VITAMINE

VITAMINE
LIPOSOLUBILE
 VITAMINE
LIPOSOLUBILE
• Vitamina A si β–carotenii
• Vitamina D – Hormonul D
• Vitamina E
• Vitamina K

HIDROSOLUBILE
• Acid ascorbic- vitamina C
• Tiamina- vitamina B1
• Riboflavina- Vitamina B2
• Niacina- vitamina B3-PP
• Acid Pantotenic- vitamina B5
• Biotina
• Piridoxina-vitamina B6
• Cobalamina-vitamina B12
• Acid folic -vitamina B9
Monahan K, Escott-Stump S. The Nutrients and their metabolism in Krause’s Food and Nutrition therapy, Elsevier 2007
Bender D. The Vitamins in Gibney M,Lanham-New SA, Cassidy A, Vorster HH. Introduction to Human Nutrition, Wiley
Blackwell,2009
 Vitamine liposolubile
Vitamina A
Conform nomenclaturii internationale de chimie-
vitamina A+derivatii sai=RETINOIZI
DAR!!! Nu face distinctia intre produsii naturali si cei sintetici

Din punct de vedere biologic/medical :

- Termenul de vitamina A se aplica tuturor compusilor
care au activitate biologica similara cu cea a vitaminei A-retinol,
retinil ester
Retinoizii- Derivati sintetici ai vitaminei A-acid
retinoic si derivatii sai-exercita doar unele efecte ale vitaminei A-
nu influenteaza spermatogeneza si vederea

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
 Vitamina A
3 forme cu activitate metabolica
- retinol
- retinal/retinaldehida
- acid retinoic

Retinolul din depozite este esterificat cu acizi grasi (frecvent

palmitat)-retinil esteri –in alimente ei sunt frecvent legati de
proteine- SURSA animala

carotenoizi- SURSA vegetala

-β carotenii- au activitate vitaminica
- sunt convertiti in retinol

depozitul cel mai important de vitamina A -50–80 %- este in FICAT

Monahan K, Escott-Stump S. The Nutrients and their metabolism in Krause’s Food and Nutrition therapy, Elsevier 2007
 Vitamina A
Functii- derivatii vitaminei A isi exercita efectele prin mecanisme
diferite-

- Retinol este forma de transport- si intermediar metabolic

- Retinal –component esential pentru analizatorul optic

- Acid Retinoic – efecte pe proliferare si diferentiere tisulara

- Esterii de Retinil – forma de depozit- ficat, si alte organe a caror

buna functionare depinde de vitamina A- retina, testicule, plamani

- Compusi Glucuronidati- forma de excretie a vitaminei

- se pare ca au roluri biologice- crestere
si diferentiere in vitro

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
 Vitamina A
• Mentinerea vederii optime
• Acidul retinoic actioneaza ca hormon- modeleaza expresia
genica
• Diferentiere celulara
• Implicata in sinteza de glicoproteine –cu rol in recunoasterea
intercelulara
• Crestere si dezvoltare
• Functii imune
• reproductie

Monahan K, Escott-Stump S. The Nutrients and their metabolism in Krause’s Food and Nutrition therapy, Elsevier 2007
 Vitamina A: Surse si necesar zilnic

• Dieta mixta- vitamina A provine din esterii de retinil din produsele

animale
• Consum de 5–10 g ficat/zi este suficient pentru a acoperi necesarul
zilnic de vitamina A

• SURSE- de vitamina A- ton, hering, cod

- Lapte, branza, oua

• NECESAR –exprimat in echivalenti ai activitatii retinale (RAE) –

0.3- 0.6 mg pentru copii
0.7- 0.9 mg pentru femei si barbati (1000 μg RAE ~3000 UI)
-Necesarul creste in sarcina si lactatie
-se recomanda suplimentare cu 0.7 mg/zi in sarcina si
cu 0.6 mg/zi in lactatie

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
 Vitamina A: riscuri

SARCINA- Recomandarile oficiale subliniaza ca trebuie evitat consumul de

ficat
NU s-au evidentiat cu certitudine efecte teratogene secundare consumului
de ficat

TOTUSI recomandarea ramane- se bazeaza pe faptul ca folosirea acidului

retinoic pentru acnee severa poate duce la pierderi de sarcina si
malformatii

• Deoarece acidul retinoic nu poate fi metabolizat la formele sale reduse-

retinal, retinol nu este clar demonstrat daca aceste efecte apar ca urmare
a consumului de vitamina A din alimente!! Se recomanda totusi femeilor
care vor sa ramana insarcinate precum si celor care sunt in primul
trimestru de sarcina sa nu consume ficat

