, in general produse
agroalimentare ( lapte, produse lactate, carne, produse din carne, oua etc)
-autovehiculele ce transporta marfuri perisabile sunt dotate cu echipamente frigorifice, care intra in categoria dotarilor
suplimentare.
-costul de transport se măreşte şi din cauza prerăcirii la care sunt supuse autovehiculele

e)Transportul mărfurilor periculoase: acele mărfuri care prin natura lor în timpul transportului şi depozitării pot provoca
distrugerea totală sau parţială a materialului rulant, a construcţiilor, drumurilor, sau rănirea oamenilor;
- materialele explozive (praf de puşcă, dinamită, etc) şi materiale otrăvitoare (acid sulfuric şi cianura de potasiu), precum şi
gazele lichefiate;
- sunt transportate cu autovehicule speciale, implicând responsabilităţi mărite atât din partea expeditorului cât şi a cărăuşului.

f)Transportul de coletărie:
- Mărfurile sunt în cantităţi mici, care nu acopera întreaga capacitate portantă sau volumetrică a unui autovehicul .
- Tarifele de transport coletărie sunt mai mari decât tarifele de folosire a autovehiculelor la capacitatea maxima.
Se pierde un timp mai mare la colectarea, distribuirea şi trierea coletelor, iar în unele cazuri pentru trasbordarea lor pe parcurs.

6.4.Documentele necesare pentru transportul rutier de marfuri in interiorul tarii si in transport international ( pentru sofer,
mijloc de transport si marfa)
Sunt de 3 categorii:
1.Documente emise de expeditorul marfurilor si necesare transportatorului
2.Documente emise de transportator si necesare expeditorului de marfuri
3.Documente interne emise de transportator

1.Documente emise de expeditor si necesare transportatorului

a)Comanda transportului, emisa de expeditor catre transportator contine:
-elemente de identificare a firmei expeditoare a marfurilor si a firmei transportatoare
-persoana de contact a firmei transportatoare;
-ruta de trasport;
-asigurarea încărcăturii “plin-plin” pe ambele sensuri de parcurgere a traseului;
-data prezentării mijlocului de trasport pentru încărcare;
-adresa locului de încărcare şi numele persoanei de contact ce asigură încărcarea şi predarea mărfii;
-felul marfurilor, cantitatea si modalitatea de ambalare;
-responsabilitatea pentru condiţiile de calitate înscrise pe aviz;

-condiţiilor speciale de ancorare a marfurilor pe timpul transportului;

-adresa completă a locului de descărcare a mărfurilor;

-localizarea în timp a momentului descărcării;
-modalitatea de plata a contravaloarii transportului şi momentul efectuării plăţii;
-numele reprezentantului firmei expeditoare de marfa, semnătura acestuia şi ştampila firmei;
-numele soferului, daca pe timul transportului marfurile nu sunt insotite de reprezentatntul expeditorului

b)Avizul de însoţire al mărfurilor intocmit de expeditor

- formular tipizat, care contine aceleaşi date ca cele din factura fiscala completate de catre vânzător
cumpărătorului;
- trebuie să însoţească transportul pentru a se putea verifica pe parcurs şi la destinaţie cantitatea şi integritatea
mărfurilor;
- valoarea marfurilor trebuie trecuta pe avizul de insotire a marfurilor, pentru ca in cazul deteriorarii,
raspunderea revine transportatorului.
2.Documente emise de transportator necesare expeditorului
a)Scrisoarea de transport :
- are rolul de a opri pe expeditor de a schimba destinatia marfurilor;
- in scrisoarea de transport sunt mentionate: ruta de transport, modalitatea de calcul a contravalorii prestatiei, numarul
de inmatriculare al mijlocului de transport, marfa transportata, orarul dupa care s-a efectuat cursa, viza destinatarului,
care certifica ora sosirii la destinatie, integritatea incarcaturii.
- pe baza scrisorii de transport, carausul intocmeste Factura fiscala catre expeditor.

b)Factura fiscala are ca scop:

- identificarea transportatorului (denumire, adresa exacta, numarul de inregistrare la Registrul comertului, Codul unic
de inregistrare fiscala);
- data si numarul facturii inseriate;
- servciile de transport efectuate;
 - marfurile transportate si cantitatea;
- valoarea marfurilor si valoarea totala a facturii;
- semnaturile reprezentantului firmei transportatoare si a delegatului firmei beneficiare identificat prin datele sale
personale;
- numarul de inmatriculare al autovehicului;
- data si ora intocmirii facturii;
- stampila firmei transportatoare.
c)Chitanta fiscala este documentul emis de transportator pentru a certifica achitarea facturii de catre expeditor.

3. Documente interne emise de transportator

a)Foaia de parcurs
b)Fişa activităţii zilnice pentru autovehicule
c)Bonul de consum.
a)Foaia de parcurs
 Evidenţiaza prestaţia efectuata de cărăuş (traseu, costuri, evenimente speciale )
 Formular tipizat este cu regim special. Se completeaza de către impiegatul de mişcare.
 Elemente de continut:
- datele de identificare ale transportatorului, stampila;
- data emiterii;
- numarul diagramelor tahograf,
- numele si prenumele soferului,
- numarul de inmatriculare al autovehiculului,
- mentiuni privind efectuarea inspectiei tehnice a autovehicului –semneaza Seful de garaj

- alimentarile cu combustibili si lubrefianti,

- elemente ce stau la baza calculului contravalorii prestatiei auto,
- notatiile expeditorului, semnatura si stampila sa,
- conditiile speciale de transport solicitate,
- semnatura soferului,
- parcursul real al mijlocului de transport cu si fara marfa,
- seria si numarul foii de parcurs, calcularea km efectiv parcursi prin transformarea parcursului in km echivalenti (1
km real = 0,9 km echivalenti),
- tariful pe km sau tona –km practicat sau negociat cu transportatorul de catre expeditorul marfurilor.

b)Fişa activităţii zilnice pentru autovehicule

• Centralizeaza activitatea lunara a unui autovehicul;

• Se intocmeste lunar pentru fiecare autovehicul din parc, indiferent dacă mijlocul de transport a fost activ sau nu.
• Contine urmatoarele elemente :
- elemente de identificare a firmei de transport,
- tipul autovehicului,
- ziua si ora plecarii, ziua si ora sosirii,
- numarul si seria Foii de parcurs, precum si data eliberarii foii de parcurs,
- numarul de km reali si echivalenti parcursi intr-o luna de zile,
- informatii despre alimentarea cu combustibili
- la fiecare 10 zile din luna se evidentiaza totalul partial al parcursurilor, al alimentarii cu combustibili si a rezervei
de drum,

- reparatiile curente, reviziile I si II,

- numarul de kilometri parcursi de la data darii in exploatare a autovehicului sau de la ultima reparatie capitala,
- consumurile lunare de combustibili si lubrefianti, rezerva de drum pina la urmatoarea revizie tehnica,
- numele persoanei care a intocmit foaia de parcurs si fisa activitatii zilnice, semnatura persoanei in cauza.
Permite o analiza amanuntita privind numarul de kilometri parcursi, incarcarea autovehicolului, consumurile de combustibili
si lubrefianti, periodicitatea reviziilor curente si tehnice, cauzele imobilizarilor, pe perioada reviziilor tehnice, reparatiilor
curente si capitale .

c)Bonul de consum
-Evidentiaza consumul de carburanti pentru efectuarea unei prestatii;
-Inainte cu o zi de plecare se face alimentarea autovehiculului cu
combustibili şi lubrifianţi în cantitatea necesară efectuării prestaţiei
comandate. (Cantitatea poate depasi cu cel mult 10 % consumul
planificat);
-Se intocmeste de catre impiegatul de miscare;
-Combustibilii si lubrefiantii se elibereaza de catre magazioner;
-Cuprinde urmatoarele elemente: numarul de ordine al bonului, data eliberarii, codul materialelor eliberate, cantitatile de
combustibili, lubrefianti etc eliberate, pretul unitar de inregistrare in gestiunea magaziei, valoarea materialelor eliberate,
semnăturile şefului de compartiment, a gestionarului şi a conducătorului auto care a primit cantitatea de combustibil, lubrifiant
şi materiale auxiliare eliberate.

