Concediile sociale prevăzute de legislație.

Munca la domiciliu.Măsurile de asigurare

socială.
elaborat:D.DIVYSS
Verificat : Ciobanu Violeta
.Concedii sociale
• (1) Militarii prin contract au dreptul la concedii sociale prevăzute de legislația în
vigoare. (2) Concediul de maternitate, inclusiv al soției aflate la întreținerea militarului
prin contract, concediul medical, concediul paternal, concediul parţial plătit pentru
îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 3 ani, concediul pentru îngrijirea copilului bolnav în
vîrstă de pînă la 10 ani şi concediul pentru îngrijirea copilului în vîrstă de pînă la 18 ani
care suferă de maladie oncologică sau cu dizabilitate pentru afecţiuni intercurente se
acordă militarilor prin contract conform dispoziţiilor generale. (3) Indemnizaţia pentru
incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente nelegate de
muncă, indemnizaţia pentru prevenirea îmbolnăvirilor (carantină), prestaţia pentru
recuperarea capacităţii de muncă, indemnizaţia de maternitate, inclusiv a soţiilor aflate
la întreţinerea militarului prin contract, indemnizaţia pentru creşterea copilului pînă la
împlinirea vîrstei de 3 ani, indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav, ajutorul de
deces se acordă în condițiile privind stabilirea și plata prevăzute de Legea nr. 289-XV
din 22 iulie 2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte
prestaţii de asigurări sociale. (4) Indemnizația paternală se stabilește și se achită în
conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire la condiţiile de stabilire, modul
de calcul şi de plată a indemnizaţiei paternale, aprobat de Guvern.”
…
• Art. V. – Articolul 50 din Legea nr. 170-XVI din 19 iulie 2007 privind statutul ofiţerului de
informaţii şi securitate (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 171-174, art. 667),
cu modificările și completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
alineatul (41 ) va avea următorul cuprins: „(41 ) Pe perioada aflării în concediile prevăzute la
alin. (4) se stabilesc indemnizaţii în condițiile privind stabilirea și plata prevăzute de Legea
nr. 289- XV din 22 iulie 2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de
muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale.”; alineatul (42 ) se abrogă; se completează cu
alineatele (43 )-(45 ) cu următorul cuprins: „(43 ) Indemnizația paternală se stabilește și se
achită în conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire la condiţiile de stabilire,
modul de calcul şi de plată a indemnizaţiei paternale, aprobat de Guvern. 6 Y:\007\ANUL
2018\HOTARARI\8537\8537-redactat-ro.docx (44 ) Prin derogare de la prevederile
prezentei legi, stabilirea şi plata indemnizaţiilor prevăzute în prezentul articol pentru
angajaţii a căror identitate şi calitate se încadrează în condiţiile Legii nr. 245-XVI din 27
noiembrie 2008 cu privire la secretul de stat se va efectua de către angajator. (45 ) Instituţia
poartă răspundere pentru corectitudinea stabilirii şi plăţii indemnizaţiilor finanţate din
bugetul asigurărilor sociale de stat, conform prevederilor legislaţiei în vigoare, precum şi
pentru evidenţa şi raportarea utilizării acestor mijloace financiare, în modul stabilit de
Guvern.”
Munca la domiciliu
• Munca la domiciliu reprezintă, conform
însăși titulaturii, îndeplinirea atribuțiilor
specifice unei funcții la domiciliul salariatului,
adică, potrivit art. 87 din Codul civil, acolo unde
acesta își are locuința principală.
..
Forma și conținutul contractului de
muncă la domiciliu
• Contractul individual de muncă la domiciliu se încheie în formă scrisă (formă cerută ad
probationem) și, pe lângă elementele obligatorii ale contractului individual de muncă-tip
prevăzute la art. 17 alin. (3) din Codul muncii, trebuie să cuprindă și următoarele clauze specifice:
• a) precizarea expresă că salariatul lucrează la domiciliu.
• În condițiile în care nu există o asemenea precizare, contractul va fi considerat unul obișnuit, în
care locul muncii este la sediul sau punctul de lucru al angajatorului, întrucât natura contractului
de muncă la domiciliu nu poate fi demonstrată prin prezumții sau martori[2].
• b)programul în cadrul căruia angajatorul este în drept să controleze activitatea salariatului său
și modalitatea concretă de realizare a controlului.
• Această clauză va cuprinde intervalul orar și modalitatea concretă de contactare a salariatului
(prin e-mail, telefon, verificarea statusului conectărilor la rețeaua Intranet, printr-un salariat
delegat etc.), tocmai pentru a se asigura o disciplină în derularea raporturilor de muncă, evitându-
se anumite abuzuri ale angajatorului sau ale salariatului.
• c) obligațiaangajatorului de a asigura transportul la și de la domiciliul salariatului, după caz, al
materiilor prime și materialelor pe care le utilizează în activitate, precum și al produselor finite
pe care le realizează.
• Inserarea acestei clauze este necesară doar dacă activitatea pe care o îndeplinește salariatul
implică utilizarea de materii prime.
Telemunca
• Telemunca este acea formă de organizare a muncii prin care salariatul, în mod regulat și voluntar, își îndeplinește
atribuțiile specifice funcției, ocupației sau meseriei pe care o deține, în alt loc decât locul de muncă organizat de
angajator, cel puțin o zi pe lună, folosind tehnologia informației și comunicațiilor.
• Astfel, principala diferență dintre cele două varietăți de muncă la distanță este dată de aspectul teritorialității, în
sensul că în cazul telemuncii, locul muncii va putea fi nu numai domiciliul, dar și în orice alt loc ales de către
telesalariat (orice salariat care desfășoară activitatea în regim de telemuncă), în afara locului de muncă organizat de
angajator.
• Deși reglementarea noțiunii de „muncă la domiciliu” din Codul muncii apare ca fiind mult restrictivă, apreciem că și
munca desfășurată la reședința salariatului (locul unde își are locuința secundară) este supusă regimului privind
munca la domiciliu.
• De asemenea, comparativ cu situația în care salariatul prestează munca la domiciliu și își organizează singur
programul de lucru, telesalariatul își organizează programul de lucru de comun acord cu angajatorul, în conformitate
cu prevederile contractului individual de muncă, regulamentului intern și/sau contractului colectiv de muncă
aplicabil.
• O altă distincție este dată de faptul că telemunca se realizează prin utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor,
în timp ce munca la domiciliu nu presupune în mod obligatoriu accesul la aceste mijloace de telecomunicații.
• Cu toate acestea, munca la domiciliu și telemunca se află în relație de complementaritate, de la general la special,
având în vedere dispozițiile art. 10 din Legea nr. 81/2018. În contextul evoluției tehnologice, această reglementare a
telemuncii a venit să complinească dispozițiile Codului muncii referitoare la munca la domiciliu, care sunt depășite de
realitatea economică.
• Dacă un salariat desfășoară munca la domiciliul propriu și în acest scop utilizează echipamente de tehnologia
informației și comunicațiilor, practic munca acestuia îndeplinește caracteristicile ambelor tipuri de modalități de
desfășurare a muncii, fără a prevala practic una față de cealaltă, mai ales că nu există deosebiri majore de conținut
între reglementările aferente acestora[1]. În această ipoteză, din punct de vedere formal, putem încadra salariatul atât
în tipologia muncii la domiciliu, cât și în tipologia telemuncii în funcție de precizarea din cuprinsul contractului
individual de muncă/actului adițional, dacă salariatul lucrează în regim de telemuncă sau la domiciliu.
• 1 aprilie 2020, Guvernul Republicii Moldova a aprobat proiectul de
Lege cu privire la unele măsuri de susținere a populației pe durata
stării de urgență, elaborat în scopul susţinerii populaţiei în perioada
stării de urgenţă, instituită de către Parlamentul Republicii Moldova,
la data de 17 martie 2020, în contextul situaţiei epidemiologice din
ţară şi apariţiei riscului de îmbolnăvire cu COVID-19.