• Retinoizii sintetici (analogi de vitamina A)- folositi in dermatologie- foarte

teratogeni → dupa tratamente de acest fel la femei- se recomanda
contraceptive-12 luni dupa tratament- deoarece retinoizii sintetici sunt
retinuti in organism
Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme, Bender DA. The Vitamins in Gibney MJ, Lanham-New SA,
Cassidy A, Vorster HH. Introduction to Human Nutrition Second Edition. John Wiley & Sons, Ltd., Publication 2009
 Vitamina A: riscuri

Hipervitaminoza A- apare mai ales la copii dupa

administrarea de medicamente

!!!! Toxicitatea cronica- aport crescut pe durata lunga de

timp> 7.5–9 mg/zi la adulti-determina:
• ● afectarea SNC- cefalee, greata,ataxie, anorexie
• ● afectarea ficatului- hepatomegalie-cresterea
formarii de colagen,hiperlipidemie
• ● os: dureri oasase, ingrosarea oaselor lungi,
hipercalcemie, calcificarea tesuturilor moi
• ● piele uscata, descuamare, alopecie

Bender DA. The Vitamins in Gibney MJ, Lanham-New SA, Cassidy A, Vorster HH. Introduction to Human Nutrition Second Edition. John
Wiley & Sons, Ltd., Publication 2009
 Vitamina A: riscuri
• Deficitele de vitamina A- importanta crescuta
Deficite primare -aport insuficient (alimentatie
predominant vegetariana)
Deficite secundare - in malabsorbtia secundara
aportului insuficient de grasimi,
insuficienta biliara,
pancreatica, boli hepatice,
malnutritie proteica, deficit de
zinc

- Deficitul de vitamina A- cauza principala de

pierdere a vederii in SUA la persoanele peste 65 ani.
Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme

Monahan K, Escott-Stump S. The Nutrients and their metabolism in Krause’s Food and Nutrition therapy, Elsevier 2007
 Vitamina A: riscuri

Deficitele de vitamina
orbire
tulburari ale dezvoltarii embrionare
avorturi spontane
tulburari ale spermatogenezei
hipercheratoza
risc de infectii- frecvent respiratorii
 Carotenoizii
• Origine in plante
• Carotenoizi- Exista mai multe tipuri diferite (sute) in plante- doar
40 au activitate provitaminica A

la om cei mai importanti sunt:

β-carotenii sunt responsabili de culoarea portocalie din morcovi
licopen- pigmentul principal din rosii si ardei rosu
xantofilii- Determina culoarea galbena din frunzele de toamna
(luteina)
Zeaxantina- culoarea galbena a porumbului

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
 β Carotenii

• β-carotenii-liposolubili- Se absorb in intestinul subtire

impreuna cu lipidele
• Rata de absorbtie din plante- 10-50% cu variatii mari de
la individ la individ

• Depozite- predominant in tesutul adipos- mai putin in

ficat
• Β –carotenii sunt netoxici si nonteratogenici.

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
 β Carotenii

- Pe langa proprietatile ca provitamina A –proprietati

specifice
- β-carotenii- essentiali pentru om.

- Rol de “antioxidant”-Efect antioxidant

optim/preventie cancer- se recomanda ~15–50 mg/zi
- Majoritatea plantelor contin β-caroteni in
concentratii variabile=cei mai importanti carotenoizi
- Nu exista in acest moment recomandari precise
pentru aportul de β-caroteni.

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
 Vitamina D-calciferol
• PRECURSORI DE VITAMINA D- DEHIDROCOLESTEROL- sterol de origine
animala- sub influenta radiatiilor UV – se
formeaza colecalciferol sau vitamina D3
- ERGOSTREOL sterol din plante- sub
influenta radiatiilor UV – se formeaza
ergocalciferol sau vitamina D2
- D2 si D3 au aceeasi activitate vitaminica
- Exista si forme sintetice de vitamina D- folosite in
tratamentele tulburarilor homeostaziei calcemice

- vitamina D – este ea o vitamina? Sau hormon? –

DEOARECE in conditii adecvate are loc sinteza endogena in timpul
expunerii la soare- necesarul din alimente apare doar atunci cand nu
exista suficienta expunere la lumina
-actioneaza ca un hormon steroidian

