Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Constiinta
Constiinta
SENSURI:
FILOZOFIC: Functia de reflectare a realitatii; echivalenta cu
personalitatea sau cu existenta umana.
individuală
socială
FIZIOLOGIC:
Functia regiunilor corticale aflate in stare optima de
functionalitate.
Organicitate- rolul FRAA, zona centrencefalică, c. Veghe (corpi
mamilari), c. Somn (HT ant)
T. Organo- dinamică
PSIHOLOGIC:
Reflectarea propriului Eu si a lumii inconjuratoar
Jean Delay (psa)-- funcţie complexă care e o ierarhizare a unor
funcţii care o creează în totalitate.
Tipuri
Elementară
Operaţional-logică
Axiologică
DEFINIŢII:
J.M.SUTTER: Sinteza realizata de ins la un moment dat al activitatii
psihice ale carei aspecte elementare sunt integrate intr-un
comportament dotat cu o structura originala.
K.JASPERS: Viata psihica la un moment dat; fiecărui moment al
insului îi corespunde o experienţă trăită în corelaţie cu o ordine
prestabilită; aici şi acum
H.EY: A fi constient inseamna a trai particularitatile propriei
experiente transpunand-o in universalitatea constiintei; adispune de
un model al lumii; “fenomenul conştiinţei”
Stare de veghe activă, de vigilenţă şi atenţie optim lucidă
ESTE INSASI ORGANIZAREA LUI INTR-O EXISTENTA CONCOMITENTA CA
OBIECT SI SUBIECT
CONSTIINTA NU ESTE O FUNCTIE A INSULUI
Diferenţe
VIGILENŢA (VEGHE)-receptare pasivă, neutră a
mediului înconjurător; atitudine voluntară de observare
atentă şi susţinută, de supraveghere a mediului
înconjurător
CONŞTIENŢA (STARE DE CONŞTIENŢĂ)-
aptitudinea de a reflecta subiactiv existenţa ( interioară
şi exterioară) şi de a-şi adapta comportamentul la
reflectare
FUNCŢII
De orientare
De integrare superioară
De motivare
De control
Teorii
Psihanalitică-
Jean Delay
Sigmund Freud- IC- modelul refulării
Neuro-fiziologică
Psihofiziologică
Moruzzi- Magoun- Fraa
Penfield- “zona centrencefalică”
Corpi mamilari (veghe)/ HT ant (somn)
Organo-dinamică-
Morakov- Jackson
Automatisme învăţate
Reflexe condiţionate
Conduite (conştiinţa deliberată)
Ey- “câmpul conştiinţei” conţine percepşia, imaginaţia, afectivitate,
instinctele, activitatea, limbajul; sincrona/ diacronă- totalitatea “clipelor”
câmpului constiinţei constituie “organizarea personalităţii”
CIMPUL CONSTIINTEI
INCONSTIENT = Totalitatea fenomenelor psihice care scapa
constiintei, nu au fost constientizate sau care nu se
constientizeaza.[ * perioade precedente formarii consiintei
individuale, automatisme, pulsiuni, stimulari subsenzoriale, din per.
de veghe, imagini, reprezentari din perioada viselor, trairi psihice din
perioade de tulburari ale constiintei.]
SUBCONSTIENT = Totalitatea fenomenelor psihice care se
situeaza la un moment dat inafara cimpului constiintei, dar care au
fost anterior constientizate si pot oricand sa reapara in campul
constiintei.
Fiecare om are CONSTIINTA PROPRIEI PERSOANE = Const. Eu-lui
si a legaturii cu alti oameni si CONSTIINTA ACTIVITATII SI
CONTINUITATII = Inlantuieste trecutul cu prezentul intr-un lant
neintrerupt.
PSIHOPATOLOGIC: CONSTIENTA = LUCIDITATEA [ exprima
capacitatea si claritatea reflectarii ca si intelegerea realitatii
obiective in momentul respectiv.
Proprietăţi
Substrat material
Nivel maxim odată cu limbajul
Prezintă variaţii in timp şi ciclic (somn/
veghe)
Necesită integritatea tuturor sferelor
psihice (perc, atenţie, memorie, gândire,
afectivitate, etc. )
Laturi
Informaţional- Reglatoare
cognitivă- Motivaţia
Identificarea obiectelor Formularea
Delimitarea real/ comportamentelor
imaginar Asumarea
Concepte, responsabilităţilor
simboluri Aplicarea deciziilor
Legături logice,
Raţionamente
Tipuri de conştiinţă
Morală
Socială
Grupului
Profesională
De clasă
Naţională
De sine!- individualizată
FORME DE MANIFESTARE A
CONSTIINTEI
I. SOMNUL = Perioada reparatorie a organismului in care functia de veghe
a constiintei este suspendata.
Periodicitarea SOMN/VEGHE = exemplu de ritmicitate a proceselor
fiziologice.
TIPURI DE SOMN:
LENT –reprezinta aproximativ 60-70% din somnul comportamental si e
insotit de unde EEG lente.
PARADOXAL – somnul cu activitate rapida comportamentala, intrerupe
periodic somnul lent si pare sa fie expresia activitatii onirice; este
somnul cu miscari rapide oculare [REM] sau [PMO].Cuprinde fenomene
somatice ( miscari oculare, mioza, relaxarea membrelor), vegetative
( hipertensiune arter., bradicardie/tahicardie, modif. respiratorii, erectie
peniana…)
UNITATEA DE SOMN=O PERIOADA DE SOMN LENT[75-80%] + O
PERIOADA SOMN PARADOXAL[20-25%].
4-6 UNITATI DE SOMN / Noapte.
VISUL – 3-6 faze/noapte.
Suprimarea fazei paradoxala a somnului – neliniste, iritabilitate.
Durata limita a starii de veghe prelungita = 100 ore; peste- tulb.
de perceptie, stari confuzo-onirice, anxietate.
FORME DE MANIFESTARE A
CONSTIINTEI
II.STAREA DE VEGHE = cea mai simpla si
fundamantala stare de constiinta necesara
bunei functionari a psihicului.
IMEDIATA – Se realizeaza fara efort si determina
incadrarea noastra corecta in timp si spatiu
(orientare allopsihica) si asupra propriei
persoane (orientare autopsihica).
MEDIATA – Se realizeaza cu efort, presupune o
NEDEZVOLTAREA : Oligofrenii.
REGRESIA: Demente; psihoze cronice
PUERILISM:isterie, schizofrenie, ologofrenie, demenţe
TRANZITIVISM WERNICKE: pierderea diferentei intre ceea ce
este exterior si interior individului.In: schizofrenie, histerie.
DEPERSONALIZAREA: definita de P.Janet ca o stare.
In:schizofrenie; psihastenie; depresii ( pe fondul constiintei
clare),surmenaj
DEREALIZAREA
DESOMATIZARE
DESANIMARE
DEDUBLAREA PERSONALITATII: In: histerie, epilepsie, stari
confuzo-onirice, schizofrenie
TIPUL DE PERSONALITATE DA O COLORATURA APARTE
SIMPTOMELOR CARACTERISTICE ORICĂREI BOLI.