Documentele de transport rutier international de marfuri

Sunt de 4 categorii:
a)Documentele necesare Firmei transportatoare
b)Documentele necesare pentru autovehicul
c)Documentele necesare pentru conducatorul auto
d)Documentele necesare pentru marfa

a)Documentele necesare Firmei transportatoare:

1. Licența de transport însoțită de caietul de sarcini (copie xerox), vizată pe anul în curs de reprezentanța Autorității Rutiere
Române - A.R.R. care a emis-o;
2. Licența de execuție pentru transport internațional (în original);

b)Documentele necesare pentru autovehicul

• Certificatul de înmatriculare a vehiculului, însoțit de Talonul de inspecție tehnică;
• Foaia de parcurs - care se specifică starea tehnică a autovehicului în conformitate cu normele de circulaţie din ţările
tranzitate şi din ţara de încărcare/descărcare; de asemenea, se mentioneaza dimensiunile autovehicului, sarcina utila
totala, sarcina utila pe osie, echipamente, dotari suplimentare;
• Carnetul de pasaj (carnetul TIR ) pentru trecerea frontierei cuprinde: ruta de parcurs, punctul de frontieră prin care
autovehiculul va părăsi ţara de origine şi numarul sigiliilor vamale necesare a fi aplicate pe cordonul vamal al
caroseriei;

• Certificatul de agrementare, care conţine fotografiile din faţă, spate şi lateral ale autovehicului împreună cu copia
obţinută de la Ministerul Lucrărilor Publice, Tranportului şi Locuinţei privind acordul statelor tranzitate.
• Literele RO aplicate pe autovehicul;
• Inscripţionarea TIR pe suport metalic.

c)Documentele necesare pentru conducatorul auto

• Paşaportul valabil, inca trei luni de la trecerea frontierei;
• Ordin de serviciu;
• Permisul internaţional de conducere auto, valabil pentru categoria in care se inscrie autovehicolul;
• Diagrame tahograf pentru autovehiculele de marfă cu sarcina utilă mai mare de 3,5 tone;

d)Documentele necesare pentru marfa

• Scrisoarea de transport internaţională pentru transportul de mărfuri cu autovehicule, care tine loc şi de asigurare a
mărfurilor;
• Certificatul de circulaţie a mărfurilor de tip EUR1 în cazul în care mărfurile transportate sunt realizate în proporţie
de peste 50% din materie primă românească; acest certificat inlocuieste scrisoarea de transport si asigura scutirea
de taxe vamale in cadrul UE ;
• Specificaţia mărfurilor se asigura de catre predator la locurile de incarcare; ea cuprinde: greutatea bruta si neta a
marfurilor transportate , defalcata pe elemente componente ce fac obiectul exportului, precum si greutatea
ambalajului;
•

• Certificatul de calitate, emis de producator si trebuie sa insoteasca marfurile;

• Factura externă (invoice-ul) trebuie sa cuprinda denumirea partenerilor comerciali, denumirea marfurilor, valoarea
acestora exprimata in devize, fara TVA, modalitatea de plata;
• Declaraţia producătorului care justifica cererea şi ulterior obţinerea certificatului de circulaţie a mărfurilor, tip
EUR1;
• Declaraţia de conformitate – arata că mărfurile exportate au fost realizate în condiţiile impuse de client, cu
respectarea normelor valabile pe teritoriul României.

6.5.Conditiile de livrare a marfurilor si regulile Incoterms

Ele sunt stabilite de Camera de Comerț Internațională cu sediul la Paris, Franta, care reglementează obligațiile esențiale
ale cumpărătorului și ale vânzătorului în comerțul internațional, cum ar fi transferul mărfurilor către cumpărător, costurile de
transport, răspunderea pentru pierderea și deteriorarea bunurilor și costurile de asigurare.
Conditiile de Livrare de marfuri pe plan international sunt mentionate in Regulile INCOTERMS care se cunosc si trebuie
aplicate de toate tarile lumii, inclusiv de Romania.

Regula INCOTERMS- EXW

(1).Vanzatorul livreaza marfurile la locul precizat, EXW = Ex works…..named place, Franco fabrica
fara taxe platite pentru export si neincarcate in mijlocul de transport.
(2).Cumparatorul trebuie sa suporte toate costurile si riscurile implicate in preluarea bunurilor de la depozitul vanzatorului.
EXW este valabila pentru orice mijloc de transport

Regula INCOTERMS- FAS

(1).Vanzatorul livreaza marfurile in portul de incarcare al navei maritime
FAS = Free Alongside Ship…port name, Franco de-a lungul vasului
(2).Cumparatorul trebuie sa suporte toate costurile si riscurile de pierdere sau deteriorare a bunurilor din acel moment.
FAS este valabila pentru transportul international de marfuri pe cale maritima si terestra.

Regula INCOTERMS-DEQ
(1).Vanzatorul livreaza marfurile catre cumparator pe cheiul portului de destinatie cu taxele vamale platite
DEQ= Delivery Ex Quay…named port to destination (Duty paid)
In acest caz, vanzatorul suporta costurile si riscurile implicate in aducerea marfurilor in portul de destinatie nominalizat si de
descaracre pe chei.
(2).Cumparatorul trebuie sa faca toate formalitatile de impory si sa plateasca toate taxele.
DEQ se foloseste in transport maritim si terestru.

Regula INCOTERMS-DDP
(1).Vanzatorul livreaza marfurile la cumparator cu toate taxele de vamale de import platite si marfurilenedescarcate din
mijlocul de transport la destinatie.
DDP = Delivery Duty Paid..named place of destination
El suporta toate costurile, inclusiv taxele vamale si riscurile pana acolo.
(2)Cumparatorul isi preia marfurile la locul mentionat de el (Loco beneficiar)
DDP este valabila pentru orice mijloc de transport.

6.6.Documente vamale pentru marfurile transportate rutier

a)Declaraţia de Încasare Valutară (DIV) :

-se cere exportatorului pentru a face dovada încasării în valută a contravalorii mărfurilor exportate anterior.
-se eliberează de către unitatea bancară la care expeditorul are deschis un cont în valută:
b)Certificatul de Înmatriculare în Registrul Comerţului al firmei exportatoare;
c)Codul unic de inregistrare al firmei exportatoare;
d)Contractul economic între parteneri (în copie).
e)Factura şi chitanţa fiscală, face dovada înscrierii exportului în baza de date a Direcţiei Generale a Vămilor din România.