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
 Vitamina D

• Colesterol →7-dehidro-colesterol → in piele sub

influenta UV, lumina, caldura colecalciferol=
CALCIOL→ Ficat Hidroxilarea in pozitia 25→ 25-
hidroxi colecalciferol CALCIDIOL → RINICHI celule
tubulare proximale hidroxilare in pozitia 1→ 1,25-
dihidroxicolecalciferol- 1,25-(OH)2-D3- forma
activa= hormon CALCITRIOL
 Vitamina D
• Absorbtie intestinala- impreuna cu lipidele

• Rata de absorbtie-50%

• Vitamina D sintetizata in piele (din colesterol) intra in sistemul

capilar si se leaga de proteine fixatoare de vitamina D- DBP

• vitamina D din alimente- liposolubila- absorbita→ transportata

spre ficat prin CM/legata de DBP/transcalciferin

• Depozitele de la nivelul ficatului sunt reduse

 Vitamina D- Roluri

• Homeostazia calciului si a fosforului

Intestin- absorbtia calciului
Oase- responsabila de mineralizare
Rinichi- creste reabsortia Calciu
- creste excretia de fosfor

- activeaza canalele de calciu voltaj dependente in muschi-

regleaza transportul membranar de calciu

- pancreas- Influenteaza secretia de insulina

- Piele- influenteaza cresterea si diferentierea celulara

- Exista receptori in celulele sistemului imunitar

- receptori la nivelul celulelor tumorale- inhiba proliferarea
celulara

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
Monahan K, Escott-Stump S. The Nutrients and their metabolism in Krause’s Food and Nutrition therapy, Elsevier 2007
 Vitamina D- surse
• Surse naturale- limitate
• Ficat de peste- continut crescut de vitamina D
• Ulei de peste- folosit cu succes in preventia si
tratamentul deficitelor de vitamina D
peste cu cel mai mare continut- hering, cod
• Lapte de vaca- neglijabil, dar creste odata cu
continutul in grasimi -Frisca, branza, iaurt, margarina,
unt, oua
• ciuperci
• Lapte de mama- cantitati reduse

• Metabolitii vitaminei D din laptele de mama- sunt mult

mai activi- riscul de aparitie a rahitismului este in
general scazut la nou nascutii alaptati exclusiv la san

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
 Vitamina D- aport necesar

• Necesarul exogen depinde de durata si intensitatea

expunerii la UV si de sinteza endogena a vitaminei D

- In primul an de viata daca nu se consuma produse

lactate fortificate- este necesar un supliment de
vitamina D de 400 IU tableta-

• Aportul la copii, adolescenti, varstnici- inadecvat

• persoane cu risc de deficit- persoane cu piele de

culoare inchisa, cele cu malabsorbtie lipidica, cei care
lucreaza in medii fara expunere la soare

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
 Vitamina D-exces si deficit
• supradozaj→ hipercalcemie –voma si ameteli.
→ in timp nefrocalcinoza.
La adulti –efecte toxice la aport de 500– 1000 μg
vitamina D/zi

copii- la >150 μg/zi (10 ori doza profilactica).

• Aceste doze nu sunt atinse prin expunere masiva la

UV/ sau din alimente

- Deficitele de vitamina D- copii- rahitism/ adult-

Osteomalacia

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
 Vitamina E- metabolism
• Cuprinde doua clase de substante biologic active
- α-tocopherol
- tocotrienoli

• Absorbtie in intestin impreuna cu lipidele

• Rata medie de absorbtie- 20 %-70%

• vitamina E absorbita este incorporata in chilomicroni- transportata in circulatia

generala

• In ficat- Vitamina E este incorporata in VLDL

• Depozite- tesutul adipos si muschi

Monahan K, Escott-Stump S. The Nutrients and their metabolism in Krause’s Food and Nutrition therapy, Elsevier 2007
Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
 Vitamina E- roluri, surse
• Roluri- α-tocoferolul-intra in structurile lipidice
membranar- si are efect ANTIOXIDANT- protectie
a membranelor lipidice si a depozitelor lipidice
impotriva peroxidarii
• Este scavenger al radicalilor liberi- reduce radicalii
liberi in metaboliti fara efecte nocive prin donarea de
H+

• Rol important antioxidant in procesul de imbatranire,

cancer, boli cardiovasculare, diabet zaharat

• Rol in reglarea expresiei genice si a proceselor de semnalizare

celulara

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
 Vitamina E- roluri, surse
• Surse- exclusiv din plante
• seminte de plante- si uleiurile lor.
• α-tocoferol
• γ-tocoferoli Formele cele mai frecvente forme

