Caracteristici cognitive ale copiilor

cu CES

Lect. Dr.Adrian Rosan

Copiii cu Sindrom Down prezinta:
         relativ slabă memorie auditivă;
 ·        ei sunt mai favorizaţi în procesarea vizuală putând copia
sau desena forme sau imagini, dar omiţând unele detalii interne;
 ·        abilităţile de recepţie a limbajului sunt mai dezvoltate
decât cele de expresie, adică sunt mai capabili să înţeleagă ce li
se spune decât să vorbească;
 ·        au comportamente de abordare socială aproape normale,
deşi sunt limitaţi în capacitatea de a înţelege graniţele impuse
social;
 ·        prezintă pierderi auditive care pot părea o lipsă de atenţie,
ei însă nu pot percepe sunetele moi sau unii indici fonetici
subtili;
Copiii cu sindrom Down
prezinta:
         în schimb, demonstrează abilităţi vizuo-spaţiale
relativ bine demonstrate şi o memorie vizuo-spaţială
relativ bine dezvoltată;
         au o abilitate în a se exprima prin gesturi
folosind mâinile;
         sunt capabili să-şi dea seama de emoţiile
celorlalţi, deşi strategiile pe care le folosesc diferă de
a oamenilor normali;
 prezintă un interes crescut pentru muzică, şi trăiesc
emoţii puternice când ascultă muzică (Wood, Bellugi
şi Lichtenberger, 1999).
Copiii cu sindrom Down
prezinta:
 prezintă abilităţi vizuo-spaţiale şi sociale
relativ bine dezvoltate dar slabe abilităţi în
procesarea auditivă a limbajului şi în
menţinerea atenţiei. Cu alte cuvinte, sunt mai
capabili în a vedea şi face lucruri decât în a
asculta şi vorbi. Dificultăţile în exprimare apar
de foarte devreme în dezvoltare, dat fiind
faptul că la aceşti copiii apare o întârziere a
trecerii de la lalaţie la cuvinte, iar deficitul se
adânceşte în copilărie.
Copii cu X fragil
 IQ-ul copiilor cu X fragil, în special al băieţilor cu mutaţia
completă, este similar cu al celor cu Sindrom Down.
Această similaritate este importantă, deoarece ne ajută să
interpretăm diferenţele de grup dintre cele două categorii
ca fiind legate mai degrabă de sindrom şi nu de IQ.
 Există însă şi diferenţe între cele două categorii, cum ar fi
incidenţa mai crescută a problemelor comportamentale şi
psihopatologiei (hiperactivitate, probleme de atenţie,
anxietate socială, comportament autist) la cei cu X fragil.
 Copiii cu X fragil nu diferă de cei normali la proba de
receptare a limbajului TACL-R, şi nici la cea de evaluare a
exprimării limbajului OWLS
Copii cu X fragil
 De asemenea, nu prezintă diferenţe de
performanţă între cele două tipuri de
probe. La probele de Theory of mind
ei au o performanţă normală,
demonstrând că asincronia între Theory
of mind şi cogniţia non-verbală
observată la Down nu se regăseşte la X
fragil (Abbeduto şi colab., 2002).
Caracteristici cognitive ale sindroamelor
Williams şi Turner

 Ambele sindroame sunt cauzate de

anormalităţi în conţinutul cromozomial:
Sindromul Williams este cauzat de o ştergere
a unei părţi a cromozomului 7q (tehnic
vorbind este o monosomie), iar Sindromul
Turner este cauzat de o monosomie totală
sau parţială a cromozomului X. Ambele boli
sunt consecinţa monosomiei mai multor gene,
cea ce face greu de identificat efectele unei
singure gene.
Sindromul Williams este o boală
congenitală rară ce apare o dată la 25000
de naşteri, diagnosticată pe baza unei

        întârzieri în dezvoltare,

unei feţe caracteristice
  unei anomalii cardiace (stenoza
supravalvulară aortică
        stenoza arterei pulmonare
periferice).
Comparativ cu copiii de aceeaşi vârstă şi copiii
cu Sindrom Down, copiii cu Sindrom Williams au

         abilităţi sintactice şi lexicale aproape

normale,
         dar o performanţă vizuo-spaţială
scăzută.
         abilităţile verbale se dezvoltă mai rapid
decât cele non-verbale, sugerând că
anormalitatea genetică afectează mai ales
traiectoria de dezvoltare
 şi nu în mod direct abilităţile vizuo-spaţiale.
Elemente comportamentale

         interacţiuni sociale inadecvate,

         hiperactivitate,
         anxietate,
         tulburări de somn şi hiperacuzie
(Flint, 1999).
         
Sindromul Turner
 nu este un sindrom propriu-zis al retardului
mental, căci deşi scorurile IQ sunt mai slabe
decât la copiii normali de aceeaşi vârstă,
retardul mental este rar întâlnit. Totuşi se
cunoaşte că femeile cu Sindrom Turner au un
deficit în abilităţile non-verbale sau în cele
spaţiale, caracteristice emisferei drepte.
 de asemenea, prezenta dificultăţi în abilităţile
spaţiale şi matematice.
Caracteristicile copiilor cu
FAS
         fantele palpebrale mai scurte (ca
şi la sindromul Down),
         slabă evidenţiere a pliurilor dintre
nas şi buze,
         buza superioară mai subţire
         un aspect plat al feţei
 
Caracteristicile cerebrale presupun traume
cerebrale sau disfuncţii cum ar fi

         microcefalie,
         focare epileptice,
         retard mental,
         probleme motorii,
         tremur muscular,
         hiperactivitate şi neatenţie.
 