6.7.Asigurari necesare in transportul international de marfuri

a)Asigurarea de răspundere civilă, RCA

• Asigurarea de raspundere civila, RCA, este obligatorie pentru autovehiculele înmatriculate în România şi
pentru cele înmatriculate în străinătate, dar neasigurate în baza unor documente de asigurare internaţionale cu
valabilitate pe teritoriul ţării.
• În baza asigurarii RCA , asiguratorul acordă despăgubiri pentru:
- Sumele datorate de asigurat fata de terte persoane pagubite din vina sa prin accidente de autovehicule care au loc pe
teritoriul României, ca urmare a vătămărilor corporale sau decesului, precum şi avarierii sau distrugerii unor bunuri;
- Cheltuielile făcute de asigurat în procesul civil, cheltuielile pentru onorariul de avocat, cheltuielile de expertiză şi cele de
transport ale asiguratului, dovedite cu acte.
• Asigurarea se poate incheia pe un an sau pe durate mai scurte de un an.

b)Asigurarea de raspundere civila valabila in afara teritoriului Romaniei, CARTEA VERDE

- Este obligatorie cand deplasarea autovehicolelor se realizeaza in afara granitelor tarii.
- Asiguratorul acorda despagubiri pentru cazurile de raspundere civila fata de terte persoane pagubite prin
accidente de autovehicule produse in 47 de tari incluse in Sistemul de asigurari Cartea Verde in afara
granitelor Romaniei.
- Sumele asigurate prin acest contract au valoarea maxima prevazuta pentru raspunderea civila auto de catre
legislatia tarii pe teritoriul careia se poduce evenimentul asigurat.
- Asigurarea se poate incheia pe un an sau pe durate mai scurte de un an.
c)Asigurarea autovehiculului pentru avarii/furt, CASCO
Asiguratorul acorda despagubiri în limita sumei asigurate pentru:
-pagube provocate de ciocniri, loviri, răsturnări, zgâieri, căderi;
-furtul autovehiculului sau a unor părţi componente ale acestuia ori piese ale acestuia;
-pagubele produse de explozie, afumare, pătare, carbonizare sau diverse distrugeri cauzate de incendiu;
-pagube produse de inundaţii, furtună, uragan, cutremur, prăbuşire sau alunecare de teren, ploaie torenţială, grindină,
trăznet, greutatea stratului de zăpadă sau gheaţă, avalanşă, acţiunea mecanică a apelor curgătoare sau a obiectelor
purtate de ape;
-pagube produse dotărilor suplimentare montate pe autovehicul cuprinse în cererea-chestionar a caror valoarea este
inclusa in suma asigurata;
-pagube produse autovehiculului ca urmare a măsurilor luate pentru salvarea lui;
-cheltuieli făcute în vederea transportului autovehiculului avariat la atelierul cel mai apropiat ce poate efectua
reparaţia sau la locul de adăpostire al autovehiculului;
-cheltuieli făcute de asigurat în vederea înlocuirii setului de închidere în cazul furtului/pierderii cheilor acestuia.

d)Asigurarea transportatorului in calitate de caraus pentru marfurile transportate, CMR

• Ea apara interesele transportatorilor rutieri.
• Pentru autovehiculele asigurate, asiguratorul emite polite de asigurare in baza carora se angajeaza sa despagubeasca
pe asigurat sau tertele persoane pagubite, in cazul producerii unui eveniment.
• Transportatorul este raspunzator pentru pierderea totala sau partiala a marfii sau pentru vatamarea acesteia. De aceea,
el este obligat a plati contravaloarea daunelor cauzate expeditorului.
Valoarea sumei ce urmeaza a fi restituite de transportator se calculeaza in raport de pretul marfii, in locul si momentul primirii
acesteia pentru transport.

Capitolul 7. Comertul exterior al Romaniei

Comert exterior = volumul exporturilor şi importurilor de bunuri economice ale unei ţări.
Are 2 laturi:

7.1.Exportul, importul si balanta comerciala

Exportul = vânzarea de bunuri şi servicii către persoane fizice şi juridice dintr-o altă ţară în schimbul unei sume dintr-o valută
convertibilă. Implica trecerea frontierei a tarii exportatoare.
Importul = cumpărare a unor bunuri materiale şi servicii din altă ţară contra unei sume de monedă convertibila, acest lucru
implicând trecerea frontierei vamale a ţării importatoare.

Balanta comerciala
Balanţa comercială = Export – Import
a) Dacă diferenta Export – Import = Sold pozitiv sau excedentar al balanţei comerciale, ţara respectiva este „net
exportatoare”.
Acest lucru se realizează când valoarea exporturilor > valoarea importurilor.
b) Dacă diferenta Export – Import = Sold negativ sau deficitar al balanţei comerciale, ţara se numeşte „net
importatoare”.
Aşadar, cea mai importantă latură a comerţului exterior (internaţional) este exportul.

7.2.Rolul si avantajele comertului international cu bunuri

• contribuie la creşterea volumului şi modificarea structurii PIB al ţării respective.

• este un factor determinant al creşterii economice a unei ţări;
• contribuie la reducerea decalajului dintre ţări privind nivelul preţului la acelaşi tip de produse, pentru că importatorul
şi exportatorul negociază preţul, cedează unul şi apoi celălalt, făcând tranzacţia în dorinţa avantajului reciproc;
• contribuie la eficientizarea producţiei, în sensul creşterii gradului de procesare al produselor, pentru că produsele cu
un grad mai ridicat de prelucrare sunt mai bine preţuite la export;
• contribuie la creşterea calităţii produselor care se comercializează pe diferite pieţe, datorită existenţei concurenţei;
• influenţează pozitiv nu numai ramurile exportatoare ale economiei naţionale, ci şi alte ramuri economice, pentru că
dezvoltarea producţiei va avea un efect pozitiv asupra creşterii input-urilor provenite din alte sectoare ale economiei;
• importurile de echipamente, tehnologii de vârf contribuie la dezvoltarea investiţiilor în ţările în curs de dezvoltare;
• asigură o mai bună diviziune a muncii pe plan global, între ţări dezvoltate şi mai puţin dezvoltate;
• stimulează producţia internă (ineficientă şi cu resurse subutilizate) dintr-o ţară graţie accesului la o piaţă lărgită,
dincolo de frontierele naţionale;
• este un instrument antimonopolist, în condiţiile în care nu este restricţionat de bariere vamale

7.3.Importanta comertului international cu produse agroalimentare

 • asigură eliminarea sezonalităţii unor produse agroalimentare, prin completarea ofertei cu aceste produse realizate în
alte ţări;
• asigură satisfacerea mai bună a cererii de produse agroalimentare în diferite ţări;
• stimulează producătorii la realizarea şi comercializarea de produse agroalimentare care să aibă o calitate ridicată la
standarde internaţionale;
• stimulează producătorii să îşi modernizeze fermele şi procesatorii sa isi retehnologizeze fabricile pentru a obţine
produse mai procesate, cu mai multă valoarea adăugată, mai bine plătite la export;
• stimulează creşterea calificării profesionale şi responsabilităţii şi aptitudinilor manageriale şi antreprenoriale ale
şefilor de sectoare de activitate economică în agricultură şi industria alimentară;
• asigură o distribuţie mai echitabilă a diviziunii muncii între ţările producătoare de produse agroalimentare;
• asigură o egalizare relativă a preţurilor la produsele agroalimentare;
• asigură lărgirea pieţei pentru diferite produse, adică penetrarea pe noi pieţe;
• creşterea exporturilor la produse agroalimentare în mod rapid, mai alert decât creşterea importurilor, contribuie în
mod pozitiv la echilibrarea balanţei comerciale şi de plăţi a unei ţări.

