Curs 1

RELAȚIILE PUBLICE:
DEFINIȚIE
1. Introducere: scurt istoric al RP-reprezentanți și idei de marcă
 
1.1. Organizații internaționale în domeniu
2. Definiție
2.1. Delimitarea sferei activităților de RP în organizație
2.2. SFERA PUBLICĂ vs. SFERA PRIVATĂ
3. Elementele definitorii Cuprins (obiective):magic) și condițiile pentru
(”triunghiul”
derularea activității de RP
3.1. Organigrama și departamentul de RP al organizației
3.2. Organizațiile sportive (structurile sportive) – prezentare generală
3.3. Structurile administrației pentru sport
3.4. Tipuri de structuri sportive

4. Scopul și principiile de bază ale managementului RP

5. Reglementări specifice în România
1
6. Externalizarea activității de RP: firmele specializate
1. Introducere: scurt istoric al RP-reprezentanți și idei
de marcă
 1.1. Organizații internaționale reprezentative
• PRSA (Public Relation Society of America, 1948,
https://www.prsa.org/)
• IPRA (The International Public Relations Association,
1955, https://www.ipra.org/)
• IABC (International Association of Business
Communicators, 1970, https://www.iabc.com/)
• CIPR (Chartred Institute of Public Relations, 1948,
https://www.cipr.co.uk/
 2. Definiție:
CE SUNT RELAȚIILE PUBLICE?

• Relațiile publice sunt o funcție a managementului care

permite definirea și menținerea identității unei organizații
prin ameliorarea comunicării interne și externe (Cristina
Coman, 2006);

• Prin activitatea de relaţii publice se creează legături de

simpatie între o organizaţie şi publicurile sale prin acte de
comunicare.

• OCUPAȚIA specifică este denumită SPECIALIST în RP, PR-ist,

RELAȚIONIST, PRO; persoana care ocupă acest post are
atribuții manageriale, prin faptul că gestionează și planifică
strategic comunicarea instituției, iar, în același timp, oferă
consultanță și training liderilor instituției.
 2.1. Delimitarea sferei activităților de relații
publice în organizație

Relațiile publice includ (dar nu sunt doar) activități de:

secretariat-birotică,
purtător de cuvânt,
asistent manager.

Relațiile publice includ toate relațiile cu publicul și

cu mass-media (mijloacele de comunicare în masă).
Relațiile publice țin de SFERA PUBLICĂ.
 2.2. SFERA PUBLICĂ vs. SFERA PRIVATĂ

deschidere închidere

(dreptul celorlalţi de a participa), (dreptul de a interzice nemotivat

prezenţa celorlalţi),
transparenţă opacitate

(dreptul celorlalţi de a fi informaţi), (dreptul de a ţine ascunse anumite

informaţii),
evaluare externă autoevaluare

(dreptul celorlalţi de a judeca), (dreptul la autoapreciere)

reglementare externă autocontrol

(dreptul celorlalţi de a controla cursul (dreptul de a ignora constrângerile

evenimentelor). externe).
 Exemplificare: pagina de Facebook a unei
organizații/persoane este considerată de lege spațiu
public, nu spațiu privat

Într-o decizie pronunțată de Curtea de Apel din Târgu-Mureș la

nivelul anului 2013 se arată că:

"Rețeaua de socializare Facebook nu poate echivala, sub

aspectul controlului mesajelor difuzate, cu o căsuță poștală
electronică. Profilul său personal pe Facebook, chiar dacă este
accesibil doar prietenilor, adică unui grup restrâns de persoane,
tot public este, oricare dintre <<prieteni>> putând distribui
informațiile postate de titularul paginii, aspecte pe care
reclamantul le cunoștea".
 3. Elementele definitorii (”triunghiul” magic) și condițiile
pentru derularea activității de RP:
organizația, managementul, comunicarea

ORGANIZAȚIE

RELAȚII
PUBLICE

MANAGEMENT COMUNICARE
 3.1. Organigrama și departamentul de relații publice
al organizației

• În general, organigramele instituțiilor includ o

structură cu rolul de a construi și consolida imaginea
pozitivă și credibilitatea organizației la nivelul
publicului intern și extern, denumită generic
”departament de PR”;
• Departamentul de PR cuprinde, după caz: biroul de
presă, compartimente specializate în activități de
comunicare, compartimente de analiză și strategie,
purtătorul de cuvânt.
 3.2. Organizațiile sportive (structurile sportive) – prezentare
generală