Consecinţele neurocognitive ale expunerii
prenatale la alcool

         perturbări ale ciclului somn/veghe,

         patternuri EEG atipice,
         slabă reglare a distresului şi a arousal-
ului,
         condiţionare operantă slab dezvoltată,
         hipertonie a reflexului pasiv al braţului,
        un reflex hipertonic de flexie al braţului,
perioade lungi în care stă cu ochii deschişi dar
fără a urmări ceva cu privirea,
         tremurături ale corpului, capul întors
către stânga,
         ducere repetată a mâinilor către faţă,
vigoare corporală scăzută,
         latenţă lungă la iniţierea sugerii de la
sânul mamei,
         habituarea slabă la stimuli vizuali şi
auditivi redundanţi (Streissguth, 2001).
Alte studii au pus în evidenţă la copiii
cu vârste cuprinse între 7 şi 14 ani
         deficite de învăţare, în special ale
aritmeticii,
         deficite ale memoriei spaţiale
(măsurate prin proba Labirintului),
         ale memoriei vizuale şi în
integrarea informaţiei perceptive
(măsurate prin Copierea unor figuri
şi Asamblarea de cuburi),
Alte studii au pus în evidenţă la copiii
cu vârste cuprinse între 7 şi 14 ani
         ale memoriei verbale (măsurată prin
amintirea unor povestioare – Rey verbal,
sau a unor secvenţe de cifre – Digit-Span),
         memoriei auditive (Testul de ritm
Seashore),
         rezolvarea flexibilă de probleme
(Raven)
         precum şi în integrarea perceptiv-
motorie (Bender).
Ei tind să dea şi mai multe
 ·        răspunsuri bizare (ex: “O bancnotă de 1 dolar are 30 cm”) la teste
de cunoştinţe generale (Streissguth, 2001).
 În plus, s-au mai găsit şi probleme legate de
 ·        inhibarea răspunsului în sarcini de planificare şi rezolvare de
probleme.
 Copiii cu FAS testaţi cu Wisconsin Card Sorting Test (WCST) au
dovedit o performanţă mai slabă decât a copiilor fără FAS,
 ·        ei identificând mai greu categoriile în faza de ghicire a regulii, şi
realizând
 ·        mai multe erori perseverative în faza de schimbare a regulii.
Adolescenţii cu
 FAS realizează mai multe greşeli de sortare a cărţilor chiar comparativ cu
adolescenţii cu acelaşi I.Q. dar fără FAS. Aceste deficite executive
continuă şi în viaţa adultă (Streissguth, 2001).
Expunerea prenatală la alcool are un puternic efect teratogen,
producând afectarea structurală şi funcţională a cortexului şi unor
zone subcorticale, modificări ce se traduc cognitiv şi
comportamental în

 ·        hiperactivitate,
 ·        neatenţie,
 ·        probleme de memorie,
 ·        tulburări de percepţie vizuală şi auditivă,
 ·        comportament perseverativ,
 ·        pierderea uşoară a cumpătului,
 ·        tulburări comportamentale incluzând tulburări
alimentare şi dereglări ale somnului, probleme cu
coordonarea motorie şi probleme de învăţare şi
 ·        un I.Q. scăzut.
Caracteristici cognitive ale
copiilor autişti
         presupune abilităţi intacte motorii şi în
procesările vizuo-spaţiale şi
         deficienţe la sarcinile ce necesită procese
conceptuale de nivel înalt precum raţionament,
interpretare, integrare sau abstractizare.
         există o disociere între procesările de informaţii
simple şi complexe în domeniile limbajului, memoriei,
funcţiilor executive, cititului, matematicii,
         abordării unei noi perspective şi unor abilităţi
motorii.
         orientaţi pe detalii,
         dar au dificultăţi în vederea
ansamblului, şi nu pot trece de aspectul
literal al vorbirii (Ozonoff, 2001).
De exemplu, una dintre cele mai cunoscute sarcini executive,
Wisconsin Card Sorting Test (WCST), considerată un test al
flexibilităţii cognitive, pentru a fi rezolvată necesită:

         menţinerea atenţiei pe o anume

dimensiune a itemilor,
         capacitatea de a clasifica itemii
conform unor principii abstracte,
         inhibarea răspunsului care s-a
dovedit corect anterior
         şi folosirea feedback-ului verbal pe
care-l oferă examinatorul.
Copiii autisti
 Sarcinile de tip WCST au evidenţiat un deficit la nivelul
comutării de la un concept sau set conceptual la altul, deci al
flexibilităţii conceptuale.
 autiştii prezintă deficite la nivelul planificării şi flexibilităţii
cognitive.
 Alte studii au mai pus în evidenţă deficite la copiii şi adulţii
autişti în sarcinile capacităţii memoriei de lucru verbale. În
general s-a constatat că autiştii sunt mai afectaţi la nivelul
memoriei de lucru verbale şi mai puţin afectaţi în sarcinile
spaţiale (după Ozonoff, 2001).