Capitolul 8. Sistemul de indicatori de analiza a comertului exterior

A.Indicatori de volum ai comertului exterior
B.Indicatori de structura a comertului exterior
C.Indicatori de exprimare a preturilor in comertul exterior
D.Indicatori de eficienta economica in comertul exterior

8.1.Indicatorii de volum
• VOLUMUL EXPRIMAT IN UNITATI FIZICE ( TONE ETC)
1.Volumul exporturilor pentru un anumit produs
2.Volumul importurilor pentru un anumit produs
3.Balanta comerciala a produsului = Export-Import

• VOLUMUL EXPRIMAT IN UNITATI VALORICE ( Mild USD sau Mld Euro sau Mld Ron etc)
1.Valoarea exporturilor pentru un anumit produs
2.Valoarea importurilor pentru un anumit produs
3.Balanta comerciala a produsului = Export-Import
Se calculeaza : la nivel de produs
la nivel de grupa de produse
la nivelul comertului total al unei tari .
Se analizeaza cu ajutorul indicilor statistici:
-Indicii cu baza in lant
-Indicii cu baza variabila
-Ritmul mediu de crestere

8.2.Indicatorii de structura
1.Structura exporturilor unei tari
Se calculeaza:
- Pe grupe de produse
- Pe grupe de tari si tari de destinatie ( beneficiare)
Formula de calcul = (Valoarea exporturilor unei grupe de produse sau a exporturilor catre o anumita tara /
Valoarea totala exporturilor ) x 100
Se analizeaza in dinamica pe anumite perioade de timp.
2. Structura importurilor unei tari
Se calculeaza:
- Pe grupe de produse
- Pe grupe de tari si tari de origine ( furnizorae )
Formula de calcul = (Valoarea importurilor unei grupe de produse sau a importurilor dintr-o anumita tara /
Valoarea totala importurilor ) x 100
Se analizeaza in dinamica pe anumite perioade de timp.

8.3.Indicatorii de exprimare a preturilor

1.Pretul produsului la export – FOB

FOB=Free on Board = reprezinta pretul la frontiera tarii importatoare. El include costul marfii + toate cheltuielile pentru
aducerea marfii la bordul navei.
2.Pretul prodului la import –CIF
CIF=Cost & Insurance & Freight = reprezinta pretul la frontiera tarii importatoare. El include: toate componentele pretului
FOB + toate cheltuielile efectuate pana la locul de destinatie ( cheltuieli cu asigurarea marfii, cheltuielile cu transportul
international)
Se analizeaza in dinamica cu ajutorul indicilor statistici:
-Indicii cu baza in lant
-Indicii cu baza variabila
-Ritmul de crestere

8.4.Indicatorii de eficienta in comertul exterior

1.Soldul balantei comerciale
2.Valoarea comertului exterior pe locuitor
3.Valoarea importul sau exportului pe locuitor
4. Valoarea exportului sau importului pe principalele grupe de marfuri sau pe principalele produse exportate sau
importate /locuitor
5. Indicele raportului de volum al comertului exterior
6. Indicele acoperirii importurilor prin exporturi
7. Indicii gradului de participare a unei tari la comertul mondial
8. Indicele gradului de concentrare a comertului exterior a unei tari
9.Indicele eficientei teritoriale a comertului exterior al unei tari
10.Indicii puterii de cumparare in comertul exterior al unei tari

1.Soldul balantei comercial – Indicator al gradului de dezvoltare a comertului exterior al unei tari
a)Soldul balantei comerciale:Export-Import
(in Mld USD sau Euro sau Ron)
-Sold pozitiv - tara este “net exportatoare”
-Sold negativ- tara este “ net importatoare”
Se analizeaza in dinamica cu ajutorul indicilor statistici:
-Indicii cu baza fixa
-Indicii cu baza in lant
-Ritmul mediu de crestere/descrestere
Cresterea soldului pozitiv arata eficienta in comertul exterior al unei tari.
b)Valoarea comertului exterior/locuitor =
(Export in valuta + Import in valuta )/ Numarul mediu al populatiei
Se analizeaza in dinamica cu ajutorul indicilor statistici:
-Indicii cu baza fixa
-Indicii cu baza in lant
-Ritmul mediu de crestere/descrestere
Cresterea valorii comertului exterior/locuitor reflecta eficienta in comertul exterior al tarii respective.

c)Valoarea exportului sau importului /locuitor =

(Export sau Import in valuta / Numarul mediu al populatiei
Se analizeaza in dinamica cu ajutorul indicilor statistici:
-Indicii cu baza fixa
-Indicii cu baza in lant
-Ritmul mediu de crestere/descrestere
Cresterea valorii exportului /locuitor reflecta eficienta in comertul exterior al tarii respective.
d)Valoarea exportului sau importului pe principalele grupe de marfuri sau pe principalele produse exportate sau
importate /locuitor =
(Export sau Import al fiecarei grupe de marfuri in valuta / Numarul mediu al populatiei
Se analizeaza in dinamica cu ajutorul indicilor statistici:
-Indicii cu baza fixa
-Indicii cu baza in lant
-Ritmul mediu de crestere/descrestere
Cresterea valorii exportului unei grupe de marfuri /locuitor reflecta eficienta in comertul exterior al tarii respective in
vanzarea produselor din acesa grupa de marfuri.

e)Indicele raportului de volum al comertului exterior =

( Export in unitati fizice/Import in unitati fizice ) x 100
Se analizeaza pe categorii de produse in dinamica cu ajutorul indicilor statistici:
-Indicii cu baza fixa
-Indicii cu baza in lant
-Ritmul mediu de crestere/descrestere
Când valoarea acestui indice Irv > 100, atunci volumul exporturilor este mai mare decât al importurilor, ţara respectivă
este „net exportatoare la produsul respectiv”, deci participarea sa la circuitul economic mondial este mai eficientă.
 Când valoarea Irv < 100, ţara respectivă este „net importatoare la produsul respectiv ”, iar participarea la circuitul
economic mondial nu este eficientă.
f)Indicele acoperirii importurilor prin exporturi =
( Export in valuta /Import in valuta ) x 100
Se analizeaza in dinamica cu ajutorul indicilor statistici:
-Indicii cu baza fixa
-Indicii cu baza in lant
-Ritmul mediu de crestere/descrestere
Când valoarea acestui indice Irv > 100, atunci ţara respectivă este „net exportatoare”, reflecta eficienta economica
ridicata a comertului exterior al tarii respective.
Când valoarea Irv < 100, ţara respectivă este „net importatoare ”, comertul sau exterior nu este eficient .
g) Indicii gradului de participare a unei tari la comertul mondial=
1. Cota de export =
(Valoarea exportului unei grupe de produse sau un produs /Valoarea productiei unei grupe de produse sau a unui
produs) x 100
2.Cota de import =
(Valoarea importului unei grupe de produse sau un produs /Valoarea consumlui unei grupe de produse sau a unui
produs) x 100
Se analizeaza in dinamica cu ajutorul indicilor statistici:
-Indicii cu baza fixa
-Indicii cu baza in lant
-Ritmul mediu de crestere/descrestere
Cu cat cota de export este mai mare si cota de import este mai mica, cu atat participarea unei tari la comertul mondial
este mai eficienta.

h) Indicele gradului de concentrare a comertului exterior a unei tari = raportul dintre coeficientul de concentrare a
exportului si coeficientul de concentrare a importului .
Coeficientii poarta numele Michaely-Gini si se refera la:
1.concentrarea comertului tarii respective pe marfa;
2.concentrarea comertului tarii respective pe zone geografice unde exporta sau de unde importa.
Coeficientul de concentrare a exportului, CCE= exportul produsului I catre tara j/ total export catre tara j
Coeficientul de concentrare a importului, CCI =importul produsului din tara j / total import din tara j )
Raportul CCE/CCI trebuie sa fie peste 100 pentru a reflecta eficienta comertului exterior al tarii respective in
relatia cu acea tara.
i) Indicii orientarii geografice si eficientei teritoriale a comertului exterior al unei tari
1.Indicele orientarii geografice a exportului = modificarile cumulate ale valorii exporturilor cu anumite tari de la un an
la altul / valoarea totala a exporturilor din anul precedent
Daca valoarea acestui indice scade de la un an la altul inseamna ca tara respectiva are un export stabil in zona
geografica respectiva.
Daca valoarea indicelui creste, ea reflecta ca tara respectiva are un export instabil, lipsa de eficienta.

