Analiza artefactelor

Metode. Tehnici. Obiective

Clasificarea artefactelor
Metoda tipologică
Metoda comparativă
Metoda chorologică
 Clasificarea artefactelor
“Nu cel mai vechi artefact găsit într-o secțiune ne va oferi informații
despre datarea acelei secțiuni, ci cel mai recent artefact va fi utilizat
pentru datare – acesta este un fapt acceptat de către toți arheologii”.
Scrisoarea lui Frank Calvert către Heinrich Schliemann,
12 Februarie 1873

“ceramica…ne oferă două date pentru încadrarea cronologică a

zidurilor înconjurătoare: acestea nu pot fi nici mai vechi decât cele
mai vechi fragmente ceramice, nici mai noi decât cele mai recente
fragmente ceramice”.
Răspunsul lui Heinrich Schliemann parodiind spusele lui Frank Calvert
despre datarea terminus post quem în arheologie
 Clasificarea artefactelor
 posibilitatea ordonării descoperirilor arheologice
 definirea culturilor arheologice
 stabilirea originii și evoluției culturilor arheologice
 stabilirea raporturilor temporale și spațiale între diferite
culturi arheologice
 se poate realiza cu ajutorul
 clasificării tipologice
 analiza comparativă
 determinarea răspândirii geografice a descoperirilor
arheologice
 Clasificarea artefactelor
 activitatea pionierilor arheologiei a fost dedicată
descrierii și clasificării colecțiilor arheologice
 TAXONOMIA – CAROLUS LINNEAUS, 1735, studii de botanică
 în prezent, descrierea și clasificarea artefactelor nu mai
reprezintă obiectivul principal a activității arheologului, ci
doar o etapă importantă a acesteia
 pentru a putea interpreta datele obținute în urma
săpăturilor arheologice, este nevoie de ordonarea
acestora
 ordonarea artefactelor descoperite se realizează prin
urmărirea anumitor caracteristici comune numite
atribute
 Metoda tipologică
 Tipologia - rezultatul clasificării
artefactelor pe baza principalelor
caracteristici (atribute)
 Tipul – reprezintă un artefact
 produs de către om
 are o formă determinată
 este realizat printr-o anumită tehnică
 Metoda tipologică
Hans Hildebrand (1842-1913)
- arheolog suedez- 1873
Scientific Archaeology. Its Tasks, Requirments and Rights
- utilizează pentru prima dată termenul de tipologie

“One might call the new stage which archaeology has

entered the typological stage. Our next task is to establish
the types, to ascertain which of them are characteristic of
each region, to search out the type’s affinities, and to unfold
their history. […] Under the influence of two factors - the practical need and the
craftsman’s taste – a great many forms arise, each of which has to struggle for its
existence and succumbs, but the other moves forward and produces a whole series
of forms.”
 Metoda tipologică
Oscar Montelius (1843-1921)
- arheolog suedez – 1899
Typology or the Theory of Evolution Applied
to Human Labour

“What the species is to the natural scientist, the type is to

the prehistoric archaeologist, and the latter … no longer
regards it as his only task to describe and compare the
antiquities from different countries in bygone days. He now tries to
trace the internal connection which exists between the types and to
show how one type, like one species, has developed from the other.
We call this typology.”
Metoda tipologică
 Metoda tipologică
W. M. Flinders Petrie (1853-1942)
- arheolog englez – 1901, Diospolis Parva
- stabilește cronologia Egiptului predinastic
- Serii tipologice pentru ceramică
- 1. realizează corpus- ul de forme ceramice
- 2. analizează inventarul fiecărui mormânt,
astfel încât să grupeze tipurile ceramice în serii
Metoda tipologică
 Metoda tipologică

Tipuri - descriptive
- cronologice
- funcționale
- stilistice

- reprezintă și o metodă de datare

- ordonarea cronologică a grupurilor de artefacte
- artefactele asemănătoare sunt ordonate în serii
Metoda tipologică
Metoda tipologică
Metoda tipologică
 Metoda comparativă
 definirea, în prealabil, a tipurilor de artefacte
 originea, evoluția și înrudirea diferitelor tipuri
de artefacte
 pot fi evidențiate asemănările și deosebirile
dintre tipurile de artefacte
 utilizată cu precauție, mai ales în ceea ce
privește comparațiile ce includ artefacte din
zone geografice foarte întinse
 problema importuri/imitații
Metoda comparativă
Metoda comparativă
 Metoda chorologică (cartografică)
 răspândirea în spațiu a fenomenelor
arheologice (civilizații, culturi, faze, etape,
artefacte)

 se bazează, în general, pe metoda tipologică

 aria de răspândire a unei civilizații/culturi
 direcțiile de difuzare a unor materii prime/artefacte
 deplasări de populații
Metoda chorologică (cartografică)

Distribuția resurselor minerale

 Metoda chorologică (cartografică) 1 Ai Bunar;
2 Altin Tepe (Ro);
3 Assarel; 4
Bakadzic; 5
Bobosevo; 6 Bor;
7 Burgas; 8 Car
Assen; 9
Celopec; 10
Ciprovci; 11
Cuprene; 12
Elacite; 13 Gorno
Alexandrovo; 14
Madzarovo,
Posko; 15
Majdanpek; 16
Malko Tamovo,
Strandza,
Ikiztepe; 17 Medni
Rid, Rosen,
Zidarovo; 18
Mihalkovo; 19
Kiten; 20
Plakalnica; 21
Prochorovo; 22
Radka; 23 Rudna
Glava; 24 Rudnik;
25 Skrebatno; 26
Distribuția resurselor de cupru în interfata Sletovo; 27
Ustrem.
balcano-dunareana
Poduri, Bacau
Soborul Zeițelor