Starea de nutritie

Relatia de echilibru ce se stabileste intre aportul

alimentar (caloric si cantitativ) si consumul energetic

Examenul clinic:
 Greutate
 Inaltime

 Evaluarea tesutului celular subcutanat (volum, distributie,

inspectie somatica generala, pensarea plicii subcutanate)

Starea de nutritie
Se evalueaza dupa dezvoltarea musculaturii, a
tesutului celulo-adipos si greutatea corporala
Greutatea corporala standard – greutatea ideala –
greutatea in kg la un moment dat, determinata la ora
fixa, dimineata, dupa ce subiectul a urinat si inaintea
ingestiei de apa sau alimente
Modificari ale greutatii corporale:
slabirea
obezitatea
Starea de nutritie – ex. obiectiv
Masuram greutatea si inaltimea; calculam IMC

Apreciem distributia tesutului adipos (circumferinta taliei)

Anomalii ale staturii sau disproportionalitati intre segmentele

corporale

Notam eventualele semne clinice de malnutritie si/sau deficit

vitaminic
Indicele de masa corporala
Indicele de masa corporala - IMC sau BMI, din engleza
-Body Mass Index - este un indicator oficial, recunoscut
stiintific, de calculare a  greutatii ideale pentru o viata
sanatoasa.
IMC este o metoda simpla si usor de utilizat de depistare a
riscurilor de obezitate.
Indicele de masa corporala
IMC – interpretare:
sub 18,5 subponderal
18,51 – 24,99 – greutate normala
25,00 – 29,99 – supraponderal
30,00 – 34,99 – obezitate (gr. I)
35,00 – 39,99 – obezitate severa (gr. II)
peste 40 – obezitate morbida (gr. III)
 Indicele de masa corporala
Nu ofera date despre distributia tesutului adipos
Distributia tesutului adipos are relevanta clinica
din perspectiva riscului cardiovascular
Circumferinta taliei – se coreleaza cu adipozitatea
viscerala si cea centrala
Patologie cardiovasculara aterosclerotica apare la
valori ce depasesc 94cm (barbati) si 80cm (femei)
Modificari ale greutatii
Obezitatea – surplusul de tesut gras acumulat
si depozitat – cresterea greutatii corporale
gradul I – supraponderea – surplus care nu
depaseste 10% din greutatea normala;
gradul II – surplusul depaseste pana la 20%
din greutatea normala;
gradul III – greutatea ideala este depasita cu
25-30%.
Obezitatea
Asociata cu:
- apneea de somn
- HTA
- dislipidemie
- DZ tip II
- unele cancere
- reducerea sperantei de viata
Obezitatea
Cauze:
- aportul alimentar exagerat (lipide, glucide)
- activitate fizica redusa (sedentarism)
- tulburari endocrine (s. Cushing, s. adiposo-
genital, climacteriu)
- teren genetic (mai multe persoane obeze in
familie, obiceiuri alimentare comune)
- factori neuro-psihici
- tumori hipofizare
Obezitatea
Clasificare (distributia depunerii de grasime):

Generalizata – relativ uniform pe torace, abdomen si

membre

Segmentara – in anumite zone ale corpului

Obezitatea segmantara
Obezitatea androida – frecventa la barbati,
predomina pe partea superioara a corpului
(ceafa, gat, torace, abdomen supraomilical),
musculatura e bine dezvoltata.
Obezitatea ginoida – mai frecventa la femei,
predomina in partea inferioara a corpului
(solduri, fese, abdomen subombilical, coapse,
gambe), musculatura slab dezvoltata.
Obezitatea segmentara
Anomalii specifice ale tesutului adipos
Lipoamele – depozite localizate – tumori
benigne, circumscrise, distribuite de obicei la
nivelul trunchiului