2.Indicele orientarii geografice a importului = modificarile cumulate ale valorii importurilor cu anumite tari de la un
an la altul/ valoarea totala a importurilor din anul precedent
Daca valoarea acestui indice scade de la un an la altul inseamna ca tara respectiva are un import stabil in zona
geografica respectiva.
Daca valoarea indicelui creste, ea reflecta ca tara respectiva are un import instabil.

3.Indicele teritorial/marfa exportata= (Suma cantitatilor de marfa k exportate pe piata u x Pretul marfii k pe piata
u/ Suma cantitatilor de marfa k exportate pe piata u X Pretul mondial al marfii k)
x 100
Se analizeaza in dinamica cu ajutorul indicilor statistici:
-Indicii cu baza in lant
-Indicii cu baza variabila
-Ritmul mediu de crestere/scadere
Daca valoarea indicelui creste, el arata sporirea rentabilitatii exportului pe acea piata care are un pret mai bun
decat pretul mondial pentru marfa respectiva.

j) Indicii puterii de cumparare in comertul exterior al unei tari

Raportul de schimb “Terms of Trade” arata puterea de cumparare a unei marfi in raport cu alta marfa sau a unei
grupe de marfuri in raport cu alte grupe de marfuri.
Eficienta economica in raporturile de schimb este influentata de cantitatea de marfa si pretul acesteia.
Sunt mai multi indici:
1.Indicele raportului de schimb brut
2.Indicele raportului de schimb net
3.Indicele venitului din raportul de schimb
4.Indicele factorial al raportului de schimb
5.Indicele puterii de cumparare a exporturilor

1.Indicele raportului de schimb brut

Indicele raportului de schimb brut= raportul între indicele preţului mediu de export al unui produs in perioada curenta şi
indicele preţului mediu la import al aceluiasi produs în perioada de bază.
Valoarea peste 1 a raportului arata ca produsul respectiv are o putere de cumpărare mare, pentru că la export obtinem un
pret mai bun ( mai mare) decat la import (pret mai mic) .
Diferenţa în plus de valută ramasa arata raport de schimb favorabil pentru tara respectiva.

2.Indicele raportului de schimb net

Indicele raportului de schimb net= raportul între indicele preţului mediu de export al unui produs in perioada curenta şi
indicele preţului mediu la import al aceluiasi produs în perioada curenta .
Creşterea valorii acestui raport arata că importurile devin relativ mai ieftine decât exporturile, deci tranzacţiile sunt în
favoarea ţării importatoare.
Dacă indicele are valoarea 1, atunci, exporturile nu aduc nici un raport de schimb favorabil tarii respective pentru că
preţul mediu la export este egal cu preţul mediu la import.

3.Indicele venitului din raportul de schimb

Indicele venitului din raportul de schimb=produsul dintre indicele volumului fizic al exportului si indicele raportului de
schimb net, rezultatul constituind volumul importului care se obţine prin venitul realizat din export.
El se mai numeşte „indicele puterii de achiziţie a exportului” pentru ca arata ce importuri se pot achizitiona de catre o
tara la 100 USD sau Euro exporturi.
De exemplu:
Raportul de 136,40 % este favorabil României şi arată că la 100 de lei venit din exporturi de carne de pasare si lapte se pot
achiziţiona importuri în valoare de 36 lei pentru aceleasi produse, pentru că volumul fizic al exportului de carne de pui şi lapte
şi preţurile practicate la export asigură plus valutar care permite achiziţia de importuri de carne de pui şi lapte.

4.Indicele factorial al raportului de schimb

Indicele factorial al raportului de schimb=produsul dintre indicele raportului de schimb net şi indicele productivităţii fizice
în industria exportatoare in perioada dată.
Productivitatea fizică este influenţată de nivelul calitativ şi cantitativ al produselor obţinute în industria exportatoare, precum şi
de promovarea progresului tehnico-ştiinţific în producţie.
Cresterea valorii acestui indice reflecta o eficienta sporita a comertului exterior pentru ca pretul la export este mai
bun, avand in vedere calitatea superioara a produselor exportate.

5.Indicele puterii de cumparare a exporturilor

Indicele puterii de cumparare a exporturilor= (Indicele valorii medii unitare a exporturilor x Indicele volumului fizic al
exportului ) / Indicele valorii medii a importurilor.
Cresterea acestui indice arata ca puterea de cumparare a exporturilor sporeste de la o perioada la alte, ceea ce reflecta
eficienta in comertul exterior al tarii respective.

Capitolul 9. Organisme de comert international

9.1.GATT - Acordul General de Tarife si Comert
1.GATT=General Agreement for Tariffs and Trade )
-semnat la Conferinţa de la Geneva în anul 1947
-intrat în funcţiune la 1 ianuarie 1948
Importanta:
-A fost un acord comercial multilateral;
-A stabilit regulile de conduită in relaţiile comerciale internaţionale;
-Forum pentru negocieri multilaterale privind soluţionarea problemelor comerciale si eliminarea treptată a tarifelor vamale şi a
altor bariere de comerţ;
-S-a bazat în mare măsură pe principiile de nediscriminare şi reciprocitate, pe liberalizarea comertului intre tarile in curs de
dezvoltare.
In 1994, GATT avea 140 tari membre .
In 1994, dupa RUNDA MARRAKECH s-a inceput trecerea de la GATT la OMC, Organizatia Mondiala a Comertului .

9.2.WTO-OMC- Organizatia Mondiala a Comertului

2. WTO (World Trade Organization) organizatie internationala care supervizează un număr mare de acorduri care definesc
"regulile comerciale" dintre statele membre.
Creată la 1 ianuarie 1995.
Sediul OMC se află în Geneva, Elvetia.
In 2016 avea 164 tari membre si 24 de tari observatoare.
WTO este succesoarea GATT şi operează în direcţia reducerii şi abolirii barierelor comerţului internaţional.
Obiectivele OMC:
- administrarea acordurilor comerciale,
- actionarea ca forum de negociere a acordurilor comerciale,
- reglementarea diferendelor comerciale intre tari,
- revizuirea politicilor comerciale nationale,
- cooperarea cu organismele internationale .

9.3.Banca Mondiala,

3.World Bank (Banca Mondiala)= este o agentie specializata independenta a Organizatiei Natiunile Unite (ONU)
WB Este o bancă susţinută cu finanţări internaţionale care oferă asistenţă financiară şi tehnică ţărilor sărace.
Motto: Working for a World Free of Poverty
Obiectivele WB :
- finantarea unor proiecte cu scop productiv destinate impulsionarii dezvoltarii economice;
- acordarea de imprumuturi, consultata si asistenta tehnica tarilor in curs de dezvoltare in scopul reducerii saraciei si
ridicarea nivelului de viata al populatiei.
- S-a fondat in 1944. Sediul la Washington, DC, SUA
- Are 189 tari membre care contribuie la formarea capitalului Bancii Internationale de Reconstructie si Dezvoltare
(BIRD)
- WB este alcătuită din 5 organisme:

- (1)Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD)

- (2)Corporația Financiară Internațională - IFC

- (3)Asociaţia Internaţională de Dezvoltare (IDA).

