Sunteți pe pagina 1din 28

Elemente de morfologie

ocluzală
 Elemente de relief pozitiv
 Cuspidul
 Cingulum
 Crestele
 Tuberculii
 Mameloanele
Elemente de morfologie
ocluzală
 Elemente de relief negativ
 Sulcus
 Şanţuri principale(de dezvoltare)
 Şanţuri secundare(accesorii)
 Fose
 Fisuri
 Fosete
 Depresiuni
Elemente de morfologie
ocluzală
Cuspidul
 este principala formă de relief a premolarilor şi
molarilor.
 Are forma de piramida patrulateră.
 2 versante: intern şi extern
 Fiecare versant are 2 pante: mezială şi distală
 Crestele cuspidiene: sagitală, vestibulo-linguală,
esenţială/triunghiulară,oblică,
transversală, cuspidiană,labială
Morfologia cuspidului
Versant
extern
lingual vestibular

vestibular
Versante
externe Versante
interne

lingual
lingual

denumirea versantelor cuspidiene


Crestele marginale

 Au o formă triunghiulară
 Prezintă 2 versante: intern şi extern
 Ambrazura ocluzală/nişa masticatorie
Nişa masticatorie
Coama crestei
marginale

Zona de contact proximal


1, 2=cuspizi de ghidaj. 3, 4=cuspizi de sprijin. 5=creastă triunghiulară
(esenţială) mărginită de şanţuri accesorii; creasta esenţială împarte
versantul intern al cuspidului în două pante- mezială şi distală. 6=fosă
centrală. 7=fosă distală. 8=creastă oblică, formată prin unirea a două
creste esenţiale (ML-DV). 9=creastă accesorie MV. 10=tubercul Carabelli;
11=creastă marginală distală cu o muchie şi două versante – întreruptă
de un şanţ accesoriu
Elemente de morfologie la
dinţii frontali
 Cingulum-ul→ Proeminenţă în treimea
cervicală linguală la dinţii frontali
 Marginea liberă
 rectilinie la dinţilor frontali, cu 2 muchii V şi L
 În V la canin
 Panta incisivă (zona dintre cingulum şi
marginea liberă la frontalii maxilari)
Margine
liberă
Panta
incisivă

cingulum

Elememte de morfologie ocluzală la incisiv


Elemente de morfologie la
canin

cingulum

Margine
liberă
Elemente de relief negativ
 Sulcus ocluzal-spaţiu în formă de V mărginit de cuspizi
adiacenţi
 Şanţurile de dezvoltare- formaţiuni lineare înguste la
joncţiunea cuspizilor adiacenţi
 Centrale
 Principale vestibulare
 Principale linguale
 Poziţia şi direcţia intervin în dezangrenarea cuspizilor în timpul
mişcărilor excentrice orizontale cu contacte dentodentare.
 Şanţurile crestelor marginale (zona de risc cariogen)
 Şanţurile accesorii prezente pe versantele cuspidiene şi ale
crestelor marginale
Elemente de relief negativ
 Fosele- depresiuni rotunjite sau angulate
 Fose centrale ocluzale
 Fose marginale(meziale şi distale)
 Fose linguale la dinţii frontali(foramen caecum)
 Fisurile- defecte structurale ale şanţurilor şi
foselor) zone de risc cariogen)
 Fosetele- structuri similare fisurilor cu deschidere
punctiformă, la nivelul şanţurilor sau foselor.
 Depresiunile- accidente de formă minore pe
suprafaţa V sau L .
Contacte ocluzale
 Funcţionale: stabile şi eficiente masticator
 Vârf cuspid-fund fosă
 Tripodic
 Marginea liberă a frontalilor mandibulari – panta incisivă
 Nefuncţionale: instabile sau/şi ineficiente
masticator
 Vârf cuspid-versant fosă →instabil
 Versant cuspid-versant fosă →instabil
 Vârf cuspid-vârf cuspid →instabil, ineficient,
 În suprafaţă →stabil dar ineficient
 Număr redus de contacte prin inocluzie sagitală/verticală
Contactul tripodic
Contact nefuncţional în
suprafaţă
Contact nefuncţional versant
cuspid-versant fosă
Contact nefuncţional vârf
cuspid-vârf cuspid
Stopurile ocluzale
 Definiţie: contactele dento-dentare care opresc
mişcarea de ridicare a mandibulei spre maxilar.
 Clasificare:
 Gradul I →cuspizii vestibulari ai PM şi M mandibulari-
fosele centrale şi fosele dintre crestele marginale ale
dinţilor laterali maxilari
 Gradul II →marginea liberă a dinţilor frontali mandibulari-
panta incisivă(infracingular)
 Gradul III→cuspizii linguali ai PM şi M maxilari- fosele
centrale şi fosele dintre crestele marginale ale dinţilor
laterali mandibulari
Stopuri ocluzale la dinţii
laterali
gradul I şi III

Cuspizi-
Cuspizi-creste fose
marginale
Contactele ocluzale în
regiunea laterală
Versante de contact în
regiunea laterală
Scheme de articulare
interdentară
 Cuspizi-creste marginale
 Cea mai frecventă schemă
 1dinte/2dinţi
 Poate fi utilizată pentru restaurările unidentare
 Poate produce impact alimentar şi migrări dentare
 Cuspizi-fose ocluzale
 Rară la arcadele naturale
 1dinte/1dinte
 Forţe ocluzale aproape de axul lung al dintelui
 Se utilizează în restaurarea simultană a dinţilor laterali
antagonişti, refaceri protetice de arcade întregi.
Schema de articulare interdentară
cuspizi-creste marginale
Importanţa stopurilor
ocluzale
 Intercuspidarea maximă
 Funcţională →Triturarea alimentelor şi
deglutiţie
 Menţinerea DVO (dimensiunea verticală
a etajului inferior al feţei când se
realizează ocluzia dentară)
Bibliografie
 Jeffrey P. Okeson “Management of Temporomandibular Disorders
and Occlusion”, sixth edition 2008, Mosby Inc.
 Ioniţă, S. Petre, Al. Ocluzia dentară. Ed. Did. Şi pedag. Bucureşti,
2003
 H. Schilingburg. Fundamentals of Fixed Prosthodontics
 by Quintessence Publishing Co, Inc, Chicago, Illinois, 1997
 Dawson, E. Peter. Evaluation, diagnosis and treatment of occlusal
problems. St. Louis, Mosby, 1989.
 Bratu, D. Bazele clinice şi tehnice ale protetării fixe. Timişoara, ed.
Signata, 2001.
 Rosenstiel, S. Contemporary fixed prosthodontics, ed. Mosby.

S-ar putea să vă placă și