IGIENA ȘI AFECȚIUNILE

ANALIZATORULUI
OLFACTIV, GUSTATIV,
KINESTEZIC
 1. IGIENA ŞI AFECŢIUNILE ANALIZATORULUI
OLFACTIV
Sănătatea simţului olfactiv este foarte importantă pentru o bună interacţiune cu mediul exterior. Funcţia olfactivă
se află într-o conexiune strânsa cu simţul gustului, participând activ la perceperea aromelor, alimentelor şi
băuturilor ingerate. De asemenea, un simţ olfactiv sănătos ne ajută să distingem diferenţele de gust şi miros între
vin, cafea sau ceai, aromele subtile ale florilor, mirosul natural al pielii etc. Oamenii cu un simt olfactiv sănătos
pot distinge până la 10.000 de mirosuri distincte, percepute totuşi diferit de fiecare individ în parte. Acurateţea
simţului olfactiv descreşte direct proporţional cu înaintarea în vârstă, iar acest declin este aproape insesizabil.
Persoanele cu un simţ olfactiv sănătos nu conştientizează importanţa acestei funcţii senzoriale de bază a
organismului, decât atunci când resimt consecinţele pierderii capacităţii de a percepe şi interpreta mirosurile din
mediu. Declinul simţului olfactiv se numeşte, în termeni medicali, anosmie, ce se referă la pierderea parţială sau
totală a simţului mirosului. Mirosul este într-o corelaţie strânsă cu funcţia memoriei. Acest lucru se explică prin
faptul că receptorii cerebrali olfactivi se regăsesc în aceeaşi parte a creierului cu memoria şi emoţiile. Cauzele
pierderii temporare sau prelungite a simţului olfactiv pot fi:
- administrarea de medicamente ce perturbă capacitatea olfactivă
- expunerea prelungită la substanţe chimice toxice
- fumatul
- polipii nazali
- alergiile
- boala Parkinson
- boala Alzheimer
- scleroza multiplă
- tumorile cerebrale
- infecţii virale
- vârsta înaintată
 IGIENA ANALIZATORULUI OLFACTIV

* Faceţi 10 minute de mişcare zilnic în aer liber.

* Consumaţi alimente bogate în zinc.
* Verficaţi efectele medicamentelor asupra simţului olfactiv.
* Renunţaţi la fumat.
* Menţineţi-vă igiena nazală.
* Trataţi corect alergiile.
* Analizaţi cu atenţie diversele mirosuri percepute zilnic.
* Evitaţi alimentele care stimulează producţia de mucus.
* Utilizaţi un umidificator de cameră.
2.IGIENA ȘI AFECȚIUNILE ANALIZATORULUI GUSTATIV
Analizatorul gustativ are rolul de a informa asupra calității alimentelor introduse în gură, dar intervine și în
declanșarea reflexă necondiționată a secreției glandelor digestive. Afectiunile gustative şi olfactive pot fi:
*Totale – pierderea completă a gustului
*Parţiale – pierderea mai multor gusturi
*Specifice – pierderea unuia sau doar a anumitor gusturi
Cele mai frecvente afecţiuni care determină anosmia sunt:
- Infecţiile virale, rinita cronică, rinita atrofică;
- Traumatismele cerebrale, tumorile, operaţiile intracraniene;
- Infecţiile, boala Alzheimer – frecvent la vârstnici;
Clasificarea tulburărilor de gust:
Hipogeusia - reprezintă diminuarea simţului gustativ. După un episod de gripă, poate apărea hipogeusie însoţită de hiposomie,
pentru o perioadă scurtă de timp.
Disgeusia - simţul gustativ distorsionat se mai numeşte şi disgeusie. Principalii factori care pot afecta gustul sunt: fumatul,
unele medicamente, descuamarea limbii etc.
Ageusia - este foarte rar întâlnită şi constă în pierderea totală a gustului.
- Să se evite consumul de mâncăruri şi băuturi prea fierbinţi sau prea reci.
- Să se evite loviturile bărbiei sau nasului în timpul oricăror factori mecanici sau fizici.
- Să se păstreze substanţele chimice din locuinţă în ambalaje etichetate, în locuri sigure, şi separate de alte băuturi.
- Pentru prevenirea infecţiilor nasului şi mucoasei linguale, să se evite contactul cu persoanele care au afecţiuni
nazale sau ale cavităţii bucale.
- Consumarea laptelui fiert, în cazul că laptele provine de la vânzatori paticulari, neautorizaţi. În cazul organelor de
simţ, gustativ, şi olfactiv, intervin o serie de factoride risc.
3.IGIENA ȘI AFECȚIUNILE ANALIZATORULUI KINESTEZIC

Analizatorul kinestezic are rol important în

reglarea tonusului muscular, în funcția
locomotorie și percepția forței. Pentru o bună
desfășurare a organismului uman este necesară o
permanentă informare a SNC asupra poziției
corpului, a diferitelor segmente ale corpului și a
gradului de contracție a mușchilor, informațiile
fiind furnizate de receptorii aparatului vestibular,
receptori vizuali și cutanați dar și de receptorii
specifici care se afla în aparatul locomotor.
Simțul kinestezic ne ajută să percepem mișcările diferitelor segmente ale corpului, de exemplu ale capului, gâtului
sau membrelor. Informațiile legate de poziția și mișcarea segmentelor corpului sunt furnizate de mai mulți receptori:
vizuali, vestibulari și cutanați, dar și de un alt tip de receptori, numiți proprioceptori. Proprioceptorii sunt situați în:
• mușchi
• tendoane
• ligamente
• articulații.
Acești receptori specifici ne dau informații legate de poziția și mișcările corporale chiar dacă noi nu le vizualizăm
sau conștientizăm. Tot propioreceptorii ne dau informații și ajută la păstrarea unei contracții musculare de repaus,
numită tonus muscular. Ca orice analizator, analizatorul kinestezic prezintă 3 segmente:
• segment periferic reprezentat de receptori,
• segment intermediar reprezentat de căile de conducere aferente
• un segment central, aria corticală de integrare a informațiilor culese de receptori și transmise sub formă de impuls
nervos.
Căile sensibilității kinestezice sau proprioceptive conștiente:
- Protoneuronul (primul neuron al căii)
*este situat în ganglionul spinal anexat rădăcinii posterioare a nervului spinal
*axonii lui trec la nivelul măduvei fibrele prin cordoanele posterioare de aceiași parte
*fibrele urcă până la nivelul nucleilor gracillis și cuneat de la nivelul bulbului rahidian
- Deutoneuronul (al doilea neuron al căii)
*este situat la nivelul bulbului în nucleii gracillis și cuneat
*axonii lui trec de partea opusă și urcă până la nivelul talamusului
- al 3-lea neuron al căii
*este situat în talamus
*axonii lui se proiectează la nivelul scoarței cerebrale