- (4)Agenția de Garantare Multilaterală a Investițiilor – MIGA

- (5)Centrul Internațional de Reglementare a Diferendelor din Domeniul Investițiilor - ICSID

9.4.Fondul Monetar International

4. IMF sau FMI Fondul Monetar International este o organizatie internationala;

Infiintat in 1945. FMI are 189 de tari membre.
Obiective;
- promoveaza cooperarea monetara internationala,
- asigura stabilitatea valutara;
- Incheie acorduri valutare sistematice;
- stimuleaza cresterea economica;
- stimuleaza cresterea eficientei folosirii fortei de munca;
- acorda asistenta financiara temporara tarilor membre, in conditii adecvate, pentru a contribui la ajustarea balantei de
plati.
- Capacitate de finantare anuala: 1 triliard imprumuturi catre tarile membre.

9.5.Uniunea Europeana- rol in comertul international si acorduri comerciale internationale

5.EU - European Union= federatie politică, socială şi economică, dezvoltată în Europa.

Creata in 1951. Sediul la Bruxelles.
EU 28: Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croatia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia,Irlanda,
Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie-Brexit din 2020, Olanda, Polonia, Portugalia, Romania, Slovacia,
Slovenia, Spania, Ungaria.
Ea este rezultatul procesului de integrare europeana destinat asigurarii stabilitatii, pacii, prosperitatii economice, ridicarii
standardului de viata, realizarii pietei unice interne, lansarii monedei „Euro” si consolidarii pozitiei UE pe plan mondial.
Tari in pregatire pentru aderare: Muntenegru, Serbia si Turcia, urmate de Albania, Bosnia-Hertegovina, Republica
Macedonia de Nord, Kosovo, Republica Moldova.

Rolul UE in comertul international

Uniunea Europeană este:
- cel mai mare bloc comercial din lume,
- cel mai mare exportator de produse și servicii la nivel mondial și
- cea mai mare piață de import pentru peste 100 de țări.
• Liberul schimb între statele membre a fost unul dintre principiile care au stat la baza creării UE. Acesta este posibil
datorită pieței unice.
• În afara frontierelor sale, Uniunea este hotărâtă să continue eforturile și în direcția liberalizării comerțului mondial.

Acordurile comerciale ale UE

• Acordurile comerciale diferă în funcție de conținut:

• acordurile de parteneriat economic (APE) - sprijină dezvoltarea partenerilor comerciali din țările din Africa, zona
Caraibilor și Pacific
• acordurile de liber schimb (ALS) - permit deschiderea reciprocă a piețelor cu țările dezvoltate și cu economiile
emergente prin acordarea unui acces preferențial la piețe
• acordurile de asociere (AA) - dau un impuls acordurilor politice mai ample
• acordurile de parteneriat și cooperare (APC).

Acorduri comerciale preferentiale ale UE

(1)Acordul de Asociere Euro-Mediteranean: Turcia, Algeria, Tunisia, Maroc, Egipt, Israel, Palestina, Iordania, Liban, Siria.
(2)Acorduri de liber schimb cu Elvetia, Islanda, Norvegia.
(3)Acorduri cu tarile din Balcani din fosta Iugoslavie.
(4)Acord de Asociere cu Turcia pentru comert cu produse agricole
(5)Acord de Asociere cu Rep Moldova pentru produse agriocle
(6)Acord de Partneriat cu Tarile din Africa, Caraibe si Pacific
(6)Acord de Asociere cu statele din America Centrala: Honduras, Nicaragua, Panama, Costa Rica, Guatemala, San Salvador.

Capitolul 10. Turismul international - componenta a comertului international invizibil

10.1.Definitia turismului si termeni utilizati in turism
Comert international = ansamblul tranzactiilor de marfuri si servicii pe care agentii economici dintr-o tara le fac cu
exteriorul.
Comert invizibil = parte a comertului international care cuprinde:
-Transporturile de marfuri;
-Operatiunile turistice;
- Operatiunile de tranzactii valutare;
- Operatiunile bancare;
-Operatiunile de asigurari
-Tranzactiile cu licente, asistenta tehnica, colaborare stiintifica etc.

TURISMUL INTERNATIONAL
Definitia Turismului:
Turismul este un fenomen social, cultural și economic care presupune deplasarea oamenilor în țări sau locuri din afara
mediului lor obișnuit în scopuri personale sau de afaceri / profesionale.
Acești oameni sunt numiți vizitatori care pot fi:
- turiști sau excursioniști;
- rezidenți sau nerezidenți,
iar turismul are legătură cu activitățile lor, unele implicând cheltuieli turistice.
UNWTO, Organizatia Mondiala a Turismului, 2020

TERMENI UTILIZATI IN TURISM

Turistul = persoana care petrece cel puţin o noapte în afara mediului său obişnuit, folosind mijloacele de cazare colective sau
private la locul vizitat.
Excursionistul = vizitatorul care nu-şi petrece noaptea în mijloace de cazare colective sau private la locul vizitat (vizitatorul
de 1 zi).
Călătoria turistică = deplasarea în circuit, în limitele unui spaţiu determinat, de locul de plecare şi locul de destinaţie, care
include şi reîntoarcerea acasă, în limitele unei perioade de timp determinate de timpul liber al turistului (vacanţă, concediu,
week-end, o zi liberă etc) între data plecării şi data revenirii la reşedinţa permanentă şi în scopul utilizării unei game variate
de servicii turistice în timpul deplasării şi şederii la destinaţie (servicii de transport, cazare, alimentaţie, agrement etc).

Destinaţia turistică = o ţară, o regiune, o localitate, o staţiune etc, cu specificitate a resurselor naturale şi antropice, de
infrastructură turistică, resurse umane etc, şi oferă servicii de cazare, masă, transport, agrement etc.
Cererea turistică internaţională = numărul de sosiri şi de înnoptări (zile-turist), precum si încasările înregistrate din
calatorii.
Oferta turistică = cantitatea de bunuri şi servicii turistice puse la dispozitie pe piaţă la un anumit preţ si într-o anumită
perioadă de timp (transport, cazare, masa, agrement etc).

10.2.Clasificarea formelor de turism

Destinaţia turistică = o ţară, o regiune, o localitate, o staţiune etc, cu specificitate a resurselor naturale şi antropice, de
infrastructură turistică, resurse umane etc, şi oferă servicii de cazare, masă, transport, agrement etc.
Cererea turistică internaţională = numărul de sosiri şi de înnoptări (zile-turist), precum si încasările înregistrate din
calatorii.
Oferta turistică = cantitatea de bunuri şi servicii turistice puse la dispozitie pe piaţă la un anumit preţ si într-o anumită
perioadă de timp (transport, cazare, masa, agrement etc).
a)După locul de provenienţă al turiştilor:
- Turismul domestic (Domestic Tourism) care este practicat în interiorul graniţelor unei ţări de către rezidenţii
acesteia;
- Turismul internaţional (External Tourism) care este reprezentat de:
- vizitele cetăţenilor străini într-o ţară (Inbound Tourism sau Turism receptor);
- plecările cetăţenilor autohtoni în scopuri turistice în afara ţării lor ( Outbound Tourism sau turism emitator).
- Turismul intern (Internal Tourism) = Turism domestic + Turism receptor
- Turismul national = Turism Domestic + Turism emitator.

b)După timpul disponibil al turistului pentru calatorie:

- Turism de sejur, când turistul rămâne o perioadă de durată variabilă într-o anumită zonă sau staţiune balneară (sejur
lung = peste o luna de zile, sejur mediu = sub 30 zile; sejur scurt: = cateva zile;
- Turismul de circulaţie = itinerant sau de circuit, de vizitare a diferitelor localitati, obiective turistice;
- Turismul de tranzit = presupune traversarea, cu sau fără oprire, a unor ţări pentru a ajunge la anumite destinaţii mai
îndepărtate.