- germeni de grau, seminte de floarea

soarelui, seminţe de bumbac, şi ulei de măsline contin
α-tocopherol (50–100 %)
- γ-tocopherol- are 10 % din activitatea
biologica- soia si ulei de porumb
 Vitamina E- necesar

• Necesar- Aportul adecvat de vitamina E

depinde de consumul de acizi grasi
polinesaturati
• Se suplimenteaza cu 0.5 mg RRR-α-tocopherol
pentru fiecare gram de acizi grasi (diene)
• Cei care au o dieta redusa in grasimi- risc
deficit de vitamina E datorita aportului redus
de uleiuri vegetale
• Suplimentare vitamina E- pacientii cu
malabsorbtie a grasimilor, fibroza chistica,
boala coronariana

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
 Vitamina K

• 1930- proprietati antihemoragice

• “vitamina coagularii”
• Compusi cu activitate biologica a vit K:
- Vitamina K1 naturala- (filoquinona) din legume
verzi cu frunze

- K2 (menaquinona) compusi sintetizati de

bacteriile intestinale

- menadiol si menadiol diacetat- compusi sintetici-

ce pot fi metabolizati la filoquinona

Bender DA. The Vitamins in Gibney MJ, Lanham-New SA, Cassidy A, Vorster HH. Introduction to Human Nutrition Second Edition. John
Wiley & Sons, Ltd., Publication 2009
 Vitamina K-metabolism

• ABSORBTIE- activa in intestinul subtire proximal in

timpul digestiei lipidelor si transportate spre ficat
sub forma de CM

• Circula in toate formele de fractiuni lipoproteice- mai

ales VLDL
• Rata de absorbtie este 20–70 %.

• Vitamina K2 –sintetizata de bacteriile din intestinul

subtire distal si colon - DAR concentratia bilei acide
este scazuta- absorbtia K2 este fara mare importanta

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
 Vitamina K-roluri
1. rol in coagulare- utilizat ca tratament
- Factori inactivi ai coagularii sintetizati in ficat si activati de
catre γ-glutamil carboxilaza- vitamina K=cofactor
- Factorii Coagularii II, VII, IX, si X, inhibitorii coagularii
proteinele C si S, eliberati in sange se fixeaza pe membranele
fosfolipidice

- La nou nascut- sunt prezente toate componentele sistemului

cagularii DAR factorii dependenti de vitamina K nu ating nivelul
de activitate al adultului decat in saptamani sau luni
- Nivelele scazute din laptele matern/lapte de vaca → deficite
ale vitaminei K la copii → este necesara suplimentarea
profilactica
- Antagonisti ai vitaminei K- derivatele de cumarina- folosite in
preventia trombozei

2. rol in formarea (carboxilarea) osteocalcinei- proteina osoasa care inhiba

mobilizarea calciului din os in perioada postmenopauza

3. Glaproteinele matrix care se gasesc in oase, rinichi, plamiani, inima- vitamin

K dependente
 Vitamina K-surse, necesar
- vitamina K1- plante verzi – rol in fotosinteza
- Bacteriile Gram-positive, Escherichia coli si
Bacteroides fragilis produc vitamina K2

- vitamina K poate fi obtinuta din alimente de origine

vegetala si animala
- SURSE- EXCELENTE- varza, brocoli, arpagic green

- !!!! Recomandarile actuale- pacientii care urmeza

tratament cu cumarinice nu trebuie sa urmareasca
continutul in vitamina K al alimentelor, atata timp cat isi
mentin dieta curenta
- DACA are loc o modiicare semnificativa a dietei- ex. De
la alimentatie mixta la cea strict vegetariana→control
timp de protrombina
Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
 Vitamina K necesar
• Estimarea Aportului de vitamina K- imprecis- ?sinteza
de catre bacteriile intestinale
• Adulti- se estimeaza 65–80 μg/zi
• Necesarul creste in sarcina si lactatie
• O dieta mixta asigura un aport de vitamina K mai mult
decat suficient
• Nu s-a evidentiat toxicitate alimentara a vitaminei K

• Deficite- frecvent la copiii care sunt hraniti exclusiv cu

lapte de mama → sangerari, forma cea mai grava-
sangerari la nivelul ventriculilor din SNC→ leziuni
ireversibile/deces

Bender DA. The Vitamins in Gibney MJ, Lanham-New SA, Cassidy A, Vorster HH. Introduction to Human Nutrition Second Edition. John
Wiley & Sons, Ltd., Publication 2009