Conform acestei Legi, în perioada stării de urgență, persoanele,

inclusiv cele revenite de peste hotare, înregistrate cu statut de șomer
la subdiviziunile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă,
beneficiază lunar de ajutor de șomaj în cuantum de 2775 lei, chiar
dacă nu au stagiul de cotizare necesar pentru a beneficia de ajutor de
șomaj, conform legislației în vigoare.
Scopul acestor prevederi constă în susținerea populației fără un
loc de muncă în perioada stării de urgență.

• Șomerii care deja beneficiază de ajutor de șomaj sau au obținut dreptul la ajutorul de șomaj în perioada stării de
urgență, în cuantum mai mic decât 2775 lei, vor beneficia de compensarea diferenței dintre cuantumul ajutorului de
șomaj acordat și suma de 2775 lei, începînd cu data intrării în vigoare a Legii și pînă la ridicarea stării de urgență.
Pentru a beneficia de ajutor de şomaj, persoanele care nu au statut de şomer urmează să se înregistreze la
subdiviziunea teritorială pentru ocuparea forţei de muncă în raza căreia îşi au domiciliul sau reşedinţa, pentru
obţinerea statutului de şomer, conform legislaţiei în vigoare și solicitarea ajutorului de șomaj.
Persoanele care au statut de șomer dar nu beneficiază de ajutor de şomaj urmează să depună la subdiviziunea
teritorială pentru ocuparea forţei de muncă în raza căreia îşi au domiciliul sau reşedinţa o cerere de solicitare a
ajutorului de şomaj în cuantum de 2775 lei.
Șomerilor care deja beneficiază de ajutor de șomaj în cuantum mai mic decît suma de 2775 lei, li se compensează din
oficiu diferența respectivă, fără necesitatea depunerii uneicereri suplimentare.

Pentru a beneficia de dreptul de ajutor de şomaj, persoanele sunt rugate să depună cereri de solicitare la
subdiviziunile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă, prin poștă sau în format electronic, expediate la distanță,
la adresa de e-mail a subdiviziunii teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă (STOFM), în a cărei rază îşi au
domiciliul sau reşedinţa. Adresele electronice şi lista telefoanelor de contact ale STOFM accesați aici 
http://www.anofm.md/network/agency

Cererea de solicitare a statutului de șomer și/sau a ajutorului de șomaj urmează a fi depusă după intrarea în vigoare
a legii și va fi însoțită de copiile buletinului de identitate, actelor care confirmă studiile și/sau calificarea deținută și
o declarație pe propria răspundere.

Ajutorul de șomaj se plătește lunar de către Casa Națională de Asigurări Sociale în baza informațiilor prezentate de
către subdiviziunile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă.
După ridicarea stării de urgență, ajutorul de șomaj pentru toți șomerii se va acorda în condițiile Legii nr.105/2018 cu
privire la promovarea ocupării forței de muncă și asigurare de șomaj.