c)În funcţie de sezon:

- Turismul de iarnă- pentru zapada si sporturi de iarna;
- Turismul de vară - pentru apă, soare, litoral, cura heliomarina, cura balneara etc.
- Turismul de circumstanţă (ocazional) – pentru evenimente speciale: pescuit, vânătoare, evenimente sportive, cultural-
artistice, stiintifice etc).

d)În funcţie de mijlocul de transport folosit de turist:

- Turismul pedestru (drumetia, excursiile la munte, alpinismul, camparea în corturi; taberele de vară/iarnă, vânătoarea
sportivă de agrement; pescuitul sportiv etc.
- Turismul rutier (cicloturismul, motociclismul, turismul automobilistic cu autocare sau autoturisme) - stimulat de
dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere, precum şi a mijloacelor de transport modern.
- Turismul aerian, care se desfăşoară cu avioanele de mare şi mică capacitate- preferat pentru timpul scurt al
calatoriei, aeronave moderne, gradul de securitate ridicat;
- Turismul naval- croaziere maritime şi fluviale pe nave moderne de pasageri, turismul nautic sportiv ( bărci cu motor,
cu vele, caiacuri, canoe , skyjet, etc
- Turismul mixt -o combinaţie de mai multe mijloace de transport, Exemplu: turism aerian şi automobilistic/ turism
aerian si turism de croaziera etc).

e)În funcţie de motivaţiile care generează călătoriile turistice:

- Turism de agrement (frumusetile naturii, obiective istorice, culturale, odihna, distractie, activitati cultural- sportive
etc)
- Turismul cultural-istoric-vizitarea preponderenta a locurilor istorice, culturale, natural-geografice, etnofolclorice;
- Turismul de odihnă si recreere;
- Turismul medical - destinat tratării bolilor şi eliminării stresului;
Turismul de afaceri ( business tourism)
e)În funcţie de motivaţiile care generează călătoriile turistice:
- Turism de agrement (frumusetile naturii, obiective istorice, culturale, odihna, distractie, activitati cultural- sportive
etc)
- Turismul cultural-istoric-vizitarea preponderenta a locurilor istorice, culturale, natural-geografice, etnofolclorice;
- Turismul de odihnă si recreere;
- Turismul medical - destinat tratării bolilor şi eliminării stresului;
- Turismul de afaceri ( business tourism)

- Turismul sportiv- sporturi nautice (înot, canotaj, schi nautic, yahting, surfing etc) şi sporturi de iarnă (schi, patinaj),
ascensiunile la munte, alpinismul, pescuitul sportiv, vânătoarea sportivă, gimnastica sportivă, aerobică, ciclismul,
călăria etc.
- Turismul de cumpărături (shopping) –deplasari in alte localităţi sau ţări în vederea achiziţionării de mărfuri;
- Turismul religios - pelerinajele credincioşilor la lăcaşurile de cult.
- Turismul tehnic şi ştiinţific –la obiective economice (agricole, industriale etc), la obiective ştiinţifice (peşteri,
vulcani, rezervaţii naturale, monumente ale naturii, delte, microzone protejate cu faună şi floră specifică rare)

- Turism gastronomic- pentru experiente culinare inedite;

- Turismul extrem (sau de „șoc”)- o călătorie în locuri periculoase ( munți, jungle, deserturi, peșteri, canioane, etc)
sau participarea la evenimente periculoase.
- Geoturismul –calatorii pentru de a cunoaste, interpreta si conserva natura abiotica prin intermediul turismului;
- Turismul de wellness –călătorii in scopul promovarii sănătății și bunăstării prin activități fizice, psihologice sau
spirituale.
- Turismul rural- cunoasterea locurilor, vietii rurale, participare a la activitati specifice, agro-turism, ecoturism etc.

f)După categoria de vârstă a turiştilor, turismul se clasifică în:

- Turism pentru tineret, destinat formării instructiv-educative a acestuia;
- Turism pentru populaţia activă- relaxare, odihnă, agrement, cultural, ştiinţific, de afaceri etc;
- Turism pentru seniori- cultural, tratament, cura balneara, relaxare.
g)În funcţie de gradul de organizare al serviciilor turistice, turismul poate fi:
- Turism organizat- „pachetelor de servicii” de la agentiile de turism;
- Turism pe cont propriu - turistul îşi organizează singur itinerariul, destinaţia călătoriilor, perioada, serviciile de
cazare, masă, agrement.
- Turismul semiorganizat - îmbină caracteristicile celor două forme de turism

10.3.Factorii care influenteaza dezvoltarea turismului

a) După importanţa asupra fenomenului turistic, aceşti factori sunt:

- factori primari: veniturile populaţiei, oferta turistică, timpul liber, mişcarea populaţiei;
- factori secundari: cooperarea internaţională, facilităţile de viză, măsuri de natură organizatorică, servicii complementare etc.
b) După natura social-economică, factorii de influenţă asupra turismului sunt:
- factori economici: veniturile populaţiei, oferta turistică, preţurile şi tarifele practicate pentru produsele şi serviciile turistice;
- factori demografici: dinamica populaţiei, durata medie de viaţă, structura de vârstă şi socio-profesională a populaţiei;
- factori sociali: timpul liber, urbanizarea;

- factori psihologici, educativi şi de civilizaţie: gradul de instruire şi educaţie al populaţiei, nivelul de cultură, setea de
cunoaştere, caracterul şi temperamentul indivizilor.
- factori tehnici: dezvoltarea tuturor categoriilor de mijloace de transport (rutier, aerian, feroviar, naval şi maritim),
tehnologiile moderne utilizate în domeniul construcţiilor, parametri tehnico-funcţionali ai dotărilor în reţeaua turistică;
- factori politico-organizatorici: reglementările naţionale şi internaţionale privind: formalităţile la frontiere, controlul
vamal, regimul vizelor, avantajele turismului organizat etc;

c) După perioada de acţiune a factorilor, aceştia sunt:

- factori permanenţi sau de durata: cresterea populatiei globului, nivelul veniturilor populaţiei, mişcarea populaţiei,
durata tipului liber, gradul de dezvoltare a infrastructurii si mijloacelor de transport, stabilitatea politică în diferite
ţări;
 - factori ocazionali sau conjuncturali -care pot influenta temporar in sens pozitiv sau negativ activitatea turistica:
crizele politice şi economice, conflictele sociale şi armate, calamităţile naturale, condiţiile meteorologice, criza
energetica, epidemiile ( coronavirusul, Ebola etc).

10.4.Functiile turismului intern si international

(1)Functiile turismului intern:

- satisfacerea nevoilor de consum crescânde ale populaţiei pentru produse turistice in scopul relaxarii, agrementului si
refacerii;
- ridicarea nivelului de instruire, cultură şi educaţie al oamenilor;
- regenerarea capacităţii fizice şi intelectuale prin formele de odihnă, relaxare şi tratament balnear-curativ;
- folosirea în scop productiv şi turistic a teritoriului naţional şi a întregului potenţial geografic, natural, istorico-cultural,
etnofolcloric etc al tarii;
- cresterea contributiei turismului la dezvoltarea economica a tarii, a PIB-ului.