• Organizațiile sportive sunt înființate legal pentru derularea de

activități economice corespunzătoare codului CAEN;
• Organizațiile sportive sunt definite în Legea nr. 69/2000 ca
structuri;
• Structurile sunt de 2 tipuri: structuri ale administrației
pentru sport
structuri sportive propriu-
zise

10
 3.2.1. Structurile sportive se înființează conform Legii nr.
69/2000, cu modificările și completările ulterioare, coroborate
cu alte acte normative în vigoare
• Structurile sportive sunt asociații de drept privat sau instituții
de drept public, constituite sau înființate, după caz, în scopul
organizării și administrării unei activități sportive și care au
drept obiectiv promovarea uneia sau mai multor discipline
sportive, practicarea acestora de către membrii lor și
participarea la activitățile și competițiile sportive (art.22);
• MTS organizează evidența structurilor sportive prin Registrul
sportiv, atribuind fiecărei structuri înscrise un număr de
identificare și Certificatul de identitate sportivă (CIS);
• Toate structurile sportive se înscriu în Registrul sportiv;
• Recunoașterea unei structuri sportive se dovedește prin CIS.

11
 3.3. Structurile administrației pentru sport
(conform Legii nr. 69/2000, cu modificările și completările
ulterioare)

• Ministerul Tineretului și Sportului (MTS)

• Direcțiile pentru tineret și sport județene/a
municipiului București
• Comitetul Olimpic și Sportiv Român (COSR)

12
 3.4. Tipuri de structuri sportive
(conform Legii nr. 69/2000, cu modificările și completările
ulterioare)
• asociațiile sportive;
• cluburile sportive, inclusiv cele organizate ca societăți comerciale;
• unitățile de învățământ cu program sau profil sportiv;
• palatele și cluburile copiilor și elevilor;
• asociațiile județene și ale municipiului București, pe ramuri de
sport;
• ligile profesioniste;
• federațiile sportive naționale;
• Automobil Clubul Român, prin activitatea de automobilism sportiv
și karting sportiv;
• alte organizații sportive naționale.
 
13
Exemplu: locul RP în organigrama structurilor sportive (MTS)
 4. Scopul și principiile de bază ale
managementului RP
• SCOPUL RP îl reprezintă preîntâmpinarea crizelor la nivelul
organizației/structurii sportive;
• PRINCIPIILE DE BAZĂ ale activității de PR sunt:
1. raportarea în informarea publică la realitate (nu crearea de paravane false);
2. respectarea interesului public în exercitarea funcției de RP (nu în avantaj
personal);
3. planificarea activității de RP în funcție de interesul public (nu la întâmplare);
4. menținerea integrității canalelor (nu se minte, nu se transmit informații
denaturate);
5. realizarea comunicării efective organizație-publicuri (preocuparea pentru
existența unui mesaj cu înțeles identic, nu a unor înțelesuri diferite);
6. realizarea unei analize, cercetări științifice a opiniei publice (nu la întâplare.
joc de noroc);
7. reacție eficientă la mesajul publicurilor (pe bază de analiză, nu doar pe
bază de intuiție).
 5. Reglementări specifice în România

• LEGE nr. 544 din 12 octombrie 2001 (*actualizată*) privind liberul acces
la informaţiile de interes public;
• HOTĂRÂRE Nr. 123 din 7 februarie 2002 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la
informaţiile de interes public, modificată prin Hotărârea Guvernului nr.
478/2016;
• Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările și completările
ulterioare;
• REGULAMENTUL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI CONSILIULUI UNIUNII
EUROPENE nr. 679 din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor
fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi
privind libera circulaţie a acestor date (GDPR-General Data Protection
Regulation).
6. Externalizarea activității de RP: firmele specializate
• Sunt organizații (companii) mici (1-3 angajați), medii (10-15
angajați) sau mari, care oferă servicii de comunicare și
promovare fie în sprijinul departamentului de comunicare, fie
ca servicii externalizate;
• Principale servicii oferite sunt: consiliere în elaborarea
strategiilor de comunicare și promovare; managementul
imaginii și al brandului; consiliere în relațiile cu mass-media și
pentru comunicarea în mediul on-line; managementul
comunicării interne, managementul evenimentelor; cercetare
și evaluare;
• Cercetările de piață arată că în 81% din cazuri agențiile de PR
sunt angajate pentru pentru stabilirea și menținerea relației
cu mass-media; totuși, 75% dintre respondenți consideră că
gradul acestora de competență este mediu.
 EXEMPLU: TOP 10 firme de PR în România
Sursa: https://www.revistabiz.ro/top-pr-romania-2018/