Lipodistrofia progresiva – boala rara –

grasimea de la nivelul fetei, gatului, bratelor si
gambelor este redusa; trunchiul inferior si
coapse – exces (pacientii cu DZ, HIV)
Lipoame
Anomalii specifice ale tesutului adipos
Sindr. Cushing – distributie anormala a tesutului
grasos. Tesut gras la nivel central (gat si trunchi) si
hipotrofie musculara (membre). Facies pletoric si
rotund – “luna plina”

Boala Madelung – lipomatoza simetrica benigna

– depunere de tes. adipos simetric la nivel cervical.
Aspect de “gat gras”. Asociat cu alcoolism cronic,
DZ, boli neuroendocrine
Sindr. Cushing
Boala Madelung
Modificari ale greutatii
Slabirea – pierderea in greutate, ca o
consecinta a diminuarii progresive a masei
musculare si a tesutului celuloadipos;
Starea de slabire – scaderea greutatii normale
cu peste 10-15% din greutatea ideala
Starea de denutritie – starea de slabire insotita
de diferite carente (vitamine)
Modificari ale greutatii
Emacierea – tesutul celulo-adipos este
mult diminuat (10-30%)
Bolnavul prezinta proeminente osoase ale
fetei evidente prin disparitia inclusiv a
bulei Bichat, globii oculari infundati in
orbite, trunchiul si membrele mult subtiate,
abdomen retractat, pielea se increteste usor.
Emaciere
Modificari ale greutatii
Casexia - scaderea masei corporale care nu poate fi
reversibila nutritional (peste 30%)
chiar daca pacientul este suplimentat caloric, indicele
masei corporale va scadea indicind o patologie
fundamentala.
este observata la pacientii cu cancer, SIDA, boala
pulmonara cronica, insuficienta cardiaca congestiva si
polineuropatie familiala amiloida.
este un factor de risc pozitiv pentru deces; poate fi un
semn al multor boli.
Casexia
Modificari ale greutatii
Marasmul – stadiul final al deficitului ponderal

Disparitia tesutului adipos si topirea maselor

musculare

Insotita de tulburari metabolice si hidro-electrolitice

grave, de obicei ireversibile
Marasmul
Deficitul ponderal
Cauze:

 Aport alimentar insuficient (voit / nevoit)

 Afectiuni grave, consumptive (neoplasme, DZ complicat, stenoza

esofagiana, stenoza pilorica, anorexie psihica)

 Boli endocrine (b. Addison, b. Graves-Basedow)

 Lipsa din alimentatie a unor principii alimentare (proteine),

minerale sau vitamine
Starea de boala poate provoca modificari
semnificative in necesitatile nutritionale individuale,
poate afecta apetitul , abilitatea de alimentare si/sau
de comunicare a necesitatilor.

Malnutritia “per se” intarzie vindecarea si amplifica

riscul complicatiilor.

Starea de nutritie poate fi deficitara si sub raport

calitativ prin lipsa din alimentatie a unor principii
alimentare, minerale sau vitamine, realizand tablouri
clinice specifice
Vitamina Sursa alimentara Manifestari clinice
Vitamina A Morcovi, spanac, Niclalopie (orbire de noapte), xeroftalmie,
lapte, cartofi dulci, keratomalacie, hiperkeratoza tegumentara
ficat
Vitamina D Unt, peste, galbenus Rahitism, tetanie, osteomalacie
de ou, drojdie
Vitamina E Orez, salata verde, Afectare neurologica-hiperreflexie, ataxie,
porumb, mazare, neuropatie
carne
Vitamina B1 Cereale, drojdie, Anorexie, varsaturi, beri-beri,
fasole, carne, ficat, encefalopatie Wernicke, psihoza Korsakoff
galbenus de ou
Vitamina B6 Drojdie, cereale, Cheilita, glosita, neuropatii periferice,
salata verde, spanac, convulsii, anemie microcitara
carne, ficat
Vitamina B12 Ficat Anemie megaloblastica, glosita, neuropatii
Vitamina K Vegetale, conopida, Diateza hemoragica
rosii, galbenus de ou
Vitamina C Citrice, capsuni, Scorbut
cartofi
Obezitatea