(2)Functiile turismului international:

- valorificarea superioară a condiţiilor natural-geografice şi a resurselor materiale şi umane existente în fiecare ţară în
cadrul activităţilor de prestări servicii de cazare, masă, agrement etc pentru turiştii străini;
- asigurarea tuturor formalităţilor, pachetelor de servicii de transport, cazare, masă, agrement, afaceri în cele mai bune
condiţiuni pentru turiştii rezidenţi ai unei ţări care se deplasează la obiective turistice în alte ţări;
- dezvoltarea relaţiilor comerciale de afaceri între agenţii turistice din diferite ţări în vederea organizării de pachete pe
produse turistice în comun în beneficiul tuturor părţilor;

- dezvoltarea „exportului invizibil” de servicii şi produse, prin receptarea de sosiri de turişti străini, în condiţii competitive şi
asigurarea fluxului de aport valutar care să echilibreze balanţa de plăţi;
- stimularea dezvoltarii economiei naţionale a ramurilor care asigură infrastructura pentru serviciile de turism, inclusiv reţelele
de drumuri naţionale, aeroporturi, căi ferate, obiective navale;
- asigurarea folosirii complexe a forţei de muncă, ridicarea nivelului de pregătire profesional şi instruire a acesteia pentru
prestarea de servicii de calitate deosebită pentru turiştii tot mai exigenţi şi creşterea rentabilităţii în domeniul turismului;

- intensificarea legăturilor dintre naţiuni pe plan mondial, prin realizarea de contacte în scopul cunoaşterii reciproce a
vieţii economice, social-culturale, politice etc;
- destinderea încordării internaţionale, dezvoltarea de relaţii economice internaţionale pentru întărirea economiilor
naţionale, ceea ce conduce la înţelegere, apropiere între state şi asigurarea pacii in lume;

10.5.Tendinte in turismul mondial contemporan

• creşterea numărului de turişti care vizează petrecerea activă a timpului liber în vacanţe, concedii prin recreere şi
agrement în diferite zone ale unei ţări, precum şi în alte ţări;
• dezvoltarea diversă a formelor de turism pe centre de interes turistic: natură, locuri de importanţă istorică,
culturală, ştiinţifică etc;
• intensificarea fluxurilor turistice spre zonele de origine ale vizitatorilor, acolo unde s-au născut sau au trăit
strămoşii lor, spre puncte de atracţie naturală deosebite (ecoturism), culturală (turism cultural) şi religios (turismul de
pelerinaj religios);

• creşterea fluxului spre destinaţii exotice, în zone izolate şi inedite;

• creşterea preocupării turiştilor pentru menţinerea sănătăţii, a vigorii fizice şi intelectuale prin practicarea
turismului balnear, wellness, cicloturism, turismul nautic etc;
• creşterea numărului de vacanţe şi reducerea duratei acestora în scopul petrecerii lor prin călătorii în scop turistic;
• creşterea fluxului turistic la categoriile „tineret” şi „seniori”, dar şi a numărului de turişti spre destinaţii de lux;

• intensificarea voiajelor profesionale pentru participarea la congrese internaţionale, conferinţe, reuniuni în scop
ştiinţific şi cultural, dar şi în scop de agrement;
• cresterea interesului pentru zonele naturale, nepoluate, curate şi bine organizate pentru petrecerea timpului liber;
• utilizarea internetului pentru rezervarea biletelor de călătorie, a cazării, a vizitelor la muzee şi alte obiective de
interes istoric, cultural, ştiinţific, economic;
 • dezvoltarea ecoturismului sau a turismului durabil controlat în scopul conservării frumuseţilor naturale şi a
mediului;

• dezvoltarea unui nou comportament al turistului de a astepta pana in ultima clipa rezervarea biletelor;
• cresterea numarului calatoriilor individuale pentru ca internetul s-a dezvoltat foarte mult;
• tendinta de cazare in unitati mai ieftine decat hotelurile: pensiuni, moteluri, apartamente, case la tara etc.
• cresterea concurentei in domeniul turismului intre tari, companii aeriene, intreprinderi de turism, afaceri private in
turism;
• Interes sporit fata de turismul durabil (turismul rural, ecoturismul, geoturismul, cicloturimul, drumetia etc) pentru
mentinerea sanatatii si fuga de lumea apasatoare a civilizatiei urbane.

10.6.Rolul turismului in economie

1.Contribuie la propria dezvoltare a turismului din veniturile incasate din serviciile de cazare, masa, agrement etc.
2.Contribuie la cresterea bugetului public pe seama unei alte părţi din încasările provenite din atracţiile turistice, care este
destinată achitării impozitelor, taxelor etc.
3.Contribuie la dezvoltarea altor ramuri ale economiei nationale prin plata produselor si serviciilor cumparate de la
acestea: industria constructiilor, transporturilor, alimentara, usoara, a cometului cu marfuri, a serviciilor financiar-bancare etc;
4. Contribuie la dezvoltarea serviciilor cultural artistice (instituţii de artă, muzee, expoziţii, teatre etc), a sectorului de
educaţie fizică şi sport pentru manifestările sportive frecventate de turişti), pentru servciile generale (internet, poştă, telefon,
saloane de infrumusetare, cleaning, reparaţii, întreţinere, comisionari etc).
5. Contribuie la crearea de noi locuri de muncă şi asigura venituri pentru lucrătorii din reţeaua de turism şi serviciile
conexe
6. Contribuie la cresterea PIB-ul unei tari;
7. Contribuie la dezvoltarea economico-sociala a zonelor in care exista si functioneaza obiective turistice, intrucit acestea au
un impact direct asupra consumului de bunuri şi servicii, asupra veniturilor populaţiei si creării de noi locuri de muncă.
8. Contribuie la echilibrarea balantei comerciale a tarii pentru ca turismul reprezintă aşa-numitul „comerţ invizibil”, care
este o componentă a comerţului exterior.
9.Contribuie la echilibrarea balantei de plati a tarii, pentru ca turismul presupune datorii-plati si incasari-venituri,
aducand solutii de sporire a incasarilor pentru acoperirea platilor si rezultarea unui sold pozitiv.

10.7.Indicatorii fluxului touristic

a) Numărul de turişti care viziteaza o tara, total din care: rezidenti si nerezidenti.
Se poate clasifica dupa: ţara de reşedinţă, sex, vârstă, durata sejurului, scopul calatoriei, formele de turism practicate,
mijlocul de transport utilizat.
b) Numărul de înnoptări = numărul de nopţi petrecute de un turist într-o staţiune sau localitate sau unitate de cazare. Poate fi
numar total innoptari, din care ale rezidentilor si nonrezidentilor.
Se poate clasifica dupa: ţara de reşedinţă, sex, vârstă, durata sejurului, scopul calatoriei, formele de turism practicate,
mijlocul de transport utilizat.
c) Numărul de zile/turist = numărul de turişti inmultit cu durata exprimată în zile a desfăşurării activităţilor turistice.
d) Durata medie a sejurului = raportul dintre numărul total de zile/turişti şi numărul de turişti.
e)Densitatea circulaţiei turistice = raportul dintre numărul total de zile turist şi populaţia ţării/zonei etc de destinaţie a
călătoriilor

10.8.Indicatorii incasarilor, cheltuielilor si balantei turismului

a)Incasarile in turism exprimate prin „Cheltuielile turiştilor” arată valoric activităţile de turism intern şi internaţional ale
unei ţări si serveste la stabilirea contribuţiei turismului la PIB.
b)Cheltuielile in turism pe care le face fiecare tara- pentru dezvoltarea ofertei de cazare, masa, agrement, promovare a
turismului etc.
c)Balanta turismului =
Incasari din turism – Cheltuieli pentru turism.
O balanta cu sold pozitiv arata eficienta activitatii de turism, adica incasari mai mari decat cheltuielile.